137 matches
-
Andrei țipa ca din gură de șarpe că a prins Paul un pește, însă deocamdată, acesta doar îl înțepase și avea toate șansele să-l scape înapoi, din cauză că de o parte și de alta creștea stuf care îl incomoda la scosul peștelui din apă. A intrat în lac și cu apa până la genunchi, Paul a reușit să aducă pe mal un crap de peste 35 cm lungime. Cel mai supărat era Andrei, pentru că bibanul lui rămăsese pe un loc codaș. Ambiție de
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
a ridicat în barcă și l-a văzut negru și urât, Miruna s-a speriat de el. I l-am scos din cârlig și am aruncat din nou volta în mare. Până la urmă, s-a obișnuit cu prinsul peștelui și scosul din cârlig, așa că nu a mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi se mai dezlipea de pe frumusețea corpului său sculptural și bronzat, care se răsfăța gol sub razele soarelui și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
nu-i rău cu mine: Nu e vorba de etate Și nici de obezitate, Ori, abuz de calorii, Jaf prin oale, farfurii... Cu un deșt mi-a arătat (Științific demonstrat!) Pe-un tabel de sus în jos, Din computeru’ lui scos, Că, de fapt, în chintesență, Am doar o deficiență, Ce nu e la rotunjime, Ci-i mai mult la...înălțime(!?) C-ar fi trebuit să am, În costumu’ lui Adam, Eu, la greutatea mea, Înc-un metru și ceva! --------------------------- Valeriu CERCEL
DUPĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367937_a_369266]
-
cam trei sute de metri până la mal. Dar bucuria creștea direct proporțional cu oboseala. Acum înaintam mai ușor. Parcurgeam la fiecare trăsătură câte un metru și ceva. Barca era jumătate cu apă în prova și nea Nicu nu mai prididea cu scosul apei din barcă. Totul plutea. Nimic nu mai era uscat. Peștele prins înota în voie prin barcă. El era singurul care se simțea în largul lui și în siguranță. Noi încă nu, dar eram conștienți că nu ne vom scufunda
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
s-o ajut pe mama la caltaboș, la tobă, la tocat carne pentru trandafiri care se agățau deasupra sobei la uscat, la topitul unturii, la preparat șunca pe care o agrementa totdeauna cu boia iute și mujdei de usturoi, la scosul peciei, carnea slabă din care, mă furișam în pod să tai câte o bucată că-mi plăcea așa crudă. Apoi bucățile de carne slabă prăjite, erau puse la borcan, un borcan mare de pământ, peste care se turna untură topită
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
cam trei sute de metri până la mal. Dar bucuria creștea direct proporțional cu oboseala. Acum înaintam mai ușor. Parcurgeam la fiecare trăsătură câte un metru și ceva. Barca era jumătate cu apă în prova și nea Nicu nu mai prididea cu scosul apei din barcă. Totul plutea. Nimic nu mai era uscat. Peștele prins înota în voie prin barcă. El era singurul care se simțea în largul lui și în siguranță. Noi încă nu, dar eram conștienți că nu ne vom scufunda
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
cam trei sute de metri până la mal. Dar bucuria creștea direct proporțional cu oboseala. Acum înaintam mai ușor. Parcurgeam la fiecare trăsătură câte un metru și ceva. Barca era jumătate cu apă în prova și nea Nicu nu mai prididea cu scosul apei din barcă. Totul plutea. Nimic nu mai era uscat. Peștele prins înota în voie prin barcă. El era singurul care se simțea în largul lui și în siguranță. Noi încă nu, dar eram conștienți că nu ne vom scufunda
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
a ridicat în barcă și l-a văzut negru și urât, Miruna s-a speriat de el. I l-am scos din cârlig și am aruncat din nou volta în mare. Până la urmă, s-a obișnuit cu prinsul peștelui și scosul din cârlig, așa că nu a mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi se mai dezlipea de pe frumusețea corpului său sculptural și bronzat, care se răsfăța gol sub razele soarelui și
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
cam trei sute de metri până la mal. Dar bucuria creștea direct proporțional cu oboseala. Acum înaintam mai ușor. Parcurgeam la fiecare trăsătură câte un metru și ceva. Barca era jumătate cu apă în prova și nea Nicu nu mai prididea cu scosul apei din barcă. Totul plutea. Nimic nu mai era uscat. Peștele prins înota în voie prin barcă. El era singurul care se simțea în largul lui și în siguranță. Noi încă nu, dar eram conștienți că nu ne vom scufunda
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
nu-i rău cu mine: Nu e vorba de etate Și nici de obezitate, Ori, abuz de calorii, Jaf prin oale, farfurii ... Cu un deșt mi-a arătat (Științific demonstrat!) Pe-un tabel de sus în jos, Din computeru' lui scos, Că, de fapt, în chintesență, Am doar o deficiență, Ce nu e la rotunjime, Ci-i mai mult la ... înălțime, C-ar fi trebuit să am, În costumu' lui Adam, Eu, la greutatea mea, Înc-un metru și ceva! Valeriu Cercel
DUPĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365711_a_367040]
-
cam trei sute de metri până la mal. Dar bucuria creștea direct proporțional cu oboseala. Acum înaintam mai ușor. Parcurgeam la fiecare trăsătură câte un metru și ceva. Barca era jumătate cu apă în prova și nea Nicu nu mai prididea cu scosul apei din barcă. Totul plutea. Nimic nu mai era uscat. Peștele prins înota în voie prin barcă. El era singurul care se simțea în largul lui și în siguranță. Noi încă nu, dar eram conștienți că nu ne vom scufunda
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354253_a_355582]
-
era pristavul, omologul viceprimarului de astăzi. Paza, era asigurată pe timp de noapte de-un boactăr, iar cel care păzea câmpul era cunoscut sub numele de vornic. Pârgarulera săteanul care bătea toba și anunța toate activitătile obștei. De nașterea copiilor, scosul măselelor sau descântatulde deochi, se ocupa vestita moașă a satului. Aveau sătenii și purcar, care îngrijea porcii, iar căprarulle pășuna caprele! Primarul era primul gospodar al satului. Îmi spune nea Mitică Sinu despre Ioan Manduc, că a fost primar în
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
cam trei sute de metri până la mal. Dar bucuria creștea direct proporțional cu oboseala. Acum înaintam mai ușor. Parcurgeam la fiecare trăsătură câte un metru și ceva. Barca era jumătate cu apă în prova și nea Nicu nu mai prididea cu scosul apei din barcă. Totul plutea. Nimic nu mai era uscat. Peștele prins înota în voie prin barcă. El era singurul care se simțea în largul lui și în siguranță. Noi încă nu, dar eram conștienți că nu ne vom scufunda
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
Andrei țipa ca din gură de șarpe că a prins Paul un pește, însă deocamdată, acesta doar îl înțepase și avea toate șansele să-l scape înapoi, din cauză că de o parte și de alta creștea stuf care îl incomoda la scosul peștelui din apă. A intrat în lac și cu apa până la genunchi, Paul a reușit să aducă pe mal un crap de peste 35 cm lungime. Cel mai supărat era Andrei, pentru că bibanul lui rămăsese pe un loc codaș. Ambiție de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
a ridicat în barcă și l-a văzut negru și urât, Miruna s-a speriat de el. I l-am scos din cârlig și am aruncat din nou volta în mare. Până la urmă, s-a obișnuit cu prinsul peștelui și scosul din cârlig, așa că nu a mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi se mai dezlipea de pe frumusețea corpului său sculptural și bronzat, care se răsfăța gol sub razele soarelui și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
etc. ... Prin aplicarea ecotehnologiilor se vor urmări aspecte ca : – folosirea tractoarelor care exercită o presiune mică asupra solului (pneuri late); ... – sincronizarea lucrărilor de exploatare cu epocile optime de evitare a prejudiciilor; ... – rețea de transport permanent (cât mai puține drumuri de scos, apropiat); ... – astuparea șanțurilor și a ogașelor ; ... – evitarea proliferării agenților economici neprofesioniști care solicită exploatări (sunt necesare reguli mai severe de abilitare a lor);etc. ... Asemenea măsuri ar trebui urmărite de personalul silvic în paralel cu un control mai riguros al
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
s-a păstrat până în 1948, când toate pădurile au fost naționalizate. În ce privește gospodărirea pădurilor, pânâ în secolul XIX se executau extrageri izolate de arbori pentru lemn de foc și de lucru, volumul fiind redus datorită condițiilor de scos și transport. După 1890, în zonă și-au făcut apariția diverse societăți de exploatare forestieră (Năruja, Ardeleana, Frăția, Tișița) care au intensificat ritmul extragerilor cu precădere a rășinoaselor urmărindu-se în special calitatea lemnului și distanța de transport. Toate acestea
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
de restricții la tăierile de punere în lumină, racordare și menționarea în autorizațiile de exploatare a procentului pe suprafață a semințișului utilizabil înainte de tăiere și a pierderilor admisibile; ... – aceste tăieri se recomandă a se executa iarna, pe zăpadă, iar scosul materialului să se facă pe cât posibil pe poteci de acces în afara semințișului; ... – arborii de pe marginea drumurilor de colectare să fie protejați; ... – doborârea arborilor să se facă în afara ochiurilor de regenerare; ... – folosirea pe cât posibil a drumurilor
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
0,4. DIS; MO, PAM. Nuieliș pe 20% S cu 6 FA, 4 BR. 35 B K= 0,8- 0,9. 35 C K= 0,8- 1,0. DIS; PAM, P5 2013=247mc, P5 2016=1256mc. 36 A K= 0,2- 0,5. 36 B Prezintă un drum de scos –apropiat prin ea. DIS; MO, PAM. 36 C DIS; PI cu d= 38 cm. 37 A Nuieliș- prăjiniș pe 0,3S cu 4FA, 4 BR, 2MO, P1 2013=433mc, P1 2014=490mc, P1 2021=958,95mc, Acc.1 2022=226,51mc. 37 B DIS; ME, SAC. K= 0,8
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
2000 se poate dirija/planifica prin amenajamente silvice făcute cu acordul administrației, în așa fel, încât exploatările să ocolească cât de mult se poate habitatele speciilor. Drumurile forestiere ce deservesc transportul lemnului rezultat, prezintă un stadiu avansat de degradare utilajele de scos apropiat lemn și de transport tranzitând cursurile de apă, aducând cantități considerabile de aluviuni în apa râurilor și pârâurilor din sit. Presiune ridicată asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni Presiune ridicată asupra habitatelor forestiere 9110
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
2000 se poate dirija/planifica prin amenajamente silvice făcute cu acordul administrației, în așa fel, încât exploatările să ocolească cât de mult se poate habitatele speciilor. Drumurile forestiere ce deservesc transportul lemnului rezultat, prezintă un stadiu avansat de degradare, utilajele de scos lemn si de transport tranzitând cursurile de apă, aducând cantități considerabile de aluviuni în apa râurilor și pârâurilor din sit. Amenințare ridicată asupra speciilor Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus si Triturus montandoni. Amenințare medie asupra habitatelor forestiere 9110 și
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
din suprafața parchetului; ... – biomasa neutilizabilă (crăci subțiri, coaja, arbori putregăioși) să rămână în parchete pentru reciclarea materiei; ... – căile de acces în arborete să fie amplasate, construite și amenajate astfel încât să fie minimalizate dereglările de versant și deteriorarea regimului hidrologic; ... – scosul lemnului din parchete să se realizeze pe cât posibil în poziție suspendată, cu ajutorul utilajelor de "purtat", care să permită încărcarea în parchet, descărcarea la depozit și stivuirea acestuia; ... – folosirea de utilaje care să exercite o presiune cât mai mică
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
în urmă citeam și publicam a Arad un material cuprinzător -Schițele umoristice ale lui Gheorghe Brăescu-Laura Orban. Bucurie! Nu știu dacă se studiază în manulale. Dar a încercat specii literare precum schițe umoristice nuvele romane Doi vulpoi Schițe vesele Un scos din pepene Alte schițe vesele A fost remarcat de Lovinescu pentru spațiile iscodite în operă cazonul sătescul mahalagescul eliberându-se de un sărac iz sămănătorism,iar de sub mantia scriitoricească reies pasiuni absurde și false principii.Producțiile literare care îl consacră
GHEORGHE BRĂESCU-DE LA SĂMĂNĂTORISM LA SBURĂTORUL LOVINESCIAN de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340574_a_341903]
-
și ca îndrumător ai primilor pași în viață. Șeful serviciului tehnic al cărui adjunct eram, era inginer mecanic și se ocupa de utilaje, în special energetice, bine reprezentate. Tot ce privea însă lemnul, inclusiv drumuri, poduri, căi ferate proprii și scosul lemnului dintre munți prin funiculare, jilupuri și plutărit erau atribuțiile mele în care practic eram expert prin temeinicele cunoștințe, inclusiv practice primite la școală. Timpul trecea, cu concedii la admiterea în Politehnică. Nereușită datorită „notei sociale” ca fiu de fost
FRIPTURIST AM FOST ŞI EU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341588_a_342917]
-
a se regăsi în compoziția tel. În același timp, datorită faptului că semințișul se instalează sub formă de grupe, se crează posibilitatea ca arborii să fie doborâți în afara ochiului de regenerare reducându-se substanțial prejudicierea semințișului prin doborârea și scosul acestora. La adoptarea tratamentului s-a avut în vedere următoarele: – regenerarea pe cale naturală a speciilor valoroase economic și silvicultural; ... – asigurarea de avantaje economice prin regenerare naturală. ... În arboretele supuse regimului de conservare deosebită (S.U.P."M") se va interveni doar
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]