79 matches
-
revolta că, teoretic, postromânismul, ca orice chaosmos spiritual de tranziție, n-ar trebui să aibă susținători seducători, recrutați dintre nechezolii simpatici, tot așa cum maidanezii n-ar trebui să muște ca turbații, nici să urle nocturn vara la ferestrele deschise de sconcs, nici să-și lase lăsăturile sub ele ca mankurtul și renegatul, în ploaia călâie, la colțul de cotitură. Fiindcă ăla de adulmecă e și sensibil, chiar pensionat copoiul ajunge vasăzică la bănuieli rele, inexprimabile. Ca postac, pierde somnul filozofând și
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
fără motiv încă și mai mult de nenorocitul de norod, când internautul consumator are oricum, ca-n Piața Universității 1990, în read-only memory flerul ratonului de a naviga fără a se mânji printre provocatorii de profesie, evazioniști financiar neplătind tonomatul sconcs sau samsar impozit pentru simbrie, cărora noi trebuie să opunem acum, pe bază de liste de cărți bune, postaci de profesie, culți, culți de tot. (Va urma) Camelian PROPINAȚIU http://www.scribd.com/propinatiu/shelf http://archive.org/search.php
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
urmare, în sfera axiologică, vedem și încremenim că tocmai capitalul român și străin desăvârșește dizlocarea matricii etnice sătești mioritice, începută de bolșevici prin colectivizarea industrială forțată. Acum, noi postacii, postănacii, cameleonii, chibiții, zdrențele, tablagiii, cocalarii, popândăii, cârcotașii, ratonii, tonomatele și sconcșii, ca nechezoli potențial virtuali, deosebim cu mâhnire între Cărturar, Diplomectual, Microintelectual și Intelectual. Cărturar este iubitorul de zăbava cetitului. Desigur, ispitit el este să adauge-n raft și vreo cărțulie personalizată cu numele său, adesea o carte moartă, o mortăciune
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
megaintelectuali de mâine ai Epocii Mooye sau Wash. De intelectualul simplu însă, postacul ambițios evident n-are a se teme, fiindcă omul deștept, dacă n-are ciomag sau bodyguard sau bani, e mai disprețuit și decât un postănac notoriu de către sconcs și de samsari, iar derapajele sale nici măcar nu se aud, ca la zdrențe, așa că n-ai ce critica la el dacă le vezi. Dimpotrivă, postacii noștri trebuie să aibă, vasăzică, la cină milă creștină de intelectual, necrititicându-l mai deloc, ci
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
mă privește cu ochii triști, rudele mă ocolesc, colegii îmi atrag atenția: - Ai devenit cam neglijent cu tine, Tudore! Nu curge apa la tine acasă? Mă miros întâia oară după mult timp și constat că duhnesc a transpirație ca un sconcs. Port același tricou de câteva zile bune, sunt nebărbierit, put deja a vodcă mucegăită, a boască stătută, a bețiv ordinar. Trebuie să termin cu ritmul ăsta, fiindcă nu-i a bună! Ce să fac, ce să fac? Unde să-mi
UN RATAT CELEBRU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359362_a_360691]
-
sudoare Amestecatecate cu sânge închegat Scuturi în fața săgeților și a pulberilor Slobozite din guri de tun hăpăitoare Flămânde de carne de om Pe care-o vor scofâlci și tranșa Din simțul bravurii neîngrădite - Cai înșeuați cu harnașamente din piele de sconcs Spre-a-ndepărta inamicul înainte de șarjă Din chingi bine prinse-n scări Se vor înălța în pinteni comandanții De escadroane cu ordine lătrate In nechezul de moarte al cailor doborâți Al strigătului de ajutor al mamelor la unison De-o
CARNAGIU LA GETTYSBURG (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359641_a_360970]
-
schimbat, și mă aflam într-un subsol cu patru camere (patru uși), iar eu eram pe holul subsolului. Era un subsol cu mai multe etaje, iar eu eram la cel mai de jos etaj. La un moment dat, apăruse un sconcs pe scările subsolului, care avea să fie diavolul. M-am uitat la acest sconcs, iar acesta își întoarse capul spre mine, căci era cu spatele, își ridică un picior, în timp ce începu să râdă, și își vărsă pe mine o cantitate
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
eram pe holul subsolului. Era un subsol cu mai multe etaje, iar eu eram la cel mai de jos etaj. La un moment dat, apăruse un sconcs pe scările subsolului, care avea să fie diavolul. M-am uitat la acest sconcs, iar acesta își întoarse capul spre mine, căci era cu spatele, își ridică un picior, în timp ce începu să râdă, și își vărsă pe mine o cantitate exagerat de mare de fecale și mă umplu din cap până-n picioare. Acesta aveam
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
spatele, își ridică un picior, în timp ce începu să râdă, și își vărsă pe mine o cantitate exagerat de mare de fecale și mă umplu din cap până-n picioare. Acesta aveam eu să fiu acum, „un om plin de fecale de sconcs”. Poate sună aiurit, dar aceasta era imaginea celui rău și a mea în robie față de el. Dar asta nu s-a terminat aici ... Mai apoi, s-a deschis camera doi (ușa a doua) și, ca de un vânt puternic, am
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
unde te uiți, unde te-nvârți, hop, un joc de cuvinte: Rebelion, Protevelion, Vanghelion, Paranghelion. Serios?!? N-am nimic împotriva jocurilor, dar am și eu o pretenție - dacă tot le publicați, dacă tot ne înmiresmați aerul comun mai ceva decât sconcșii la ananghie, faceți-le să aibe nițică sevă, să inspire lumea, s-o amuzo-lumineze dacă se poate. Am impresia că aceste calambururi ne tembelizează. D'aia toată lumea zice televiziunii tembeliziune. Sunt încredințat că acești profesioniști ai jocurilor de cuvinte, acești
Calamburul este viața mea () [Corola-blog/BlogPost/337728_a_339057]
-
de vară, cu pumnii și cu teneșul pe unde apucă, așa adormit cum era, îl mai trăgea și de păr, în timp ce îl apostrofa cum îi venea la gură: - Ce faci, hiena moarti, dihorule și sadicule?! Dormi? Te calc în picioare, sconcs împuțit, cu picioarele tale nespălate, cu tenișii tăi împuțiți și cu ciorapii tăi oribili! Stai că-ți dau eu șă-ți treacă cheful de bătăi de joc pe seama mea! Fire-ai al moarti cu zeama ta de nenorocit și de bestie
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
Între cei doi băieți. Drumul traversă un luminiș. — Uite, acolo-a dat tati peste sconcsu’ ăla. — Ba nu, mai e pân-acolo. Ce mai contează unde-a fost, spuse Joe fără să se-ntoarcă. Oriunde poți să dai peste vreun sconcs. Azi-noapte am văzut doi, spuse Nick. — Unde? — Lângă lac. Probabil căutau ceva pești morți aduși la mal. Cred că erau ratoni, spuse Carl. — Erau sconcși. Cred că știu cum arată un sconcs. Păi ar fi și cazul. Doar umbli cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
unde-a fost, spuse Joe fără să se-ntoarcă. Oriunde poți să dai peste vreun sconcs. Azi-noapte am văzut doi, spuse Nick. — Unde? — Lângă lac. Probabil căutau ceva pești morți aduși la mal. Cred că erau ratoni, spuse Carl. — Erau sconcși. Cred că știu cum arată un sconcs. Păi ar fi și cazul. Doar umbli cu o indiancă. — Să nu te mai aud că vorbești așa, Carl, spuse doamna Garner. — Păi, ce să fac eu dacă miros cam la fel. Joe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se-ntoarcă. Oriunde poți să dai peste vreun sconcs. Azi-noapte am văzut doi, spuse Nick. — Unde? — Lângă lac. Probabil căutau ceva pești morți aduși la mal. Cred că erau ratoni, spuse Carl. — Erau sconcși. Cred că știu cum arată un sconcs. Păi ar fi și cazul. Doar umbli cu o indiancă. — Să nu te mai aud că vorbești așa, Carl, spuse doamna Garner. — Păi, ce să fac eu dacă miros cam la fel. Joe Garner Începu să râdă. — Nu mai râde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
orig.) . Joc de cărți pentru 2, 3, 4 sau 6 jucători, ce implică formarea unor combinații de cărți pentru acumularea de puncte Într-o serie de mai multe mîini. . Domnule maior (În it. În orig.) . În engleză, skunk Înseamnă și „sconcs“ și „javră“ - de aici jocul semantic. Vagon de dormit (În fr. În orig.) . Casă de modă (În fr. În orig.) . VÎnzătoare (În fr. În orig.) . Dumnezeu să te binecuvînteze (În germ. În orig.) . Frumos (În germ. În orig.) . Noroc (În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu somnul, cu sănătatea. În cele din urmă dăduse buzna peste el cu un sărut zdravăn. Strigase: „O să ne futem toată noaptea!“. Dar mai Întâi trebuia să facă o baie. Pentru că tânjise după el toată seara. „O, femeia e un sconcs. Atâtea mirosuri, unchiule“, spuse ea. Scoțând tot, dar trecând dresul cu vederea, se aruncase În cadă. Wharton era uimit și se așezase pe capacul toaletei În halat În timp ce ea, atât de rumenă de whisky, Își săpunea sânii. Sammler știa bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
adus un recipient mare cu cafea. Femeia abia trecea prin ușă. PE cât era de micuță Jina, pe atât de mare și solidă era Helena. Gazda avea cel mai uluitor păr pe care Zach îl văzuse vreodată: o coadă grizonată de sconcs, lungă până la brâu. Jina i-a atins vârfurile când Helena i-a turnat cafeaua. Cafeaua la filtru era neobișnuită - condimentată, și-a spus Zach, cu chimen. După ce o beai, în gură îți rămânea un gust ciudat, dar plăcut. Jina încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mama lor, de sus în jos, de la mare înălțime. Mai bag șișu și în țeasta câte unui băiat de mingi care a trăit lingând poalele Tovarășului. Da aici are un recul total. Mai rău, devine bumerang. E altă specie de sconcși, pe lângă cea a mofturoșilor mai sus-pomeniți, e un parfum de tei. Da’ o parte a faptului pentru care filosofia nu îmi este doar cal verde pe perete vine și din aceea că pentru mine bălegarul proaspăt e miros de copilărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
oamenii se bucură să te întâlnească și se simt bine cu tine. Știu cât de mari sunt rivalitățile lor, cât suferă Jeff și cât or suferi și ceilalți. Ce jeg e și aici! Dar acest jeg e un parfum față de sconcsul nostru. Da, mi-a fost dor de mama, de Andrei, de Adi. Dar hotărât, mă simt foarte bine aici. Nu îmi amintesc nici un mediu de lucru, niciunde, niciodată unde să mă fi simțit mai în pielea mea. Cred că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mai trecut pe sub geam mașina ROSAL-ului, ducând, acum în septembrie, un schelet de brad. (Tocmai auzisem la radio că în Minnesotta s-a trecut la pulverizarea brazilor cu o substanță puturoasă, de genul aceleia care-i servește de apărătoare sconcsului. La temperaturile normale de afară, substanța nici nu se face simțită, doar în casă, când te-apuci să-ți împodobești bradul - o plăcere. Uite, dragă, de aia nici n-o să luăm brad! mă trezește mama din visare. Ce să-mpuțim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de pe același DVD, salvat însă nu cu extensia .doc, ci cu .txt. Lui Cosmin i se păru că are în față o sinteză a celor trei teorii evoluționiste emise de-a lungul timpului de sorbonard: Viitorincul este un fel de sconcs, dar mai galben și fără gheare întoarse, care nu va putea fi vânat decât din 2010. Se poate obține, totuși, și în bucătărie, dacă amestecați două gălbenușuri cu tinctură de coada-boului și le bateți cu toate picioarele, preț de vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pe scări, în sus, grăbiți să nu se scape. Cărați-vă, cărați-vă, japițelor și rupeți-vă gâturile, mâinile și picioarele! Dar-ar boalele venerice-n voi, să dea! Mânca-v-ar frigurile, holera și crampele! Râia să vă mănânce, sconcșilor...! Abia atunci își luă și Dănuț lăboiul cu care îl apăsase permanent, pe greabăn, pentru a-l opri pe Boss să răbufnească prematur, dintr-un motiv concret și teribil de întemeiat: La beție, Nae Contrabandă, zis și Dilimache, zis Corsicanul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Se contopesc aromele pisicilor moarte ce putrezesc, parfumul de varză stricată, de ouă clocite, de roșii stătute; mirosul de zdrențe arse și de gunoi intrat În putrefacție Împletit cu aromele calului mort din curtea din dos, al unei piei de sconcs și cu putoarea grețoasă a unui canal stătut; mai Întîlnești și... Dar În această clipă gazda Își lasă capul pe spate și, cu o expresie de fericire Întipărită pe chip, trage adînc În piept, cu deosebită satisfacție, o gură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
se află în apropiere. Nu există șansa împielițării unui concubinaj între sexualitate și spirit. Fără cenzura valorii, arta rămâne împărăția veleitarilor și a impostorilor. Avocatul invocă binele și când slujește răul. Obediența este condamnabilă oriunde. În artă însă, miroase a sconcs. Nonvalorile știu să iasă rapid din anonimat. Dezamăgirile repetate duc spre mizantropie. Umilința pactizează foarte repede cu adversarul. Pe unii oameni numai agresivitatea îi ține treji. În exces, vinul dublează cărarea, nu puterea. Tinerele pot fi cucerite cu lira. Mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mai aduceți aminte ce v-am spus, că bănuiam că era pișat pe el? Ei bine, pata aia umedă nu era pișat, dar mai bine ar fi fost. Nu insist. Am leșinat la propriu și l-am scăpat și pe sconcs din brațe. Am făcut schimb și, într-un târziu, am eliberat o fereastră fn tavanul liftului. Din cauza întunericului nu mi-am dat seama cât sânt de murdar pe mâini, după demontarea tavanului plin de funingine și vaselină, așa că intenția de
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]