62 matches
-
secretaru. Sigiliulu judetiului stă în păstrarea Secretarului, si se pune pe tote espeditiunile. Arhiva iarăși stă în păstrarea Secretarului; este datoru a comunica membriloru Consiliului și Comitetului tote chartiile ce i s'ar cere. Aceștia inse nu potu a le scote din cancelarie. Elu remite fia-căruia membru unu essemplaru de ori-ce s'ar țipari în numele Consiliului seu al Comitetului. Elu priveghedia cancelaria, sub direcțiunea Prefectului și conformu ordiniloru sale. Lefa să este de 8000 lei pe anu; el este datoru a
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
profita de fisurile din blocul opoziționist, va plânge iar, dacă va fi nevoie, pe umărul lui Stolojan, care are totul de pierdut fără Băsescu, sau pe umărul Țării. Mai există o soluție salvatoare, conținută în dictonul „Corb la corb nu scote ochii”, o împăcare pe ciolan fiind oricând posibilă; guvernanții au totul de pierdut și le vine pe cap și justiția, care nu va mai fi gestionată de Monica și de baschetbalista cu nume unguresc. Eliberat de multe poveri și răspunderi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la prigoniri de moștenire, de impartela intra tovarăși, si la intemplare de falimentu. Articolul 14 În cursulu unei prigoniri judecătorul poate, seu după cererea partei interesate, seu și de la sine, se poruncesca a sa aduce înaintea judecatei catastisele, spre a scote dintr'însele numai cate privescu la acea prigonire. Articolul 15 Candu catastisele ce s'au adusu de bună voia, ori s'au cerutu, ori s'au poruncitu a se aduce la judecata, se află în locuri depărtate de tribunalulu ce
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
da infatisetorului; iar copie întocmai după dînsele se voru trece din di în di și după randulu datei, într'unu registru osebitu, snuruitu, innumeratu pe foi și pecetluitu, sub osînda, pentru nepadirea vre unia din formele prescrise, de a se scote din slujba și de a se supune la plata pagubiloru și cheltuieliloru celu nu 'și va fi împlinitu îndatoririle sale. PARAGRAFUL XIII - Pentru preschimbarea poliței Articolul 172 Preschimbarea poliței se face prin tragerea unei contra polițe. Articolul 173 Contra-polița este
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
212 Dacă punerea pecetieloru nu se va fi urmatu mai înainte de oranduirea sindiciloru, aceștia voru cere de la tribunalu sevirsirea acestei lucrări. Articolul 213 Judecătorului-comisaru va putea, asupra cererii sindiciloru, ai lasă să nu pune sub peceți sau ai împuternici să scota; 1-iu hainele, tolele, mobilele și lucrurile trebuinciose falitului și familiei sale; tote aceste se voru elibera prin voia ce va da judecătorului-comisaru după foia ce'i voru arată sindicii; 2-lea lucrurile supuse la grabnica stricăciune, sau la învederata scădere
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
la stricăciune, sau la grabnica scădere de prețu, sau a cărora tinere este pricinuitore de grea chieltuiala; asemenea și uneltirea întreprinderii de comerciu a falitului se va urma prin sîrguința sindiciloru și cu voia judecătorului-comisaru. Articolul 215 Catastisele se voru scote de sub peceți și se voru da sindiciloru de către judecătorului-comisaru, care le va încheia la finitu, arătându numerulu foiloru fia-cărui catastihu, și numele sindiciloru la carii le va da. Judecătorului-comisaru va însemna pe scurtu în jurnalulu seu starea în care se
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
scurtu în jurnalulu seu starea în care se voru află catastisele. - Polițele și bileturile carii voru avea scadinta loru în scurtă vreme, sau voru fi supuse la priimire, sau pentru carii va trebui a se lua mesuri asiguratore, se voru scote asemenea de sub peceți de către judecătorului-comisaru, se voru descrie și se voru da sindiciloru spre a împlini banii. O însemnare coprindatore de sumele fia-cărui dintr'acele zapise, de numele și domiciliulu datoriloru, si de soroculu platei, se va da judecătorului-comisaru. - Cele-l-alte
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
zalogasi, si pentru cei priviligiati pe averi miscatore Articolul 289 Creditorii falitului carii voru fi pravilnicesce asigurați cu zalogu miscatoru, se voru înscrie în masă numai spre sciinta. Articolul 290 În tota vremea, sindicii voru putea, cu voia judecătorului-comisaru, se scota zalogele pe suma averei falimentului, plătindu datoria. Articolul 291 De nu se va scote zalogulu de sindici, si de se va vinde de creditoru cu prețu mai mare de suma datoriei, prisosulu se va lua de sindici; iaru de va
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
fi pravilnicesce asigurați cu zalogu miscatoru, se voru înscrie în masă numai spre sciinta. Articolul 290 În tota vremea, sindicii voru putea, cu voia judecătorului-comisaru, se scota zalogele pe suma averei falimentului, plătindu datoria. Articolul 291 De nu se va scote zalogulu de sindici, si de se va vinde de creditoru cu prețu mai mare de suma datoriei, prisosulu se va lua de sindici; iaru de va fi pretulu mai micu de datorie, creditorulu zalogasu va intra în masă cu rămășită
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
afară numai de va face dovada în potriva, pentru rcre se vorbesce la art. 302 Capitolul 8 Pentru împărțirea între creditori și pentru desfacerea averei miscatore a falitului. Articolul 305 Sumele isvorite din averea miscatore a falitului, după ce se voru scote chieltuelile cirmuirei falimentului ajutorele ce se voru fi datu falitului ori familiei lui, și sumele ce se voru fi platitu creditoriloru privilegiați, se voru împărți între toți creditorii după analogia crediteloru loru celoru adeverite și încredințate. Articolul 306 Spre acestu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
acesta va fi schimbatu sălășluința să în urmă falimentului, catre judecătoria de comerciu a locului unde se va fi asedatu falitulu, indatorandu-o a lua tote sciintele putiuciose asupra adeverului aratariloru jaluitorului. Articolul 341 Presidentulu tribunalului va porunci a se scote copia după acea jalba și a sta lipită doue luni atatu în sala seanteloru tribunalului, si a magistratului, cum și la bursă, pe unde va fi. Catra acesta, se va trece în prescurtare și în Buletinu. Articolul 342 Totu creditorulu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pretulu adjudecației (haraclandismii) în sorocu de doue-deci și patra cesuri, sau a-lu depune la grefa tribunal lui de comerciu; iar la din potriva, se va sili prin inchisore. - Neplătindu sau nepuindu pretulu depositu, precumu s'a disu, corabia se va scote de isnova la vendare, și să vă adjudeca peste o septemana, dupe o nouă publicație și unu singuru afisu, spre pagubă celoru ce au urcatu la prețu fără a avea mijloace de a plăti, carii vor fi siliți prin inchisore
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pleca corabia, plătindu însă chiria pe jumetate. - Acestu incarcatoru va plăti cheltuelile de încărcare precum și cele de încărcare și de reîncărcare a celoru-l-alte mărfuri ce voru trebui a se strămuta, precum și chieltuelile de intardiere. Articolul 449 Capitanulu este volnicu se scota afară la uscatu, în loculu încărcării, mărfurile ce va găsi în corabia să încărcate, de nu i s'au făcutu mai înainte cunoscute, sau să ia pentru dînsele chirie cu celu mai inaltu prețu ce s'aru plăti într'același
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
corabia să încărcate, de nu i s'au făcutu mai înainte cunoscute, sau să ia pentru dînsele chirie cu celu mai inaltu prețu ce s'aru plăti într'același locu pentru mărfuri de acelasi feliu. Articolul 450 Incarcatorulu ce'și scote mărfurile sale din corabie în cursulu caletoriei, este datoru să platesca chiria deplinu și tote cheltuelile pentru strămutarea marfuriloru, pricinuite din descărcare; iar de se scotu mărfurile din corabie din pricina urmaririloru și a gresaleloru căpitanului, atunci acesta este respundetoru pentru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pe catu a călătoritu. Articolul 454 Capitanulu perde chiria să, si respunde de pagubile și interesele chiriașului, candu acesta dovedesce că corabia nu era în stare de a pluti candu a plecatu. Acesta dovadă este priimita și chiaru de va scote capitanulu adeverință de visitatia corabiei, despre care se vorbesce la art. 382 Articolul 455 Trebue a se plăti chira pentru mărfurile ce capitanulu a fostu silitu se venda ca să se ajute la cumparatorea provisiiloru, la dregerea corabiei, si la alte
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
la mărfurile scăpate. - Mărfurile nu contribuescu nici de cumu la plata corabiei perdute, sau ajunsă în stare de a nu mai putea pluti. Articolul 585 Dacă, în puterea unei cibsuiri s'a spartu corabia la unu locu spre a se scote dintr'însă mărfurile, atunci acestea contribuescu la cheltuelile dregerei stricaciunei pricinuite corabiei. Articolul 586 Intemplandu-se a se perde din mărfurile puse în bărci spre a ușura corabia la intrarea ei în vre unu portu sau în vre unu rîu, împărțirea
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
obicinuitu producu asemenea vite și câri se voru calcula dupe numerulu și felulu ce fie-care pastoru aru avea. ... Dacă vitele aru fi statu la pășune în tera mai putinu de optu luni de dile, pastorii nu potu fi îngăduiți să scota producții fără plată. Pentru vitele sau producțiunile ce aru avea pastorii prisosu se supunu la plata de ecsportatiune, era pentru lipsa de asemenea vite sau producțiuni se supunu la plata dreptului de importațiune. d) A trece în statele limitrofe și
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
și de tote drepturile prevedute la Art. 11 de mai susu, afară de scutirile de la litera b, pentru haine, unelte și altele, pe care ei obicinuitu le cumpera din tera. Pentru că unu pastor austrian din cei statorniciți priu câmpuri, să pota scote producțiunile, este tinutu să presinte la biuroulu vamei de esire biletulu de plată dreptului de intrare, pînă în ultimulu anu. Despre pastorii austrieni intrați de la 1860 și neînapoiați cu vitele în termenile prescrise prin biletele de coborîre Articolul 16 Pastorii
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
încasarea baniloru, asemenat reguliloru, să le comunice administrației vamiloru înaintând și biletele originali refuite spre a nu se mai urmări pastorii. Articolul 22 Pastoriloru strieni ce sue și coboru, câri pînă la espirarea termeniloru din biletele de intrare, n'aru scote vitele nici n'aru face nici una din declarațiunile coprinse la art. 20, li se vor recunosce prin faptu vitele că inpamentenite și se vor supune a plăti dreptul de importațiune. Asemenea se va urma și cu vitele pastoriloru străini statorniciți
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
pentru decorat. Mod de preparare: Din partea albă a firelor de praz groase se taie bucăți de 6 cm lungime, se fierb ușor în apă cu sare 10 minute la foc mic. Se scurg, se lasă să se răcească, apoi se scote miezul, obținând tuburi cu 2 straturi de praz. Se prepară salata de icre după ce le-am desărat, le frecăm cu ulei puțin câte puțin (ca la maioneză) până se leagă, apoi adăugăm miezul de la o felie de pâine înmuiată în
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
freacă gălbenușurile cu zahărul, apoi de adaugă făina și cacao. Se adaugă albușurile cu zahărul spumă și se încorporează totul ușor. Se toarnă compoziția într-o tavă rotundă de tort și se coace 30 de minute la foc potrivit. Se scote blatul, se lasă la răcit și apoi se taie în două și se însiropează blaturile cu cafea fiartă cu zahăr. Pe primul blat care este așezat pe un platou și însiropat cu cafea naturală lichidă se pune un strat de
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
și în fața neprihănirii lor, a celor din România profundă, eu îmi scot pălăria. 14 decembrie 2009 În urmă cu exact douăzeci de ani, câțiva concetățeni de ispravă, idealiști, exasperați și îndrăzneți până la ignorarea instinctului de conservare, au încercat să-i scotă pe ieșeni în stradă pentru a protesta împotriva regimului dictatorial comunist instaurat de familia Ceaușescu și de camarila lor. Au încercat în van și asta ar fi putut să-i coste viața, astfel încât mi-e greu să găsesc tonul potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu borhotul rezultat de la fabricație. Zăvoiul Bărănciipădure tânără de salcie, răchită, plopi și lozie situată pe malul drept al Prutului și cu vegetație de baltă. Zăvoi înseamnă desiș de copaci pe marginea unui râu. fi cultivatu moșia. Herghelia domnului Gherghel scote cai frumoși care se vendu cu preciuri bune. Neavând pământ suficient, țăranii lucrau pe moșiile boierești potrivit reglementărilor din perioada anterioară reformei agrare din anul 1864 și anume „Regulamentul organic și Legea din 1851 care stabileau divizarea moșiilor în două
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de cât se putea cultiva, hatmanul Iordache Costache.....ținea vite multe și avea vite frumoase, tamazlâcul seu avea o reputațiune bine meritată “. La fel, la Mlenăuți existau preocupări pentru creșterea animalelor. în acest sens se arăta că herghelia domnului Gherghel scote cai frumoși cari se vendu cu preciuri bune la export 2 . în marea lor majoritate, țăranii hudeșteni creșteau și cresc diferite specii de animale și păsări ca: taurine, cabaline, porcine, ovine și în ultimul timp și caprine, iar dintre păsări
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și întreținea în mijlocul ogrăzii. Aducea chirostiile, așeza ceaunul, un ceaun mare, încăpător, pe care de la un timp îl manipulam împreună, că ea mai scăzuse din puteri iar eu singur nu-i prea știam rostul, în care turnam perjele după ce le scote am sâmburii, bucată cu bucată. După ce totul începea să forfotească în ceaun, tot eu cu o lopățică mestecam mereu conținu tul să nu se prindă de fundul și marginile vasului, evitând afumarea povirlei. După aprecierile mamei, odată cu stingerea focu lui
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]