97 matches
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134041_a_135370]
-
nobilis 21. Oblete Alburnus alburnus 22. Păstrăv Salmo sp. 23. Păstruga Acipenser stellatus 24. Plătica Abramis brama danubii 25. Poliodon Polyodon spathula 26. Rizeafca Alosa caspia nordmanni 27. Roșioara Scardinius erythrophthalmus 28. Sabița Pelecus cultratus 29. Sânger Hypophthalmichthys molitrix 30. Scobar Chondrostoma nassus 31. Scrumbie de Dunăre Alosa pontica 32. Somn Silurus glanis 33. Salău Stizostedion lucioperca 34. Știuca Esox lucius 35. Văduvita Leuciscus idus 36. Broaște Rană sp. 37. Scoici Unio sp., Anodonta sp. 38. Răci Astacus sp. Anexă 2
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
pH-ul (7,5-8,5), conținutul de oxigen dizolvat (9-13mg/l la suprafață și 6-10mg/l în păturile de adâncime sub 50m), cât și substanțele organice din masa apei. Fauna piscicolă a Bistriței înainte de inundare a fost compusă din: 80% scobar, 17% clean, 1% mreană și 2% salmonide (lostriță, lipan și păstrăv indigen). Evaluarea a fost făcută numeric fără să se țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
indigen). Evaluarea a fost făcută numeric fără să se țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr de 16 specii de pești și anume: păstrăv indigen, lipan, lostriță, scobar, clean, mreană, moioagă, mihalț, obleț, porcușor, boiștean, beldiță, grindel, zlăvoacă, câră și chetrar. În vederea producerii salmonidelor necesare populării anuale, dat fiind faptul că pe o reproducere a lor în lac nu se putea conta, s-a proiectat și construit la
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
ani s-a constatat existența în lac a unui număr de 13 specii de pești, din care 9 autohtone și 4 aclimatizate, primele reprezentând 87,7%, iar ultimele 12,3% din populația piscicolă. Fauna autohtonă este reprezentată prin clean, mreană, scobar, moioagă, lostriță, păstrăv indigen, mihalț, obleț și porcușor, iar cea aclimatizată prin babușcă, plătică, păstrăv curcubeu și păstrăv indigen forma de lac. Nu s-a semnalat prezența coregonului, deși a fost introdus în cantitate însemnată în 1963. Densitatea populației piscicole
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Astfel, s-a constatat următoarea repartiție luată gravimetric: 3,9% în zona Tunel aducțiune; 28% în zona Fârțigi (la jumătatea lungimii lacului); 32% în zona Ceahlău; 35,8% în zona Bistricioara și coada lacului. Din speciile pescuite, mreana, cleanul și scobarul au fost prezente într-o cantitate constantă, scobarul fiind în ultimul timp specia predominantă (50%). Dintre speciile aclimatizate, babușca a luat o dezvoltare excepțională, ea prezentând la diferitele pescuiri între 5 și 12% din totalul speciilor pescuite. Procentul redus de
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
3,9% în zona Tunel aducțiune; 28% în zona Fârțigi (la jumătatea lungimii lacului); 32% în zona Ceahlău; 35,8% în zona Bistricioara și coada lacului. Din speciile pescuite, mreana, cleanul și scobarul au fost prezente într-o cantitate constantă, scobarul fiind în ultimul timp specia predominantă (50%). Dintre speciile aclimatizate, babușca a luat o dezvoltare excepțională, ea prezentând la diferitele pescuiri între 5 și 12% din totalul speciilor pescuite. Procentul redus de salmonide (3,5) și respectiv menținerea lui de-
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Ața. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen în amestec cu zlăvoacă și boiștean, acesta din urmă urcând până la confluența cu Brateșul. În zona de la pârâul Ața în aval apare moioaga, iar de la barajul stațiunii piscicole păstrăvul curcubeu, cleanul și scobarul. Lipanul lipsește din acest fond. Pescuitul recreativ se poate practica cu succes atât cu lingurița, cât și cu muște artificiale, râul având locuri excepționale pentru aceste momeli. Valea Tarcăului constituie fond rezervat în administrarea ocolului silvic Tarcău. Obișnuit, porțiunea liberă
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
la Cristești formează fiecare fond de pescuit aparte. Din punct de vedere a populației piscicole, râul Moldova cuprinde trei zone: cea a păstrăvului de la izvoare până la pârâul Botuș, zona lipanului de la Botuș în aval până la confluența cu Moldovița și zona scobarului de aici în aval. Păstrăvul indigen este prezent pe afluenți și în râul principal până în orașul Câmpulung - Moldovenesc, în zona inferioară fiind în amestec cu lipanul, moioaga și scobarul. Apele poluate ale pârâului Suha Stulpicani limitează răspândirea în aval de
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
lipanului de la Botuș în aval până la confluența cu Moldovița și zona scobarului de aici în aval. Păstrăvul indigen este prezent pe afluenți și în râul principal până în orașul Câmpulung - Moldovenesc, în zona inferioară fiind în amestec cu lipanul, moioaga și scobarul. Apele poluate ale pârâului Suha Stulpicani limitează răspândirea în aval de Frasin a salmonidelor. Pescuitul recreativ cel mai fructuos este cel cu lingurița. La lipan se pescuiește cu musca artificială, prin biciuit. În zona aval de Fundu Moldovei se pescuiește
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
idella) 40 ● Crap (Cyprinus carpio) 35 ● Morunaș (Vimba vimba carinata) 25 ● Mreana (Barbus barbus) 27 ● Novac (Aristichtys nobilis) 40 ● Oblete (Alburnus alburnus) 12 ● Plătica (Abramis brama) 25 ● Rizeafca (Alosa caspia nordmann) 15 ● Roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 ● Sânger (Hypophthalmichtys molitrix) 40 ● Scobar (Chondrostoma nasus) 25 ● Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 ● Somn (Silurus glanis) 60 ● Salău (Stizostedion sp.) 40 ● Știuca (Esox lucius) 40 ● Văduvita (Leuciscus idus) 30 ● Răci 10 ● Scoici 8 ● Broaște 30 g/ex. (2) Lungimea peștelui stabilită pentru pescuit este
REGULAMENT din 1 august 2003 de exercitare a pescuitului în raul Prut şi în lacul de acumulare Stanca-Costesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153245_a_154574]
-
idella) 40 ● Crap (Cyprinus carpio) 35 ● Morunaș (Vimba vimba carinata) 25 ● Mreana (Barbus barbus) 27 ● Novac (Aristichtys nobilis) 40 ● Oblete (Alburnus alburnus) 12 ● Plătica (Abramis brama) 25 ● Rizeafca (Alosa caspia nordmann) 15 ● Roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 ● Sânger (Hypophthalmichtys molitrix) 40 ● Scobar (Chondrostoma nasus) 25 ● Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 ● Somn (Silurus glanis) 60 ● Salău (Stizostedion sp.) 40 ● Știuca (Esox lucius) 40 ● Văduvita (Leuciscus idus) 30 ● Răci 10 ● Scoici 8 ● Broaște 30 g/ex. (2) Lungimea peștelui stabilită pentru pescuit este
ACORD din 1 august 2003 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în Raul Prut şi în lacul de acumulare Stanca-Costesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153244_a_154573]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151969_a_153298]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175279_a_176608]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167475_a_168804]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167474_a_168803]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167476_a_168805]
-
brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177811_a_179140]
-
000 buc.; ● taliene baltă/Razim - 25.000 buc.; ● vintire - 20.000 buc. Anexă 3 *1) Termenul "alte specii" în prezența anexă face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Anexă 4 Cotele de captura totală admisibila pentru anul 2010 din lacurile de acumulare de pe râul Olt *Font 8* Capturi totale admisibile (kg)
ORDIN nr. 237 din 23 februarie 2010 privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi a cotelor de pescuit pentru anul 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220438_a_221767]
-
000 buc.; ● taliene baltă/Razim - 25.000 buc.; ● vintire - 20.000 buc. Anexă 3 *1) Termenul "alte specii" în prezența anexă face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Anexă 4 Cotele de captura totală admisibila pentru anul 2010 din lacurile de acumulare de pe râul Olt *Font 8* Capturi totale admisibile (kg)
ORDIN nr. 19 din 27 ianuarie 2010 privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi a cotelor de pescuit pentru anul 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220437_a_221766]
-
admisibile și efortul de pescuit pe râul Prut pentru anul 2014 Tabelul nr. 6 *Font 8* ┌────┬───────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────────────────┬─────────────────┐ │Nr. *) Termenul de "Alte specii" face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Captura totală admisibila și efortul de pescuit pentru lacurile de acumulare de pe râul Siret în anul 2014 (kg) Tabelul nr. 2 *Font 7*
ORDIN nr. 284 din 27 martie 2014 privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2014, pe specii şi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260567_a_261896]
-
km 1075) pentru anul 2017 Tabelul nr. 1 *Font 7* ┌────┬────��────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬──────┬─────────┬─────────┬─────────┐ │Nr. │Nr. │ Delimitare sector/tronson │ Captura totală admisibila *) Termenul "alte specii" face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). NOTĂ: Speciile novac (Hypophthalmichthys nobilis), sânger (Hypophthalmichthys molitrix) și cosaș (Ctenopharyngodon Idella) sunt admise la captura fără limită. Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de pescuit (barcă) este
ORDIN nr. 142 din 17 februarie 2017 privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2017, pe specii şi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280231_a_281560]
-
km 1075) pentru anul 2017 Tabelul nr. 1 *Font 7* ┌────┬────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬──────┬─────────┬─────────┬─────────┐ │Nr. │Nr. │ Delimitare sector/tronson │ Captura totală admisibila *) Termenul "alte specii" face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). NOTĂ: Speciile novac (Hypophthalmichthys nobilis), sânger (Hypophthalmichthys molitrix) și cosaș (Ctenopharyngodon Idella) sunt admise la captura fără limită. Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de pescuit (barcă) este
ORDIN nr. 13 din 1 februarie 2017 privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2017, pe specii şi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280230_a_281559]
-
1075) pentru anul 2016 Tabelul nr. 1 *Font 7* ┌────┬──────┬─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬──────┬───────┬─────────┬─────┐ │Nr. │Nr. │ Delimitare sector/tronson │ Captura totală admisibila *) Termenul de «alte specii» face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Ciprinidele asiatice pot fi capturate fără alocarea de cote de pescuit și cu respectarea prevederilor legale în vigoare. ────────── ---------- Notă de subsol de la tabelul nr. 1 din anexă 3 a fost modificată
ORDIN nr. 284 din 7 martie 2016 (*actualizat*) privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270918_a_272247]