124 matches
-
cei intrați în morișca mărunțelirii cu întrebări servite de către Răzvan Dumitrescu, nu scapă nerași de spoială și neînfățișați telespectatorilor în toată naturalețea biografie lor! Pe mâinile lui Răzvan Dumitrescu, aceștia sunt în cleștele din care nu scapă nici piroanele, nici scoabele, chiar și acționând cu rezistență în forță sau îndemânare vicleană! Există moderatori de emisiuni tv care se mai înduplecă să menajeze neobrăzații, dar de Răzvan Dumitrescu nu se lipește manipularea infiltrată, agresivitatea, deruta. Cine face încercarea cu pielea lui Răzvan
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
Hotin), Codin (Cernăuți), Davideni (județul Neamț), Dodești (județul Vaslui), Radovanu (județul Călărași), Dulceanca (județul Teleorman), Buduresca (județul Prahova) și Bratei (județul Sibiu). În așezări au fost descoperite unelte din fier: brăzdare, săpăligi, topoare, seceri, cosoare, ciocane, nicovale, clești, cuțite, cârlige, scoabe, cuie, ace, obiecte din os (răzuitoare), din lut (greutăți, tuburi), din piatră (tipare, râșnițe), greutăți din lemn. În cadrul relațiilor dintre autohtonii de la nordul Dunării și lumea bizantină, circulația monetară a jucat un rol important. S-au descoperit multe monede din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
specială-întăritura se situa în spatele valurilor de pământ sau pe culmea acestora. Al treilea tip: cetăți construite din blocuri de piatră fasonate și cărămizi-precum cetatea de la Slon (jud. Prahova) și cetăți cu ziduri din blocuri de piatră legate între ele cu scoabe de fier, precum cetatea de la Moldovenești (jud. Cluj)-aceasta fiind identică ca formă și dimensiuni cu cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare. Aceste tipuri de fortificații, care devin tot mai puternice și mai vaste, ca suprafață, presupun o stratificare socială
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
colțuri, din lespezi late, picioare de piatră pe care le legă cu lut. Pe ele fură așezați urșii, patru grinzi groase de ulm, pe sub care holteiul umplu cu bolovani temelia. în unghiul urșilor fratele mai mare ridică popii prinși cu scoabe făcute la țigan, iar deasupra lor așeză costoroabele. Când ajunse la acoperiș, puse scaun pentru haizaș și legă într-o prăjină lungă prosopul cu fire de busuioc, semn că se ridică casă nouă. S-a băut atuncea un șip cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
2. David a strîns pe străinii din țara lui Israel, și a însărcinat pe cioplitorii de piatră să pregătească pietre cioplite pentru zidirea Casei lui Dumnezeu. 3. A pregătit și fier din belșug pentru cuiele de la aripile ușilor și pentru scoabe, aramă atît de multă încît nu puteau s-o numere, 4. și lemne de cedru fără număr, căci Sidonienii și Tirienii aduseseră lui David lemne de cedru din belșug. 5. David zicea: "Fiul meu Solomon este tînăr și plăpînd, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
-și orice nume, să zicem Sharzan (și să glumească pe seama bătrânei din tramvai, care i-a ghicit că o să trăiască până la o vârstă indecentă. De la capul tramvaiului din Pantelimon până la Sfânta Vineri, fusese timp destul ca bătrâna slabă ca o scoabă, atât de slabă că, pentru a o auzi, trebuia să te apropii până-i simțeai mirosul afumat al gecii, să-i sporovăiască pentru cincizeci de mii verzi și uscate despre viitorul ei. Tu, fata mea, ai o mare problemă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
margarină și marmeladă, fiertură de orez și cartofi?... Mi-e că nici mult n-ai mai fi avut până să mori. Ți-a dat Velicu sărbători fericite și pule belite, Mirelo, uită-te la tine, c-ai ajuns ca o scoabă. Pune mâna să mănânci, că nu-i de glumă, și nu te mai văita ca idioata - nu mai pune la inimă toate răhățișurile, că cine m-a pus și fi-mi-ar soarta... Așa am să fac, nășico, da’ dac-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
intra nisipul în gură, în nări, în urechi. Seara plecam în explorare. Lângă blocul nostru din Floreasca se afla un fel de depozit, un foișor melancolic. Pe fațada lui atârnau ca niște zdrențe resturile ruginite ale unei scări de incendiu. Scoabe mari lăsau umbre ascuțite pe cărămizile și mai roșii în înserare. Ea intra prima, printr-o fantă dintr-o ușă laterală, unde lipsea o scândură. Ne strecuram ușor prin acea crăpătură, pe unde numai pisicile puteau sa intre. Marcela mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
atârna, ruginit și buretos, de belciugele lui. Am deschis ușa și-am privit înăuntru. Sub pânzele de păianjen, grele și pline de insecte mișunătoare, se vedeau în penumbră unelte vechi: târnăcoape, lopeți, bucăți ciudate de tablă, o nicovală, fiare răsucite, scoabe, toate acoperite de cruste cărămizii de rugină. O găleată turtită era plină până la jumătate cu var solidificat. Am plecat cuprinsă deodată de oboseală, de sentimentul inutilității. Mi-am adus aminte ce spusese odată Egor: "Timpul exterminator, timpul care nu lasă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
um plând-o de salivă, cum se zbate, cum zgârie cu un ghiile cearșaful. Ajuns acasă, băiatul stătu multă vreme la fereas tră. Privea cal canul casei de vizavi, coșcovit și bătrân, ce abia se mai ținea în picioare, prins cu scoabe ruginite. O lumină galbenă se-ntindea în toată curtea interioară. „Ingrid“, spuse, cu fruntea sprijinită de geam. După o vreme se așeză la masa lui încărcată de cărți. Luă o foaie mare dintr-un bloc de desen și scrise pe
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
punct de sprijin al bolții plantare situat în fața (anterior) piciorului dar lateral (spre exterior), respectiv pe capul oaselor metatarsiene IV și V; D reprezintă centrul geometric al capului articular al astragalului, adică centrul geometric al suprafeței articulare dintre astragal și scoaba gambieră (formată de tibie și fibula). În cazul sprijinului anterior al piciorului, pe linia care unește punctele A și B se consideră, în literatura de specialitate [64, 112, 132], că acționează forța de reacțiune cu solul, notată Fz în figura
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
în stare fragmentară, în așezări s-au găsit și alte dovezi materiale autohtone (menționate pe situri în tabel): unelte casnice din os și lut (străpungătoare, fusaiole decorate și nedecorate, greutăți de lut - pl. XIV), unelte meșteșugărești-arme din metal (dăltițe, împungător-pilă, scoabă, amnar, cuțite, vârf de săgeată și un fragment din aramă de la un petic de cazan - pl. XV), obiecte de port din os și metal (pandantiv os, fragmente de la aplice, o placă de cataramă bizantină cu decor, două ace, un pandantiv
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, 65 % au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b)unelte de os și metal: străpungătoare os (5), cuțite (4), dăltițe (2), ace fier (2), câte un exemplar din următoarele obiecte: amnar, împungător-pilă, scoabă, vârf de săgeată (fier) și un obiect de măcinat cereale (cuarțit). c) obiecte de port din aramă, bronz, fier și os: aplice (2), fibule (2) și câte o cataramă și un pandantiv din os. d)obiecte diverse din lut, piatră
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au descoperit mai multe fragmente ceramice (Pl. 97/7-9), precum și alte două bucăți de sârmă din fier, îndoite, care puteau să provină de la două brățări. Prima dintre ele (Pl. 50/1; 68/ 3) are un capăt răsucit, ca o scoabă, iar celălalt puțin întors spre interior. Corpul brățării este reprezentat de o sârmă din fier, pătrată în secțiune, ușor răsucită. Nu are alte elemente pentru a fi considerată, cu certitudine, un astfel de obiect de podoabă. Cu toate acestea nu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormântului este NNV 63-SSE 31 (Pl. 140/1; 208/1,2). Mormântul nr. 62. Reînhumat. S-au descoperit doar câteva oase strânse într-o groapă mică, ovală, la adâncimea de 0,75 m. Între oase s-a descoperit și o scoabă din fier-140/2. Nu s-a găsit niciun alt inventar. Mormântul nr. 63. Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 1,05 m. Groapa mormântului nu a putut fi delimitată, rămânând doar fragmente ceramice din urnă, câteva oase calcinate și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
uz casnic În această categorie am inclus obiectele sau uneltele prezente în inventarul mormintelor, aduse ca ofrandă, fiind legate de activitățile specifice ale defuncților sau ca obiecte cu semnificații religioase. Printre ele remarcăm cuțitele din fier, fusaiolele, cârligele de undiță, scoabele, pintenii, fragmentele de silex sau diferite pietricele. Au fost descoperite 5 fusaiole și o rondelă realizate din ceramică. Astfel, în mormântul nr. 24, în zona bazinului pe partea stângă, s-a descoperit o fusaiolă, lucrată din pastă cărămizie, de formă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în mormintele de înhumație, cât și în cele de incinerație, iar la Mihălășeni peste 45 de exemplare. Nu lipsesc nici în necropolele mai mici, cum sunt la Lunca-Galați sau Târgșor. În mormântul nr. 62, de înhumație s-a descoperit o scoabă din fier, realizată dintr-o bară metalică, dreptunghiulară în secțiune, îndoită oval, cu capetele ascuțite și rotunjite prin forjare. Diametrul lung al ovalului este de 2 cm la exterior, iar cel scurt de 1, 4 cm. Lungimea celor două capete
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
83 s-a descoperit un mâner de cuțit din os (Pl. 148/4). În mormântul de înhumație nr. 60 se aflau câteva pietricele, iar în mormântul nr. 44 alte 10 bucăți (Pl. 130/7,8); în mormântul nr. 62 o scoabă din fier (Pl. 140/2). O amuletă-ghioc se afla în mormântul reînhumat nr. 61 (Pl. 208/2), iar în mormântul de înhumație nr. 74 trei asemenea piese (Pl. 220/2-4). Nu mai puțin de 7 morminte au avut ca inventar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
s-au aflat pietricele mici, iar în multe altele au fost descoperite doar câte o veriguță din bronz, de la un cercel, un fragment de silex, două cârlige de undiță, doi pinteni din fier, un ac din fier, un auriscalpium, o scoabă din fier, o sârmă din bronz și câteva oase de animal. Toate acestea dovedesc prezența unei game destul de diversificate de artefacte, care ne dau posibilitatea să cunoaștem mai bine viața acestei comunități și legăturile pe care le avea cu zonele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din întreaga lungime a sa, exista o ramificație foarte scurtă și foarte adâncă, lată cam de patru-cinci metri, cu ambele maluri perfect verticale, peste care trecea totuși o punte formată din trei-patru bușteni lungi de brad, legați între ei cu scoabe. Canalul se termina cu un stăvilar. Acesta avea scopul de a menține permanent nivelul apei la o anumită cotă, iar surplusul lichid cădea, fără întrerupere, de la o înălțime apreciabilă direct pe bolovanii rotunjiți, netezi și alunecoși din cale-afară, de pe albia
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ai urmăritorilor se micșora cu fiecare clipă. Cu fiecare clipă pericolul creștea exponențial. În stânga: canalul cu apă adâncă, ce ducea spre moara amintită a domnului Filderman, iar în față, apa învolburată și stăvilarul. Puntea din bușteni de brad, legată cu scoabe, dispăruse ca prin minune. In canal nu puteau sări, pentru că surioara lui se temea de apă și nici nu știa să înoate. Stăvilarul din față! El era singura lor salvare! Numai peste stăvilar puteau traversa apa învolburată și puteau să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
copaci de un verde nefiresc de spălăcit, de culoarea halucinației... Maidane cu chiuvete ruginite și carcase de răcitoare, fecale și sârme... Două, trei, zece pagini despre rătăcirile unui personaj prin astfel de locuri rele... Și depozite de cărămidă roșie, cu scoabe de fier, cu ziduri 15 mai vaste ca orizontul... Ciudat este că visam la fel și, de altfel, întotdeauna în perioadele când am scris, am și visat aceleași lucruri, fără să pot spune prea limpede dacă visul precedă scrisul sau
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Maica Domnului care o ajută în diverse situații și care o sprijină atunci când toarnă cositorul etc. Secvența nr. 4 02.09-02.31 Cadrul de bază suprinde o trecere în revistă a instrumentelor folosite pentru divinația în cositor: potcoava, secera, sula, scoaba și vasul în care se topește cositorul. Utilitatea și importanța lor este subliniată și de faptul că se află chiar lângă vatră. Toate instrumentele folosite sunt din fier și fiecare dintre ele are un rol bine stabilit în ansamblul ritualic
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
stabilit în ansamblul ritualic. Din punctul de vedere al imaginilor și reprezentărilor pe care le vehiculeză subiectul nostru, ele s-ar traduce printr-o serie de verbe precum: a tăia și a desface (specific secerei), a împunge (sula), a uni (scoaba), a aduce norocul (potcoava). Toate aceste acțiuni sunt necesare luptei cu "cel rău", pentru a restabili echilibrul și armonia. Așadar, răul trebuie desfăcut, tăiat, împuns, scos și ars. Dintr-o perspectivă socio-culturală, "lupta" purtată cu astfel de instrumente este justificată
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fost special confecționată la un fierar și are rolul de a "scoate săgețile". Practic avem de-a face cu un fel de magie homeopatică, după cum scria Frazer în Creanga de aur (similarul produce similar). Secvența nr. 10 07.11-07.58 "...scoaba, asta-i pentru casa matali, i pentru ursâtă, cînd vine ursâta di-ți faci pi ursâtă cu lucru rău di ti-nțapă, ti-ngingi. Când faci cu asta, îi gata! Da' nu-i luată, cumparată sau făcută... Asta am dus-o la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]