33 matches
-
ține o mie de Gregori! gâdilându-te cu lăbuțele), cercevea de lele dulce, polonic poltron, pezevenghiule și ghiujule, șchiopârlă de melc cu dioptriile în sos remoulade, scriitor de vagonete abandonate pe linia moartă, crin vitros, bulion cu bube verzi, coropișniță scopită, lenevoi cu petecile-n creier, prag putred de casă scursă în uitare, protoplasmă la tigaie, cacadâr zbicit de vânturi de catâr, potlogargarisitule... băi, consoană scorburoasă, băi, vocală căzută-n puț, huoooo!, la baie cu tine! Toate astea și încă altele, drastice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
telefon, m-au felicitat! un cal potcovitul 60 de lei, dar e armăsar încă, deși are 6-7 ani, anul ăsta a scăpat, dar mi-e greu să-l țin din mîini, încă s-a mai potolit, dar la primăvară trebuie scopit! să-l avertizăm, să-i spunem să evadeze! ați și dormit un pic înainte de Adjud, în compartimentul liber din capăt, lipite una de alta, tot pe cearșaf, bine că am prins priveliștea! ați revenit, draga mea! nu sînt draga ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Athos, stabiliți în Rusia și în Moldova, umblau dezbrăcați, promovau relațiile libertine și îndemnau la renunțarea la căsătorie. Din Mișcarea Spiritului Liber, o asociație eretică a creștinilor medievali, au făcut parte: familiștii, eleuterienii, perfecționiștii toți practicau și relațiile sexuale libertine. Scopiții, membri ai unei secte din Rusia și din Moldova (sec. XVIII), se considerau "oamenii lui Dumnezeu" și practicau mutilarea genitală la femei și la bărbați, fapt ce, credeau ei, le dădea puteri spirituale profunde de comunicare cu Dumnezeu. Concubine și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Bassarabescu, Drepturile omului anunță că Bassarabescu a înnebunit. Ziarul socialist deschide chiar o listă de subscripție pentru căutarea bolnavului. Iată subscriitorii: Redacția Drepturilor omului, 1 rublă; Un fost corector la Trompeta Carpaților, 20 copeici; Mai mulți lipoveni, o carboavă; Colonia scopiților din Capitală, 3 bumășci. Bassarabescu era cunoscut de rusofilism. Așa se făcea presa pe atunci! (Id., ibid., foiletonul XLIII, AD., nr. 11862, 12 noiembrie 1922, p. 1.) Alte detalii despre sinuciderea locotenentului Albu: În ziua de 22 martie 1885 se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
decembrie 1922, p. 2.) Pagina 61 Relatare eliminată despre crima din Calea Moșilor, din iunie 1886, conținând o serie de confuzii, semnalate apoi de un cititor al Adevărului: Într-o noapte, mai mulți ani după furtul de la Muzeu, niște muscali scopiți destul de bogați, sunt uciși în Calea Moșilor. Poliția lui Radu Mihai nu poate descoperi pe autori. Dar trei nenorociți, printre care unul anume Vacă sunt arestați, anchetați, torturați și osândiți la ocnă pe viață. Câteșitrei osândiții protestează zgomotos despre inocența
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mai aproape, teoretic vorbind, de mijloacele scriitorului. Totuși în Turnul Milenei se face abuz de monstruos și lugubru. Abia Golia cuprinde câteva interesante colori grotești pe tema unui azil de bătrâne, supravegheat de un Quasimodo ghebos, "spîn și palid ca scopiții", cu "mască morbid mongolică, dominată de o frunte țuguiată, creață", cu mâini ca niște "lăbuțe de liliac", la picioare "cu tocuri femeiești, din cale-afară de înalte". Aci sunt plafoane cu belciuge sinistre și clopoțelul are răsunetul "acelor clopote care vestesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
noi într-adevăr dacă n-am fi avut la Paris pe Pavlică Brătășanu, pe Ghiță Mironescu, pe Rabinrahat Fagure, pe Pascal Toncescu, pe Mimi Plesnilă - și mai mare peste toți pe Take Ionescu însoțit de Titulescu, pe vremurile acelea deja scopit dar încă simplu țucalisț"”. Take Ionescu a fost una din personalitățile marcante ale vieții politice românești, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Sterie Diamandi spunea că "„a fost cel dintâi om politic în Țara
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
noi într-adevăr dacă n-am fi avut la Paris pe Pavlică Brătășanu, pe Ghiță Mironescu, pe Rabinrahat Fagure, pe Pascal Toncescu, pe Mimi Plesnilă - și mai mare peste toți pe Take Ionescu însoțit de Titulescu, pe vremurile acelea deja scopit dar încă simplu țucalisț"”.
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]