351 matches
-
o exprima doar în forme protocolare, evident prietenești. Era, din acest punct de vedere, întruparea desăvârșită a vorbei care spune că orice adevăr, oricât de dur, poate fi exprimat în forme acceptabile. Politețea lui era proverbială, fără a fi deloc scorțoasă sau intimidantă, era convivială, prietenoasă, te făcea să te crezi imediat egalul și confidentul lui, cucerindu-te pentru ideea pe care o apăra și pe care ajungeai să o consideri proprie. Această politeță, pe care o confirmă diverse amintiri, era
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]
-
și căzneală. O costiță de drac ardelenesc, Regman tot are și după ce s-a bucureștenizat. Dacă e să-i aplicăm una din formulele lui, aș spune că are o ușurință anevoioasă a exprimării. Scrie, cu alte cuvinte, cu o naturalețe scorțoasă și cu un umor deseori forțat. În aluatul acesta totdeauna binecrescut, descoperim și urme din felul de a scrie al autorilor comentați, digerați pe îndelete ca micile vietăți înghițite de șarpele boa.
Când criticii literari și-au găsit nașul by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/2781_a_4106]
-
în afara volumelor în perioada studiului olandez la Groningen, ceea ce înseamnă că dacă întregul e brambura este fiindcă mintea lui Culianu era în așa fel. În această fugă perpetuă e greu să intuiești criteriul alergării, cel mult poți constata alura ei scorțoasă, spunîndu-ți că o temă se impune atenției numai în măsura în care nu are legătură cu lumea reală, fiind cu atît mai atrăgătoare cu cît e mai desprinsă de obișnuințele culturale ale momentului. Culianu e în curată levitație teoretică, plutind fără ancoră deasupra
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
să plutești uite așa...și alătura cele două palme formând o sferă pe care o plimba dintr-o parte în alta. Jalea nu pricepe mare lucru din ce vrea omul din fața lui așa dintr-o dată. La început parcă era mai scorțos acum moale că o pernă umpluta cu puf de gașca. -Tu ai o stare sufletească ce se întinde pe ani de zile în viitor? -Hm ! -Ce ? - Mă lași să...să ajung...la un șef ? -Daaaaaaa...dar ca să ajungi la un
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378120_a_379449]
-
Proza > VISUL FETEI LUI BATUKHAN - PREMIUL I LA CONCURSUL "RĂDĂCINI", EDIȚIA A III-A - ÎNSEMNE CULTURALE Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Munte cu steiuri pleșuve și rare oaze de ierburi scorțoase peste care domnește cu schimbul când brunul, când albul ca ison ținut anotimpurilor. Și-un cer în tonuri de cenușiu... Omul de-aici, întrupat dintr-un deșert ce i-a dat arămiul și-asprimea feței, uimește ca pustiul-matcă: scund la
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Ion Zubașcu cu Liviu Antonesei despre Constantin Noica, un "raport" privind starea manelelor în România, redactat de același Liviu Capșa, mereu în formă - iată cam cum se configurează sumarul acestui număr din Convergence. Hârtia de calitate excepțională (dar mătăsoasă, nu scorțoasă), ilustrația gândită cu bun-gust, tehnoredactarea elegantă fac din lectura revistei un moment de plăcere rafinată.
Plăcere rafinată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8420_a_9745]
-
formula gânditorului Sřren Kierkegaard ("Contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este libertatea") revine des în scrisul steinhardtian și e socotită emblematică pentru autorul Jurnalului fericirii. G. Ardeleanu demonstrează convingător că nu poate fi disjuncție între "primul" și "ultimul" Steinhardt. "Scorțosul Antistihus", îmbrăcat în haina călugărului, este una și aceeași persoană cu nonconformistul înțelept de la Rohia. Rolul magistrului asaltat de învățăcei și de tinerii generației postmoderne, încrederea că-l vor continua peste timp intră, într-un anume fel, în competiție culturală
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
rapoartele oficiale, trimise guvernului. E singura lacună a ediției de față, neesențială, în fond. Ca articole de gazetă, însă, textele nu au cine știe ce valențe literare. Scriitorul se abține să fantazeze sau să creeze scenarii în jurul unor întâmplări și personalități. Obiectivitatea scorțoasă nu favorizează literatura, dar îl ajută pe diplomat să ofere guvernului român - și, ulterior, opiniei publice - o imagine necomplezentă a Basarabiei. Iar polemica, atâta câtă este (nu știm dacă și în versiunea oficială), nu a fost niciodată punctul forte al
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
de valul necontenit care venea din urmă, suspendat pentru o clipă în aer, într-un fel de buimacă măreție, apoi prăbușindu-se amenințător, peste corpurile lățite dinainte, epuizate de elanul vital, stâlcindu-le și prefăcându-le într-o pastă densă, scorțoasă, cornoasă, în care tălpile se năclăiau ca-ntr-o nădejde înșelată. Cerboaica ridică fruntea spre stele să treacă ultimul vad. Picioarele, zvelte și pline, ieșiră la iveală în toată lungimea lor albă și fragedă, ca niște lujere de lumină. Făcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
voisem să spun, dar Max mă ținuse minte și, în parte și ca să se pună bine cu cei de la redac ție, mă adusese la colocviu ca pe un element exotic. Cred că am fost grosolan de la început, sau ei deveniseră scorțoși de când nu-i mai văzusem, sau poate așa fuseseră întotdeauna în ardelenismul lor atavic, oricum Max s-a dat înapoi când i-am tras una în spate și i-am răcnit, căutând să-mi dau o oarecare siguranță de sine
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și-l da în vileag. într-un rînd dejunează cu N. Carandino la "Capșa", invitat de criticul dramatic pentru o convorbire "de afaceri". I se propune să fie redactor la o gazetă pregătită de Carandino împreună cu Zaharia Stancu. Reacția e scorțoasă: "I-am spus că nu fac gazetărie. Dar de ce nu i-am spus cît de insolentă mi se pare propunerea? Ce dracu! Asta e "măsura" mea de scriitor? I se poate părea lui Carandino firesc să mă angajeze, el și
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
de sus, cu ochi de vultur ce și-a luat răgaz de odihnă, n-are răbdare să-l ascult, își varsă pe mine povara lui de trufie. nu mi-e bine cu el, mi-e prea mare, prea greu, prea scorțos și rigid în halucinanta lui superbie. oasele lui n-au timp de visat, cum obișnuiau să se piardă în cântec oscioarele-mi pricăjite. inima lui sună a gol, pielea îi e rugoasă ca o piele tăbăcită de pasăre golașe. dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
opinii răzbate o înțelegere complexă și nuanțată asupra realității umane, o bogată experiență de viață și o judecată închegată în jurul unor convingeri ferme. Aș spune că Vasile Fetescu promovează o viziune realistă asupra vieții, ținându-se la distanță de moralismul scorțos și rece. Domnia sa nu scrie de pe pozițiile unei autorități epistemice sau morale, ci bazându-se pe o reflectare adâncă asupra lumii și a propriei experiențe de viață. De aceea, aforismele sale nu sunt decât arareori imperative, ele având mai curând
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
decît răsfoind lexicoane. O face așadar nu pentru că vrea, ci pentru că nu are încotro: proprietatea termenilor cere desproprietărirea plăcerii proprii. Se poate întîmpla însă ca, în timp, supliciul să devină deliciu, actul rutinat și adesea plictisitor al răsfoirii masivelor și scorțoaselor incunabule devenind act estetic aducător de plăcere culturală. În acest caz, crusta respingătoare a uzanței silnice este înlocuită de un veritabil joc intelectual. Cunosc oameni cărora dicționarul le procură o plăcere cărturărească ce nu este cu nimic mai prejos de
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
sadic, cu un firesc imperturbabil. E Baba CloanțaCotoroanța! Nasul ei lung mă enervează cumplit (azi mai mult ca oricând!): o trompă scârboasă, cojită pe alocuri. De fapt, Întreaga ei făptură e Înspăimântătoare: ochi bulbucați, de broască năucă, buze șterse, obraji scorțoși, plini de pete și păr. Mă scald În privirea ei cu nerușinare. Hârca are un aer buimac. În cele din urmă, se trage un pas Înapoi, Îmi fixează o secundă sexul, care spânzură dizgrațios, ca o mare omidă, se Întoarce
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cineva a observat ce s-a înfiripat între mine și soția directorului. Precis a observat ocheadele, a observat privirile împăienjenite și poate că și atingerile noastre din întâmplare. Numaidecât Valy insistă: Hai, domnule! Las-o dracului! Nu mai fă pe scorțosul. Vrei să zici cumva, că habar n-ai de chestiile astea? Contesa de Bethlen?-întreb mai mult fals și aproape reținut să nu se audă. Dar ce? N-au mai fost dintr-astea? Pe scenă dușmancă, sub scenă parteneră de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
atîtea întrebări și vezi-ți de treaba ta, îl apostrofează făcîndu-i semn s-o șteargă înapoi în foișor, o să te spun că-ți părăsești postul pentru orice fleac, încearcă să-l sperie în glumă. Haideți, dom’ Regizor, nu faceți pe scorțosul, țipă Santinelă ca să se facă bine înțeles în timp ce trage după el poarta de fier pe rotile care huruie îngrozitor, n-aș vrea să fiu obraznic, dar v-aș fi putut trage un glonț în cap, așa, în timp ce așteptați să vă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și o cutie de tinichea cu plasturi uzați. Plasturii mi i-am lipit pe corp, acolo unde am considerat necesar, iar sticla am pus-o pe masă. Din șifonierul din hol am recuperat ultima pereche curată de chiloți și cămașa scorțoasă, aproape nefolosită, pe care o cumpărasem pentru cina cu Dora. Pantalonii de la costumul de rezervă erau Înghesuiți sub saltea. Îmbrăcat În haine noi, mi se părea treptat posibil să redevin uman. M-am Întors În bucătărie unde apa pentru cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cuvinte, dinspre șofer vine un șuierat ca de frâne - iar Maimuța se repede furioasă la portiera din spate. — O să zic, o să fac și-o să port ce-am eu chef! Trăim într-o țară liberă, ’re-ai a’ dracu’ de sulă scorțoasă jidănească! Să fi văzut ce mutră a făcut la coborârea noastră din mașină domnul Manny Shapiro, șoferul. — Scârnăvii îmbuibate ce sunteți - urlă el. Târfă nazistă! După care demarează în trombă. De pe banca pe care stăm în parcul Carl Schurz vedem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Carl Schurz vedem luminile de la Vila Gracie; urmăresc sosirea celorlalți membri ai noii administrații în timp ce o mângâi pe braț, o sărut pe frunte, îi spun că n-are nici un rost să plângă, eu sunt vinovatul, da, da, sunt o sulă scorțoasă jidănească și-mi cer iertare, iertare, iertare. — ...mereu te iei de mine - până și-n felul cum te uiți la mine te iei de mine, Alex! Îți deschid ușa seara, mor de nerăbdare să te văd, toată ziua nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
precum ciocul deschis al unei păsări flămânzite. În timp ce se ridică În genunchi, Întinse o mână În față pentru a se echilibra și atinse fața doctorului. Acesta nu se mișcă și, deși fața Îi era caldă, ea Îi putu simți sângele scorțos și uscat În jurul gurii ca pielea veche. Țipă o dată și apoi rămase tăcută și stăpână pe sine. Căută chibriturile și aprinse o făclie. Dar mâna Îi tremura. Nervii Îi cedau sub povara responsabilităților pe care le avea, chiar dacă n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
rochiile lui Thack, din dantelă albă. Voiam să arăt foarte clar că nu eram la vânătoare de bărbați drăguți. —Arăți cu adevărat splendid, i-am răspuns. —Mă simt ciudat, zise, săgetând cu privirea prin mulțimea de invitați. E mult prea scorțos aici pentru gustul meu. Petrecerea nu era chiar genul de petrecere tipică pentru fete (slavă Domnului). Ferestrele de sticlă care Încojurau apartamentul, prin care se vedeau licărind luminile roșii și portocalii ale semafoarelor de jos, constituiau un fundal strălucitor pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
îl vânduse pe vreo trei sticle de vin, dar dădea bine s-arate cât de macho e hombre-al nostru, îi întărea faima de scriitor cu vână. Nu i-ar fi căutat nimeni nici plătit prin hainele strălucind de jeg și scorțoase. Mergeam la Anatol, dar parcă n-aș fi avut nici un chef să-l găsesc acasă, după cum n-aveam nici o tragere de inimă să rămân la el. Nu reușeam să mă opresc din mers, mă purtau picioarele, fredonam o bolmojeală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
că sarcomul din pântecele tatălui meu arătase Întocmai. Și că eflorescența durase ani de zile. LEGENDA ADORMIȚILOR Rămaseră În grotă trei sute de ani la care se mai adăugară nouă Coranul, XVIII, 25 1. Zăceau cu fața‑n sus pe velința scorțoasă și jilavă, răpănoasă de atâta terciuială și zvârcoleală a trupurilor, iar pe alocuri, unde părul de cămilă se rosese, sub ceafă, sub spete, sub coate, urzeala era mai bățoasă, ca și sub călcâie ori sub pulpele țepene ca niște furci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ale lordului Zdreanță pe degetul pictat cu henna roșie al Mamei Natură. Și stomacul i-a chiorăit. Și ea a râs, împroșcând peste tot cu sânge și bucăți de crustă. Acum până și cămășile de mătase sau de pânză sunt scorțoase și îmbibate cu sânge. Degetele mănușilor atârnă goale. Pantofii și cizmele sunt umplute cu șosete făcute ghem ca să înlocuiască degetele lipsă. Gulerele de blană, nevăstuicile și jderii, sunt moi ca blana pisicii. Tot dați-i de mâncare pisicii, spune Miss
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]