1,872 matches
-
Acasa > Poeme > Emotie > FERICIRE Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cândva mi-ai bătut la fereastră, Timidă, cu ochii sclipind, Cu zâmbet de fată frumoasă, Cu pleata bălană, în vânt. Un cânt murmurai, ca izvorul Ce cheamă lumina din nopți. Ca vântul ce duce pe dealuri, Aroma din strugurii copți. Cândva mi-ai adus primăvara, Din albul covor de nămeți
FERICIRE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1487862443.html [Corola-blog/BlogPost/385223_a_386552]
-
Rămâi, a mea frumoasă pasăre albastră! Nu mai pleca acolo, departe... în apus! Te doresc aievea, să îmi fii Mireasă Făr'a ta iubire, eu voi fi... distrus!" Luna ne zâmbește privind prin fereastră Din cerul plin de stele, ce sclipesc sublim. Spre ele-acum se-nalță o pasăre albastră. Este... visul nopții, în care ne iubim. D. Theiss Referință Bibliografică: Corole albastre / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1105, Anul IV, 09 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
COROLE ALBASTRE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Corole_albastre_doina_theiss_1389267764.html [Corola-blog/BlogPost/346509_a_347838]
-
și odihnitoare Lumina printr-o sită, Atâta de departe, Mai curge poleită Și-nchipuiri împarte Dezgolind sentimente Când fluierul zefirului Cu ritmuri dulci și lente Invită, ca-ntr-un dans, Clipa ce-o prinde-n loc Trecând în zbor,..așa ... Sclipind ca semn de foc. Toamna se-arată ca o chitară Si-n nostalgie lasă uimire Spre gândul în care A intrat o amintire. Umbra prinsă-n poeme, Peste vreme, Toamnă vrea s-o cheme. Ca o mică flamă Roșie sau
FRUNZĂ STRĂINĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1411040889.html [Corola-blog/BlogPost/349945_a_351274]
-
te subjugă cu farmecul noptii. Sărutul ei este șoapta neterminată din căușul palmei. Pe gene se ofilesc umbre dulci din clipirea luceferilor ascunși în bolta limpede. Carul Mic duce poveri de doruri nestinse ... tăceri nevindecate în negura vremurilor pierdute. Stelele sclipesc..licurici prinși de perdeaua cerului senin. O cometă grăbită trece pe neașteptate învăluind în strai de azur liniștea nopții. Ți-a tulburat gândul. Obosit iți culci obrazul pe Steaua Nemuririi.. Spiritul nopții iți mângâie fruntea și iți înseninează somnul. Surâsul
STELE ÎN OCHI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stele_in_ochi.html [Corola-blog/BlogPost/346475_a_347804]
-
mai rămas dintr-o virtute. Din anii ce-am pierdut nu am să dau Măcar o oră, să ai libertate. Tu biet nebun, ce tot îndrugi acum ?! Nu vezi că nu e loc de sănătate ?! Când îți văd ochii că sclipesc deșart M-apucă o cumplită nebunie. Gingașe mâini ce sfâșie de-un ceas Visele-avute, cu o cununie. A mai trecut o zi, a mai căzut o mască Și-atâtea sentimente s-au schimbat. De au ajuns ca să îmi fie flască
CAD MĂȘTILE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1469873032.html [Corola-blog/BlogPost/370044_a_371373]
-
și goi. De ce atât de reci și goi? Poate pentru că sufletul meu, sufletul tău, au rămas acolo în orășelul acela mic și cochet, extrem de curat și unde ferestrele caselor aveau minunate flori care mai de care mai colorate și care sclipeau în razele blânde ale soarelui, parcă spunânsu-și fiecare povestea lor. Acolo în oadăița unde noi am făcut cunoștiință cu dragostea pentru prima dată, acolo și numai acolo, alături de tine am simțit că este spațiul meu, și că aparțin trup și
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402827246.html [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
repezi pe scări spre intrare. În grabă, nici măcar nu-i aruncă o privire însoțitoarei până în momentul în care își preluară locurile. O, frate! Cu ce era îmbrăcată? O rochie lungă, vaporoasă, garnisită pe piept cu două șiruri de paiete care sclipeau orbitor în lumina candelabrelor și un set de bijuterii grele, de vampă. Parcă fusese destul de clar! Concert, nu nuntă! Cu colțul ochiului, surprinse zâmbetul ironic al Denisei pe diagonala lui și se simți al naibii de nefericit. Dacă tot era să iasă
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422643850.html [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
fiecare, deși aveau puțin peste douăzeci. Purtau niște rochii lungi, din fâșii de cânepă semitransparentă, legate la mijloc cu niște curele împletite din piele neagră. Sânii, nu prea mari, dar fermi, tresăreau ștrengărește la râsetele și chicotele fetelor. Părul lor sclipea sub razele soarelui, iar buclele uneia îți luau privirea cu apele fascinante de un azuriu-violet. O șuviță împletită îi era răsucită în jurul capului, în semn de coroniță, iar în partea dreaptă, părul îi era prins cu o clamă rotundă, probabil
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1400401260.html [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
așa cum afirmăm mai sus, amestecata cu visul. Pentru că, poeta însăși declară: “latona 1969... visează! sau speră! nu am să las toamnă să moară de singurătate, de durere... există atâtea povești în roată soarelui! voi fi inelul cu rubin al dragostei, sclipind în ciocul corbului - voi fi idealul, înflorind sacrificiul.” Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografica: Atunci cand aroma teilor de seară se numește Latona 1969 / Octavian Curpaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 167, Anul I, 16 iunie 2011. Drepturi de Autor
ATUNCI CAND AROMA TEILOR DE SEARA SE NUMESTE LATONA1969 de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_aroma_teilor_de_seara_se_numeste_latona1969_.html [Corola-blog/BlogPost/341751_a_343080]
-
Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Anotimp rebel Cu frunze mari, multicolore, Plânge pădurea-n miez de toamnă, Un stejar ca un tutore La demnitate o îndeamnă. Pe boltă stelele sclipesc; Se strâng în haite multe fiare, Dau rotocoale și pândesc, Să le cadă prada-n gheare. Întreg cuprinsul a-nghețat, Domnește-o stare melofobă, Se simte timpul înșelat; Se strâng mai toți pe lângă sobă. Vitele-nchise-n obor Tremură de frig
ANOTIMP REBEL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1454254799.html [Corola-blog/BlogPost/380858_a_382187]
-
în: Ediția nr. 1173 din 18 martie 2014 Toate Articolele Autorului Prin pânza ca de humă se cerne destinul nostru laș, cenușa se adună pe munții de talaș și clipa se așterne pe lacrimă și dor doar soarele în gene sclipește cu amor. Avem atâta ură, ascunsă în blestem în Danaiade plânse sau un semn, prin răzbunarea din infern în groapa fără fund, sau criptă în adâncimea inimii, oglindă. Ce soartă are iadul, focul se întoarce doar luna se arată și
DOAR LUNA-MI PLACE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/petru_jipa_1395177406.html [Corola-blog/BlogPost/353773_a_355102]
-
va da peste un loc plin cu pește, dar nu întotdeauna se întâmpla așa, din cauza curenților schimbători, care te purtau mereu pe alt traseu. În timp ce ajungeam pe poziție, noaptea începu să părăsească întinderea nesfârșită a mării. Luminile orașului se vedeau sclipind ca licuricii, pe toată întinderea litoralului, de la Vama Veche până la Olimp și încă se mai auzeau muzica discotecilor din Venus. În larg, navele militare își mai etalau becurile de veghe la puntea de comandă. Din când în când, se auzea
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406277054.html [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
scump este, pe atât este de neputincios, și el, în fața puterii unui singur om. Și omul a închis ochii. Când i-a deschis, era cu 36 de ani în urmă, pe bloc. În întuneric, vedea ochii de sidef ai fetei, sclipind de fericire. Și el ar fi trebuit să știe, încă de atunci, tot ce vorbea de o viață, părintele Cleopa Ilie. Dar nu citise. Dacă ar fi citit, ar fi știut cum să facă, după puterile lui, lumea, rai. Nu
Editorial. Liviu Florian Jianu: POVESTEA OMULUI CARE AJUTA DREPTATEA by http://revistaderecenzii.ro/editorial-liviu-florian-jianu-povestea-omului-care-ajuta-dreptatea/ [Corola-blog/BlogPost/339555_a_340884]
-
cont... și de ani? De ce , Doamne te-ntreb, ne e amară soarta Și către cerul tău ne e zidită poarta? De ce doar cei bogati au parte doar de bine Iar oropsiți sorții se zbat între suspine? De ce în casa ta sclipește bogăția Iar cei care-o slujesc și-au pierdut omenia, De ce îl lași pe diavol în toate câte sunt Să-ți învrăjbească fiii să uite-al tău cuvânt? Coboară, Doamne , iarăși aicea printre noi Și dăruind iubire ne scapă de
RUGĂCIUNE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1447750037.html [Corola-blog/BlogPost/374920_a_376249]
-
clipă, După efort, tu mă alinți, Cu trosnete, din încheieturile, ARMĂTURILOR. Întotdeauna când plec de la tine, Soarele mă-ntâmpină zâmbitor, E întuneric la tine, Dar tu îmi zâmbești, Prin gurile de galerii. Ochii tăi sunt minuscule firicele, De aur care sclipesc în LUMINA, Lămpii de carbid, La tine totul e splendid. Ești frumoasă ca o zână, Iar eu te iubesc așa cum ești, Ești iubită frumoasă mină. În pieptul tău bat mii de inimi, De oameni, de perforatoare, Sau de diferite motoare
DRAGOSTE ETERNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dragoste_eterna.html [Corola-blog/BlogPost/346462_a_347791]
-
așteptat în luna toamnei Când palidă era, ca soarele-mpărat. Prin frunze colorate și secate Din crengile cu desfrunzit uscat. Te-am așteptat prin ploaia albăstrie, Te-am așteptat sub cerul necuprins - Știind sub el ce se petrece În urma pașilor sclipind. Te-am așteptat din seară-n zori, În camera mea albă-argintie Sperând ca ochii tăi să fie, Răpuși de-aceiași nostalgie ! Referință Bibliografică: Te-am așteptat / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie
TE-AM AȘTEPTAT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1465133084.html [Corola-blog/BlogPost/382142_a_383471]
-
ca pe-o floare. În părul tău aș înnopta!... Caldă lacrimă de-aș fi, Genele ți-aș săruta. Cînd dureri te-or copleși, Obrazul,blând, ți-aș mângâia!... Dac-aș fi arc de vioară, Poarta de ți-ai fereca, Aș sclipi seară de seară, Ți-aș deschide inima!... Floare albă de castan La fereastra ta de-aș fi, M-aș prinde ram cu ram, În sufletu-ți m-aș cuibări!... Dac-aș fi floare de mac, Dintre spice adunată, Știu: atunci
DAC-AȘ FI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1434480624.html [Corola-blog/BlogPost/374804_a_376133]
-
Mai furaseră bandiții Iernii: sipete pline cu argintul cântecelor, seifuri cu aurul dorurilor și speranțelor, pungi cu nestematele omeniei... Toate le furaseră tâlharii lăsând în urma lor pe bieții oameni, stane de gheață. Dar ce nu furaseră? Iar acum ochii le sclipeau de fericire diavolească. Așa comori a vrut în lăcomia ei nebuna și-acum dansa un dans isteric, dansul Furiei și Nebuniei. Dansul a fost început de un grup de balerini subțirei. Erau delicații Fulguleți și Țurțurași, prinși într-un bolero
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
are o mul\ime de camere legate între ele printr-un sistem de canale pe unde trecea apă curată pentru realizarea unei ambiante deosebite. Descoperim aici sală miniștrilor, cea a primirilor, camerele cadânelor, ornamentate în interior cu pere\i ce sclipesc de pietre și oglinzi. Grădini imense cu gazon și o mulțime de flori întregesc peisajul. Dar în momentul când ai intrat pe poarta Taj Mahalului, totul e altfel: dispare piatră roșie, granitul dur de construcție fiind înlocuit peste tot cu
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
de cireș - ruina unei case caută umbra Locul II - Dan Norea codru defrișat - lângă un ciot putrezit un lăstar stingher Locul III - Valeria Tamaș pe albul zăpezii o singură urmă- pana păsării Mențiune - Oana Bold Potop de stele - ochii căprioarelor sclipesc în noapte Etapa 67 - 2 III 2009 Locul I -Corneliu Beldiman Vară toridă - atârnată de un lanț apa-n fântână Locul II - Dan Norea umbra căpiței - la amiază se-odihnesc două seceri Locul III - Virginia Popescu noapte senină - umbre sub
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2_3_4_5.html [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
arate că era vorba despre ceva important, îl amintea pe unul Ceușescu, cine-o fi fost și acela. Ziua aceea se dovedi mai frumoasă decât întreaga săptămână. Soarele încălzea pământul aproape ca într-o zi de vară, iar măceșele licăreau, sclipind înfocate printre tufele țepoase. Era plin de ele, așa cum era plin și de porumbele și de fructe de păducel. Copila culese atentă, din fiecare, degețelele ei strecurându-se dibace printre crengi. Trecând de la o tufă la alta, de pe un deal
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1427357075.html [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]
-
nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului În ziua asta noaptea o ascund și stelele îmi scapără-n priviri și-n beznă ani lumină se pătrund cu anii grei rămași în amintiri. În noaptea asta ziua o păstrez, sclipind ca perla neagră în lumină și zi și noapte, și oricând, visez cum viața către moarte se inclină. În viața asta moartea tăinuiesc, apus prefigurat de dimineață și-n clipă veșnicia o trăiesc și neființa o prefac în viață. În
ASTA de ION MIHAIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_mihaiu_1454340574.html [Corola-blog/BlogPost/377492_a_378821]
-
dintre munți. Covorul de brândușeSă-mi fie alinarea,Iar pasărea măiastrăSă-mi dea aripi spre cer.... XVI. FERICIRE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017. Cândva mi-ai bătut la fereastră, Timidă, cu ochii sclipind, Cu zâmbet de fată frumoasă, Cu pleata bălană, în vânt. Un cânt murmurai, ca izvorul Ce cheamă lumina din nopți. Ca vântul ce duce pe dealuri, Aroma din strugurii copți. Cândva mi-ai adus primăvara, Din albul covor de nămeți
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
ureche, o floare, Di stelele-aprinse-n ferești. Mi-ai fost desfătare și cântec, Nectar într-o cupă de crin. Sărutul iubirii, pe frunte, O clipă de dor și alint. Citește mai mult Cândva mi-ai bătut la fereastră,Timidă, cu ochii sclipind,Cu zâmbet de fată frumoasă,Cu pleata bălană, în vânt.Un cânt murmurai, ca izvorulCe cheamă lumina din nopți.Ca vântul ce duce pe dealuri, Aroma din strugurii copți.Cândva mi-ai adus primăvara,Din albul covor de nămeți.Mi-
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Și flori și senin. Poate, valul se Zbate năpraznic! Și marea-i furtună Și geamăt cumplit! Își plânge aleanul, Pe-un petic de plajă Și-și cerne nisipu-n Clepsidre de-argint. Poate-i viață! Și aripi de îngeri! Un zâmbet sclipind Pe obraji de copil! O dulce-cireașă, O floare de lotus, Un fluture galben, Un spic auriu. Citește mai mult Poate și-n clipaCe-și cerne apusul,Au fost stropi de miereși stropi de venin.Poate, lumina i-așters asfințitul,Și ceru
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]