53 matches
-
II, nr.19 din iunie 1941... X. MELANCOLIE, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015. Stăm așa gravi, timpul ne plouă, Cu destinul alături îmbătrânim; Altă lumină, aer, lume nouă Și călătorim etern către țintirim. Scocul nădejdii sec, gândul coclit, Prin sânge trece cornul tristeții: Plânge, aripa ruptă, vag infinit În care coboară pâraiele vieții. La răsărit zările pară, Alămuri ruginite țipă strident, Vrerea uitată, surdă, amară, Și cortina lăsată funebru, atent. Poate mai știi idila
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
Și privim în ram pe Sfânta Marie. Publicată în „DRUM”, anul III,nr. 8 - 9, 24 aprilie 1938 ... Citește mai mult Stăm așa gravi, timpul ne plouă,Cu destinul alături îmbătrânim;Altă lumină, aer, lume nouăși călătorim etern către țintirim. Scocul nădejdii sec, gândul coclit,Prin sânge trece cornul tristeții:Plânge, aripa ruptă, vag infinitîn care coboară pâraiele vieții.La răsărit zările pară,Alămuri ruginite țipă strident,Vrerea uitată, surdă, amară,Și cortina lăsată funebru, atent.Poate mai știi idila de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
scutur nuiele În sufletul negru cum este cernirea. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul III, nr. 3 din 27 noiembrie 1937 MELANCOLIE Stăm așa gravi, timpul ne plouă, Cu destinul alături îmbătrânim; Altă lumină, aer, lume nouă Și călătorim etern către țintirim. Scocul nădejdii sec, gândul coclit, Prin sânge trece cornul tristeții: Plânge, aripa ruptă, vag infinit În care coboară pâraiele vieții. La răsărit zările pară, Alămuri ruginite țipă strident, Vrerea uitată, surdă, amară, Și cortina lăsată funebru, atent. Poate mai știi idila
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MELANCOLIE Autor: Ion Pena Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Stăm așa gravi, timpul ne plouă, Cu destinul alături îmbătrânim; Altă lumină, aer, lume nouă Și călătorim etern către țintirim. Scocul nădejdii sec, gândul coclit, Prin sânge trece cornul tristeții: Plânge, aripa ruptă, vag infinit În care coboară pâraiele vieții. La răsărit zările pară, Alămuri ruginite țipă strident, Vrerea uitată, surdă, amară, Și cortina lăsată funebru, atent. Poate mai știi idila
MELANCOLIE de ION PENA în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352591_a_353920]
-
în cherestea. Vagoane întregi cu cherestea și bușteni ajungeau la gară și de acolo în țară și peste hotare. Cândva, în zona unde se află astăzi cartierul de blocuri, era lacul de plutire. Buștenii erau aduși din vârful munților pe scocuri până la Lotru iar de acolo prin plutire până la fabrică. De multe ori ei erau purtați pe Olt până la Dunăre. Apoi a apărut calea ferată până la Voineasa și lemnul era transportat cu „mocănița”. Pozele vechi, precum și o parte din picturile profesorului
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
culturale ale Republicii Moldova, impresionant atât prin peisajul unic format de Valea Răutului, cât și sub raport arheologic, arhitectonic, religios, etnografic. Apele râului Răut au format aici două promontorii: Peștera și Butuceni, la care se adaugă încă trei adiacente: Potarca, Selitra, Scoc și se remarcă prin numeroase meandre, dintre care cele mai interesante sunt: Mihăilașa, Peștera, Butuceni. La poalele promontoriului curge apa Răutului, ce pare o oglindă blândă și linștită în care se reflectă parcă armonia universală. Supusă și binevoitoare curge pe la
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
s-au învârtit în jurul siropoasei fericiri (etalată ziua-n amiaza mare fără vreo frică de tâlhari) una-n tăcere și-alta bâzâind contemporană umbra lui sisif trecea cu un icnet grăbit târându-și cu buzele strânse sacoșele pline și-n scocul nevăzutei mori râul de bitum topit pașii îmi purta și ca un câine în lesă durerea mă urma opintindu-se din când în când cu încăpățânare pentru a amușina cu nesaț golul fierbinte al văzduhului prea bătrână pentru a mai
POTAIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371112_a_372441]
-
une autre tournure de la phrase, mais recourt aussi au futur proche (" vont s'abreuver "), qui l'oblige à redécouper leș vers : Din păduri de somn/ și alte negre locuri/ dobitoace crescute-n furtuni/ ies furișate să bea/ apă moartă din scocuri. (Peisaj transcedent) (Blaga, 2010 : 144) Des forêts de sommeil/ et autres noirs repaires/ sortent furtivement/ des bêtes grandies sous l'orage/ qui vont s'abreuver/ à l'eau morte des auges. (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) Des forêts de sommeil
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Quiétude parmi des choses anciennes) (Pop-Curșeu, 2003 : 59) ; " Îl fait assez de calme dans le cercle/Qui arrime à șes douves la voûte du ciel. " (Au calme, parmi d'antiques choses) (Loubière, 2003 : 29) ; " Sângele meu vreau să curgă pe scocurile lumii/să-nvârtă rotile/în mori cerești. " " Je veux que mon sang coule sur leș canaux du monde/pour faire tourner leș roues/dans leș moulins célestes. " (Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea/J'ai compris le péché qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
natură. Poetul optează consecvent pentru tiparele prozodice de sorginte clasică, păstrând muzicalitatea versurilor, necesară exprimării sentimentelor de optimism, tandrețe, melancolie. Este o lirică solară, cu mult vegetal, cu topoi ca pădurea sau satul, în linie tradiționalistă: „Le curge morilor pe scoc / mereul murmur de noroc / în satul meu ca un ulcior / ochi de istorie și dor!” (Laus pagi). Placheta Pur conține textele unui poet pe deplin matur, preocupat de arta cuvântului și legat de imaginarul unor înaintași precum V. Voiculescu sau
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
valul de apă umplea cupele și, mirată, roata se zmuncea cu stropi. Urnită, hurduca întreaga șandrama. Ca să ghicească metehnele morii, morarul asculta cu urechea aplecată viersul acesta al pornirii. Trimisese un țigan la stavile. Scăpat dintre năzi și prăvălit pe scoc, valul bubui în bulboană. Abia atunci, când liniștea fu spartă, morarul ridică în pripă oblonul. Bubuitura se tăie și zvonul măcinișului începu să bată în plin un ritm continuu. Odată cu el, toată hardughia tresări ; încet- încet intră într-o urducătură
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ce puteau deveni Cataracte. Erau acolo aluviuni și diguri, tot felul de chinuri pe care doctorul le reducea sumar la: - Azi avem în stânga un suflu cam cavernos! Erau, în adevăr, acolo caverne și abisuri, și precipitări de ape roșii și scocuri și vaduri, pe care Maxențiu, ca un turist tragic, le vizita cu de-amănuntul, în fiecare zi pe alte climate. Pe acalmii înșelătoare sau pe tempeste înăbușite, le străbătea cu precauțiune, pășind ușor, vâslind cu rame noi, pentru a-și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de apă marea pe țărmuri aduce. Pe mal - cu tămâie în păr Isus sângerează lăuntric din cele șapte cuvinte de pe cruce. Din păduri de somn și alte negre locuri dobitoace crescute-n furtuni ies furișate să bea apă moartă din scocuri. Arde cu păreri de valuri pământul îmbrăcat în grâu. Aripi cu sunet de legendă s-abat înspăimîntate peste râu. Vântul a dat în pădure să rupă crengi și coarne de cerbi. Clopote sau poate sicriile cântă subt iarbă cu miile
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
aceluiași pas. [1929] * NOAPTE EXTATICĂ Adânc subt bătrânele verzile zodii - se trag zăvoarele, se-nchid fântânile. Așază-ți în cruce gândul și mînile. Stele curgând ne spală țărânile. [1929] * DRUMURI Cetate de veac, prăsilă de painjeni verzi subt mușchi și scocuri. Pe turn între semnele ceasului, gânditor timpul stă. O vrabie umblă pe-arătător. Subt bolți de nicăiri nici un ecou. Părul tău joacă în vântul pe care 1-am întîlnit ieri în alt oraș și care ne-a ajuns din nou
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Unele plante au și proprietăți sudorifice. Ele sunt considerate ca fiind bune substanțe drenante cutanate, dar și mai bune dacă în folosire le combinați cu alte forme de drenaj pe care tocmai le-am descris. Plantele cu proprietăți sudorifice sunt: scocul, mușețelul, brustrulele, trei-frați-pătați și limba-mielului. În ceea ce privește socul, puteți face o simplă infuzie: adăugați 15 ml (o lingură) de flori la 250 ml (o cană) de apă și lăsați să se infuzeze 10 minute. Și mușețelul ne poate ajuta să profităm
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
au fost arendate din nou lui Petre Anastasiu, fratele lui Alecu, cu obligația contractuală de a întreține în stare perfectă „iazurile morilor”, în caz de inundații, pentru a se feri distrugerea stăvilarului și a canalului de aducțiune a apei până la scocul morii, lung de circa 300-400 m. Dar - continua P. Balș în pledoaria sa -, arendașul nu a respectat clauza contractuală respectivă și iazurile s-au deteriorat în urma marilor inundații din „anul 1865 și atuncea moara era gata și, fiind de piatră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unele fiind statice: "Zăgazul ce se înălța în coasta morii era spuneau creștinii înfiorați întărit cu oasele acelora pe care îi ispitiseră comorile satanei", altele dinamizate de sugestii vizual-auditive: Se spunea însă că, atunci când Călifar ridica stăvilarul și slobozea pe scoc cimpoiul apei, apa fluiera cum fluieră un șarpe încolțit de flăcări; iar, de sub făcău, se scurgea în spumegai de sânge". Acum, este introdusă în scenă viitoarea victimă a necromantului: Stoicea, "[s]tejar în port, oțel în braț, isteț cât vrei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lui Dumnezeu, Dumnezeu putea fi considerat prima sperietoare de ciori. Când era pană de curent, doar lămpile cu carbid dădeau lumină și ne ajutau să avem umbre uriașe, care bântuiau peste pereții înalți ai galeriilor. Din galerii proaspăt deschise, din scocuri oscilante amuțite, din adâncurile de sub tavanele galeriilor, îi vedeai venind: mineri, havatori, meșterul genist, șeful de sector, băieții de la cuple cu mecanicii de locomotive. O adunare pestriță, alcătuită din tineri care învățaseră la iuțeală munci necalificate și din muncitori cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
rromungre s-au așezat În localități, devenind parte integrantă din comunitatea care i-a acceptat, ocupându-se de agricultură, construcții, cărămidărie și prelucrarea materialului lemnos. Puțini și-au păstrat unele ”meserii tradiționale” de lingurari, ciurari, fierari, prelucrări și montări de scocuri și burlane, comerț ambulant. Azi unele ramuri ale acestei seminții de rromi se ocupă de cărămidărie și de prelucrarea artizanală a răchitei, papurei și pănușilor de porumb, de olărit și comerț ambulant. Limba vorbită de ei a căpătat influențele limbii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
a plăcut de taică-meu și m-a dus și pe mine. Da, m-au prins Într-o sală, m-au prins să mă ducă... Acum Îmi amintesc - și am coborât de la etajul trei al unei clădiri din Moghilev, pe scocul de la etajul trei, ca să fug de acolo; am făcut o acrobație, m-am dat jos și am fugit. Am fugit, m-a prins jandarmul și mi-a cerut bani. N-am avut bani, mi-a zis: „Du-te dreacu!” și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
propriu, uman. După o vreme omul avea să-și dea seama că poate pune să facă treaba asta, unda râului ce-i trecea pe sub fereastră, a obligat-o să învârtă roată de piatră peste altă piatră ca să-i trimită prin scoc făina atât de așteptată de boreasă și de copii, ca să prepare pâinea sau mămăliga aburindă cu care să-și potolească foamea de după truda zilnică. Așa a apărut această meserie a morăritului. Urmare necesităților crescânde au apărut pe cursul acestui generos
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de moară, cu spițe și pale, montată într-un suport de piatră, trapezoidal. Pe aceeași latură, în continuarea roții de moară, spre dreapta, este plasată o schelă de lemn, formată din șase stâlpi paraleli și contravântuiți, pe care este așezat scocul morii. Totul este de aur. În vârful scutului se află o foarfecă de argint, flancată de două spice de grâu, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Moara reprezintă
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roșu, se află un buchet de spice de grâu de aur, iar în șef patru bezanți de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o roată de moară în mișcare, cu scoc, pe o apă curgătoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bezanții fac referire la tezaurele monetare descoperite în zonă, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Buchetul de
HOTĂRÂRE nr. 807 din 30 septembrie 2015 privind aprobarea stemei comunei Balinţ, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265599_a_266928]
-
etc.);ahaia,aheia= aia, aceea. -"cu litera B" -begiuc=fontă; -bui=cobor la vale, la părău, dar din prun mă scobor; -brozbe=sfecle; -burtucă=vas confecționat dintr-o butură ori din doage care se pune între izvor și șioroi(=cioroi=scoc mic=jgheab mic prin care curge apa în vălaie), egalizator de nivel; -buituri=alunecări de teren mai mari decât porniturile care sunt tot alunecări de teren dar mai mici; -brăcinar=curea de regulă din piele dar și din material textil
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
regulă în urma unei ploi, alunecări de teren, surpări; hudă=gaură de șoarece, la butoi, la cadă, pentru prepeleac; hului=dărâma; hălăstău=balta, lăculețul care se formează in fața roții la morile de apă, înainte de a da drumul la apă pe scoc; hailantă, haialantă= cealaltă; hulă= faimă de proastă calitate a cuiva; haznă= folos, noroc de ceva. -"cu litera I" -ieșce, ieșci=așchie, așchii în general pentru aprins focul(O precizare -până în anii 1958 la aprinsul focului principala metodă, procedeu era
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]