36 matches
-
trezește curiozitatea, prin noutate, devine agasant și chiar dizgrațios prin repetare. „milă față de mama dar nici o îngăduință: mama trebuie să dispară. râgâie; scapă pârțuri; le stâlcește în pâlnia spațiului dintre trompele uterine; pot să-mi închipui orice. Nimeni nu cumpără scornirile mele și n-are ce face cu astfel de născociri. Mi se va întoarce spatele. Mi se va zice că - zăbovind suspendat deasupra putorii - eu însumi încep să put de neadevărul de fragilitatea de lipsa de interes a viziunilor“ etc.
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
rog...! - Mi-a zis că Mihăiță nu este copilul nostru!... Și-și acoperi fața cu mâinile; lacrimile însă, al căror izvor părea fără sfârșit, erau de nezăgăzuit. - Cum asta? sări Alex ca ars cu un fier roșu. Cum? Cum? Ce scornire a minții ei bolnave, mai este și asta!? Reculeasă oarecum, Ina încercă să-i detalieze cumplita destăinuire a Olgăi. - Știindu-se în ultimele clipe ale vieții, mustrată de conștiința ei neîmpăcată de-a lungul timpului, mi-a destăinuit că atunci când
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
a scotocit și a cobâlțăit în negre cotloane, până l-a extras pe Pamfil, aburcându-l șiroind de apă, moale și năucit, sus, pe geamblacul de unde căzuse, pe când se temenea, închinându-se la înjghebarea lui de Religie și la nesăbuita lui scornire, la care voia să ne năimească și pe noi, ceilalți Și-mi vine să adaug, la cele spuse de filozoful cu bărbuță de țap, care vine la club, că problema cu omul se poate pune în fel și chip Unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
chemase iarăși la ea, ca s-o judece și s-o certe pentru câte nu făcuse și nici cu gândul nu gândise. Că făcuse și că dresese, că sucise și că-nvârtise, mă rog, tot felul de clevetiri și de scorniri, ba și morții din groapă-i dezgropase și i-i pusese la socoteală, ca să-i fie păcatele mai grele, spre bucuria maicilor care-o pârâseră și-ar fi vrut s-o vadă ajunsă cât de rău. Așa că-i ajunsese până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
a declarat cu o mare căldură că el socotea dragostea un noroc, unul din puținele prilejuri ce le avem pentru a nu ne risipi viața în fleacuri și ambiții neroade. „Crezi că întâmplător s-au pornit cu tot felul de scorniri scârboase împotriva Laurei?” m-a întrebat. Avea chiar o teorie despre forța subversivă a dragostei care, zicea el, se cuibărește în adevărul ei ca într-o oază; de aceea orice flagel tinde în mod natural s-o înăbușe ori măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
intră Mavu în orice seară, n-a îndrăznit să se ducă nimeni. Unii socot că și acolo, pe pământul uscat, ar trăi niște oameni care se înfășoară în largi pături de pânză albă. Dar cine ar putea crede astfel de scorniri, când se știe că în depărtatul apus nu e nimic, decât dealuri de nisip pe care le mută vântul. De acolo nu vin niciodată nici vești, nici oameni, nici sunete de tobe: vine numai vântul uscat, rău și mincinos și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cumpărată "Umbre ți-a dat în loc de ferice-adevărată, 45" La terminu-ăstui cambiu tu n-ei mai esista". Isteț glumea o oaste de șerpi derîzătoare: "Naintea unui caos de ani zeificat "Tu tremuri. Ce sunt oare zeitățile tale? "Slabului plan al lumei scorniri mântuitoare 50"Ce-ngeniul umanei nevoi a-mprumutat. Ce e viitorimea de gropi învăluită? "Vecia ce-i cu care deșert ni te fălești? "Măreață pentru că e cu coji acoperită, "A spaimelor-ne proprii umbră-nurieșită, 55"Pe-oglinda cea pustie a conștiinței omenești
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
despre care spun că nu a orbit mi se pare o minciună gogonată de prima calitate, inventată ca să vândă ziare, dacă eu am orbit, dacă am orbit cu toții, cum se face că femeia aceea a continuat să vadă, e o scornire care nu intră în capul nimănui, Și asta ce spun ei că ea e cea care a provocat votul alb, Asta e altă scornire, o femeie e o femeie, nu se bagă în treburile astea, dacă era un bărbat, treacă-meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
dacă am orbit cu toții, cum se face că femeia aceea a continuat să vadă, e o scornire care nu intră în capul nimănui, Și asta ce spun ei că ea e cea care a provocat votul alb, Asta e altă scornire, o femeie e o femeie, nu se bagă în treburile astea, dacă era un bărbat, treacă-meargă, putea fi, acuma o femeie, pffffiu, O să vedem cum o să se termine chestia asta, Când or să termine de stors istoria asta, or să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
instructivă este mereu accentuată, căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot un prototip al inteligenței feminine este și văduva Piccarda (VIII, 4), care reușește să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
umoristică apărută la Cluj, bilunar, de la 15 ianuarie până în octombrie 1876. Proprietar și redactor - N. Negruțiu-Fekete, profesor și publicist. În L. n. se publică parodii după articole politice și literare, știri și comunicate oficiale sau, în limbajul redactorilor, „știri și scorniri, adevăruri și minciuni, învățături și secături [...], denumiri și destituiri, căsătorie și repause”. Totul nu este decât o glumă, și nu de bună calitate, parodia alegând mijloacele cele mai ușoare de a ironiza. Se critică nu fondul, nu moravurile politice sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287889_a_289218]