84 matches
-
voi suferi pe voi? (Matei 17:17) Eu te voi pierde pe tine, Israele și cine ar putea veni în ajutorul tău? (Osea 13:9) Și-i voi arunca pe ei în cuptorul cu foc; acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. (Matei 13:42) Într-adevăr. Doamne, ai făcut precum Ți-a fost voia. N-a sărit nimeni în ajutorul celor peste 6 milioane de evrei înfometați, bătuți, terorizați, schingiuiți și în cele din urmă gazați, prăjiți, arși și transformați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ani cînd, o spune într-o altă însemnare 114, începea tragedia, adică era momentul cînd se făceau selecționările, se separau elementele, cînd unii începeau să se regenereze printr-o confruntare cu angrenajul patimilor "veșnic nesatisfăcute", perioadă nescutită însă de incertitudini, scrîșniri și convulsii, de elanuri frînte și de explozii întîrziate. Pe scurt, tragicul stării de spirit ce caracterizează o atare vîrstă ar fi fost dat de lupta dintre "sensibilitatea metafizică, îndrumată spre recrudescența religioasă, și incertitudinile și anchilozarea în materialism și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Toader, dând cu cotul. ...Tu, Dumnezău al meu! Cu lacrimi de sânge mă rog ție! Pedepsește-i! Blăsteamă-i! Nimicește-i! Trăznește-i! Spulberă-i! Varsă asupra lor urgia mâniei tale! Aruncă-i în întunericul cel fără fund unde-i plânsul și scrâșnirea dinților! Să știe că cine scoate sabia, de sabie va pieri! Îi sfânt mare, ce gândești? șoptește înfiorat Toader. Sfântul cade cu fața la pământ implorând: Tu, Dumnezeu al meu! Fă dreptate pe Pământ, până nu-i prea târziu! Oameni buni! Vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
își face apariția silueta Sfântului, propovăduind halucinante blesteme. E grozav "Sfântul" aista cu Apocalipsa lui. O fi Vocea Destinului, șoptește Ștefan. Sfântul cade în genunchi, cu ochii, cu brațele implorând Cerul. "Doamne!! Aruncă-i în întunericul unde-i plânsul și scrâșnirea dinților! Trâmbițele înfricoșatei Judecăți de Apoi!!..." Ia, hușuiți pe Habacuc aista, că-mi sparie oștirea cu Apocalipsa lui! Șendrea se apleacă cu smerenie înaintea Sfântului: Binecuvântează părințele... și îl ia de braț și-l duce pe sus. Aleluia! Aleluia!... Sfântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
numai iaurtul, dar nici laptele bătut, chefirul): jumătate-jumătate, spre oroarea maică-mii, care socotea că profanam produsul lactat, atât de consistent, de puteai să-l tai cu cuțitul și, ca atare, fantastic de gustos; dar ce știa dânsa de voluptatea scrâșnirii zahărului în dinți, de amestecul delicios contradictoriu dintre acrișor și dulce? După ce ne-am întors la Cluj, amintirea lui Dan mi-a stârnit încă multă vreme nostalgia urbei dunărene, pe care n-aveam s-o mai revăd vreodată. Aici s-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
agresivitatea și tupeul. Pledăm, în acest caz, pentru delegitimarea spiritului critic? Nu. Sugerăm doar dublarea autorității lui prin politețe și respect față de aproape, dublarea inteligenței prin bună tate, și dublarea libertății prin virtutea discernământului. Altfel ne vom sufoca în îndârjire, scrâșnirea dinților, bășcălie malignă, țâfnă și arțag. Și vom ieși din tranziție desfigurați, ca după un caft de cartier. Pentru o politică mai feminină Sunt o fire conservatoare. Nu-mi plac ideologiile de ultimă oră, activiștii modelor corecte politic, fundamentalismul ateu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
decât în cântecul cucului. Un v, așa cum îl rostesc spaniolii, nu e nici v, nici b. Ce să mai zicem apoi despre acele "țâțâiture", acele "click-uri", acele sunete ce seamănă când cu sărutarea, cănd cu vâjâirea unui bici, cănd cu scrâșnirea dinților sau cu trosnirea din degete, câri nu sunt deloc articulate, si câri totuși formează o porțiune însemnată din aparatul fonetic al unor limbi, mai ales africane: la hotentoți, la cafri, la bușmani etc.? Vom vedea mai departe că tocmai
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
le erau rezervate focul etern (Matei 25, 41, 43, 45; Marcu 9, 44, 48; Luca 3, 17, 24), îndepărtarea de Dumnezeu (separare tragică, pentru că excluderea din prezența Domnului [Matei 7, 21, 23; II Tesaloniceni 1, 9] însemna interzicerea mântuirii), întunericul, scrâșnirea dinților, viermii cei neadormiți, (Marcu 10, 40) și plângerea. Acest tărâm al suferinței este numit, în Noul Testament iad („Și în iad, ridicându-și ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe, pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
răscolire de esență traumatică, fără o exasperare sau o suferință în urma căreia să simți cum, sub unghi lăuntric, viața nu mai poate fi ca înainte, fără o astfel de clătinare, solzii de pe ochi nu cad. De aceea, condiția convertirii e scrîșnirea, indiferent că e una extatică, provocată de o revelație, sau una dureroasă, pricinuită de o nenorocire. Prin urmare, nimeni nu ajunge să creadă din senin, în virtutea unei facultăți cu care s-a pomenit din născare. E nevoie de o dospire
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
versuri ca acestea? "pe-atunci te înrolai fără să știi,/ după ce-ai rătăcit o iarnă prin munți/ și țăranii săraci de pe-acolo/ ți-au dat adăpost și mâncare,/ și bătrânii amorțiți de pe-acolo/ te-au deprins cu scrâșnirea și moartea/ pe-atunci te duceai în război pentru o fată,/ pe care nici n-ai apucat s-o iubești.../ abia i-ai spus o vorbă sau două,/ abia s-a întors întrebătoare spre tine...// pe-atunci plecai ca-n
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
de președinte am cercetat durerea societății. E sărăcie, sărăcie, sărăcie! în această falangă de meșteșugari ai scrisului sălășluiesc azi dureri peste care azurul neprihănit al visului și tumultul gândurilor frământate întru creație aduc negură, mohorâre și uneori murmure înăbușite sub scrâșniri de dinți". Și aceste cuvinte se spuneau în prezența șefului statului de atunci, Regele Carol II. Cât despre boierii de azi, ei ori nu există, ori nu sunt... luminați.
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
șeful PSD-ului. Dar nimeni nu mai stă să asculte, fiindcă în fundal se aude vocea senatorului Adrian Păunescu recitând dintr-o capodoperă proprie. Iar microfonul reporteriței, camera de filmat, împrejurimile }ebei și MegaVijănul se umplu de durere, bocet național, scrâșnire de dinți ș.a. Moment patriotico-sonor realmente cutremurător, dublat de imagini blasfemice cu grămezi de mici pe grătarele încinse și un "hi-hi-hi" binecunoscut... Mare sărbătoare la }ebea... Bine că s-a terminat transmisia... TELEȘTIRE DE ULTIM| OR| l Pe B1 Tv
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
va lipi de cugetările sale, atrăgând cuvintele Mirelui și ale Miresei spre patimile necuvântătoare și prin ele se va îmbrăca în nălucirile de rușine, va fi aruncat afară dintre cei strălucitori de fericire, primind în locul bucuriei din cămara de nuntă, scrâșnirea și plânsul. Aceasta o mărturisesc, începând tâlcuirea tainică a Cântării Cântărilor”46. Urmându-i lui Origen, Solomon este pentru și Sfântul Grigorie un tip al lui Hristos. Când acest Părinte Capadocian spune Solomon, nu înțelege Solomon din Berșeba, ci un
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
chinurile veșnice : „de arde în tine focul poftelor celor păcătoase, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, gândește la focul acelei pedepse, și focul cel dintâi se va stinge în tine. Gândești tu să spui vreu neadevăr ? Adu-ți aminte de scrâșnirea dinților cea din iad, și frica de dânsa va fi frâu pentru gura ta”<footnote Ibidem, p. 22. footnote>. Sfinții Părinți ne mai sfătuiesc să evităm pricinile păcatelor și locurile unde putem cădea, căci mulți ne întristăm pentru păcate, dar
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nu-s visuri, ci vedenii de om care nu și-a rezolvat problema doagelor la timp. Du-te acasă și două săptămâni nu te mai uita la telejurnale; bea ceai de cucută și fă plimbări în loc cu verdeață... - ... și fără scrâșnire de dinți, nu?, am completat eu rețeta. Evident că l-am declart pe loc persona non grata. Moștenind de la o mătușă obiceiul de a visa pe episoade (la ea continua visul câte o săptămână), următorul vis a fost cu botezul
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]
-
incompatibilitate. Nu poți cere unui profesor de logică să-ți explice taina sfintei cununii, cum nu-i poți cere unui pozitivist să admită prezența transcendentului. Nepotrivirea e crasă și deznodămîntul e dinainte știut. O filozofie fără virtuți teologice e o scrîșnire amară de paradoxuri cioplite în gol. Căci, fără metafizică, filozofia ajunge o analiză a limbii, adică forma cea mai degradată pe care o poate lua lipsa harului speculativ. Bogdan Mincă se numără printre acei rari adulmecători ai lui Heidegger care
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
deputat Mona Muscă era șefă de ocol silvic în satul Hodoșa din județul respectiv, că avea o mulțime de slujitori-corhănitori care transformau mii de metri cubi de păduri în locuri cu verdeață și cu cioturi rânjind sfidătoare către uluirea și scrâșnirea de dinți a localnicilor. -O nebuneală întreagă, mi-a zis el speriat - oare ce dracu să însemne ? -Nimic, i-am zis. Stai liniștit - e din cauza caniculei și rarefierii ozonului, coroborate și cu faptul că ai trăit prea adânc pregătirile pentru
Voie bună și alegeri în P.S.D. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12525_a_13850]
-
candidații au fost rumeni din cauza emoției și veseli din cauza perspectivei; ca și în lumea comunismului de-atunci, lumea pesedismului de-acum se înghesuia cu conștinciozitate să-și dea votul pentru partid și pentru țară... Drept că ici-colo se mai auzeau scrâșniri de dinți ale lipsiților de pe liste, ale unor obișnuiți să doarmă în condițiile vitrege ale Parlamentului, însă domnul Adrian Năstase părea a-l fi prins curentul la Cornu, așa că i-a cam lăsat scrâșnind singuri, sau să-și dea demisia
Voie bună și alegeri în P.S.D. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12525_a_13850]
-
doar a bunicului scoțând sunete, precum ale taragotului lui Dumitru Fărcaș interpretând Doină și joc transilvan, ai casei lasă baltă televizorul și se retrag strategic spre locurile de dormit, unde nu sunt televizoare, nici video, nici arome culinare, ci numai scrâșniri de dinți pe bază de amintiri și promisiuni electorale. Și tot din cauza marii pauperități românești, aflăm dintr-un amplu reportaj tv că deputatul Marius Iriza ocupă cu modestie o cameră dintr-un cămin studențesc, fiindcă nu suportă confortul de la hotel
Sonată tv pentru scumpiri, guvern și cimpoaie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12015_a_13340]
-
din ceruri pe pământ: „Aici sus nu ne putem bucura ca zbiri, / Dacă Tu nu Te-nduri să curmi iadurile și focul / Noi ne jertfim toți și le luăm iubiților noștri locul, / Coborâm la ei să-i alinăm în amarele scrâșniri”. Viziunea apocaliptică va culmina cu spectrul alienării abrutizante și al reificării umanului din Noul apocalips: „Heruvim al lumii pus în jug, / Sufletul împingea căruțe și tractoare; Nu se mai aflau în lume oameni...Ci toți / Scrâșneau prefăcuți în ciocane, strunguri
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
tiranic imperativul purității morale, se expune pericolului de a se steriliza artistic. E atît de moral că pare sterp, și atît de cast că pare nefecund. Îi lipsește tenacitatea dată de ură sau încrîncenarea iscată din răutate. N-are cruzime, scrîșnire sau tensiune, într-un cuvînt, neavînd rutina sentimentelor negative, se văduvește de firul energiei lor. De aceea, Ciprian Măceșaru pare împins de o fatalitate căreia nu i se poate împotrivi, docilitatea în fața destinului mergînd pînă la acceptarea fără crispări a
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
mai curînd speculative decît emoționale. Viziunea monocoloră a tenebrelor riscă la ora actuală a se înfățișa drept o făcătură. Mult mai favorabilă poeziei e plierea pe fireasca oscilație între extreme, pe o diversitate a momentelor sale ce evită încleștarea dolorică, scrîșnirea din dinți a unei singure opțiuni, a unei posturi ce eclipsează autenticitatea sufletească, eșuînd adesea în retorism. Spre lauda d-sale, Radu Ulmeanu evită o atare cale. Precum la paradigmaticul Arghezi, dialectica pămînt-cer cîștigă în substanță prin diversificarea traiectelor poeziei
Un spectru amplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4631_a_5956]
-
nevoiți fiind a înjgheba o tradiție "pur moldovenească", ideologii de serviciu în domeniul cultural îi socoteau pe Eminescu, Alecsandri, Creangă drept "clasici moldoveni", în timp ce Titu Maiorescu era taxat drept "estetician român burghez". E adevărat că autorul Luceafărului era admis, cu scrîșnire, în Parnasul "progresist", fiind totodată numit, pentru publicistica sa de ordin politic, "calul troian al naționalismului românesc". Veronica Micle nu se bucura de nici o cetățenie etnică. Amuzantă e împrejurarea că linia despărțitoare se întîmpla a trece și prin interiorul aceleiași
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
talantul este gravă: „Doamne, te-am știut că ești om aspru, care seceri unde n-ai semănat (nota mea)...”. Dar de aici până la „...pe sluga cea netrebnică aruncați-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților” parcă este o distanță prea mare. Să fie acesta, cu această dispoporție între greșeală și pedeapsă, Dumnezeul iubitor? Nu este Atotputernicul Vechiului Testament? Iar cel care rostește parabola să fie mielul Domnului? Nu uit, Andrei Pleșu este pentru rigoare
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2581_a_3906]
-
de abanos, își umple fălcile cu cianură. Don Quijote are emuli pe potrivă, doar în grotesc și ridicol. Vino, duh al seninătății, încolăcește-te ca un vîrcolac de lumină peste tîmplele mele și-nvață-mă cum să-mi ucid gîndurile fără scrîșnire. Dansul Ziua de astăzi o rezervăm dansului prin ploaie. Singuri, doar noi, legați cu brațele unul de celălalt, lovindu-ne de țepii usturători și tandri ne rotim sălbatic, pînă cînd primul va striga numele lui Dumnezeu într-o limbă moartă
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]