48 matches
-
un imbold de iconoclastie principială: lumea e făcută ca eu s-o răstorn. Al doilea fel stă în moda meschină de a-i reduce strălucirea minții la un tipar patologic menit a-i explica geniul prin boală. Geniul e consecința scrîntelii, Nietzsche fiind un cazan de otrăvuri fiziologice care au răbufnit în conștiință sub forma smintelii. În acest caz, reduci superiorul la inferior și faci din Nietzsche un zgîrci contorsionat, alcătuit din complexe sordide. Acesta e genul de lectură de care
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
Pentru el, o scriere reușită cere acuratețe filologică și o bună proprietate a termenilor, cînd de fapt scrisul cere un duh interior care precede filologia și care, cel mai adesea, nu e deloc sănătos. Sau, mai pe șleau, creația cere scrînteală, indisciplină, dezordine interioară - exact stihiile pe care medicul le respinge spontan. Adept al sănătății pe care a învățat să și-o întrețină în chip constant, medicul se privează astfel de catalizatorul talentului său, boala. Educat să lupte împotriva bolii, doctorul
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
Sorin Lavric Că talentul cere scrînteală e o condiție patologică cu care lumea literaturii s-a obișnuit de mult, ideea că poți fi sănătos și în același timp înzestrat cu har fiind o aberație pe care nu o mai susțin decît mediocrii. Unora dintre scriitori le
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
guturală, chiar spartă, fără să fie, în alcătuirea ei, defectă, îi iese, lui Bogdan O. Popescu, aproape bine. Mă calicesc să zic aproape fiindcă mai sînt, cîtă vreme mimarea - doar - a registrului bas nu mi-e evidentă, potriviri (ori poate scrînteli) nu foarte la locul lor: ,aș alerga de-aș mai putea, teribil/ să mă revigorez irezistibil/ să pot să iau din tine ce tu ai/ casiopeea, lorelei". Sau: ,obraz de aer/ tresărind la sîngele curgînd/ din priviri de nesaț" (a
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
un moment dat, o (anti)eroină - parcă n-ar fi și pentru ele. Le lipsește ceea ce numim, de vreo două decenii încoace, inteligența emoțională. Sau, mă rog, măcar o inteligență practică, în stare să se adapteze la context. O anume scrânteală dată de cărți, sau de o educație prea tradițională, cu tot cu evazionismul implicit, le încurcă drumurile prin viața de toate zilele. Ochii li se măresc și vederea li se îngustează. Visele li se colorează și viitorul li se întunecă. Rămân, deci
Exerciții de fericire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2505_a_3830]
-
fel de rugăciune, care la sfârșit implora în termeni ecleziaști miluirea dragostei. Cerșetor flămând, de care te speriai cu o frică ciudată, din amestecul lui Dumnezeu în nebunia lumei. Câți alții, mai primejdioși încă! Cei care nu mărturiseau în afară scrânteala lor și vorbeai cu ei neturburat, până când aflai vreun gest excentric, neașteptat, și care era totuși logic către ceea ce era smintit în mecanismul lor. Mai toți oamenii aveau ceva schimbat atunci. Unii pentru că în adevăr erau zdruncinați. Alții pentru că, rămași
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Elena să arate că a uitat, să fie chic. A fost prima lor ciocnire. Drăgănescu, cavaler cum e, nu a insistat, dar a rămas ceva acreală și Elena e supărată că orologiul de preciziune al menajului ei a avut o scrânteală. împlinirea corectă a datoriilor și liniștea perfectă, care să înlocuiască alte avantagii la care a renunțat - ăsta e programul. . . Și lucrul nu se reduce la incidentul de atunci. Elena nu admite ca Drăgănescu să ajute cumva pe ascuns pe cumnățica
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în fața activiștilor. Dorin proiectează avioane, deși toți ceilalți ingineri proiectează utilaje pentru industria lemnului. Toată lumea îl îndrăgește pe Dorin fiindcă este țicnit. Are patru copii, toți la școală, care mai de care mai deștept, încă niciunul nu dă semne de scrânteală. Înainte de vizita de lucru a activiștilor de partid, șeful institutului merge la Dorin și îi spune: "Dorine, te rog să-ți iei un concediu medical, trebuie neapărat să te odihnești". Dar mă simt perfect, zice Dorin, nu-mi iau niciun
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
nu trebuie: să judece pe alții! Ce s-ar întâmpla dacă toți oamenii ar acuza, ar medita, ar crâcni? Ar osândi? Eroul țipă, dar, măcar, nu e perfid. Știi unde bate: vrea o pensie. Cei trei vin cu parabole, cu scrânteli. Numai vorbe otrăvite: cândva, și le vor înghiți... FILOZOFUL. Cred că Romancierul scrie o carte despre Stațiune. Adulmecă, trage cu urechea, pândește, îl urmăresc de multă vreme. Se va război cu toată lumea în paginile ei; îl invidiez puțin. Odinioară, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ea Îl simțea, desigur; altfel de ce, Închizînd ochii, ar mai fi tot adulmecat - nemulțumită - de jur-Împrejur, ori de cîte ori se ivea prilejul? Thomas o surprinsese În mai multe rînduri: Ce faci? o Întrebase. Mai toate put, Thomas! răspunsese Antonia. Scrînteala ei nu avea cum să schimbe mersul lumii, Thomas știa bine; rîdea, mai ales că Rusoaica revenea, pentru o vreme, la o stare normală, chiar dădea dovadă de o anumită slăbi ciune, dînd peste cap un pahar de votcă joia
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ai și tu acces la supt. Ba chiar mai mult ai câștiga Dacă el în brațe tear lua. Apoi cu vorbe dulci și daruri să-l încânți, Până îl faci să joace după cum îi cânți. Dacă-i descoperi și ceva „scrânteli”, Poți renunța la perieri și temeneli. Se știe că adesea sugarul stă flămând Dacă nu plânge când și când. De-aceea, n-aștepta să vină de la sine, toate, Atacă, cu tupeu, și dă din coate... Lecția au învățat-o bine
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
această intimitate, o mulțumire ce i se vedea pe față, că prietenele ce continuau s-o viziteze puneau, cîte vedeau, pe seama fie a firii ei „abia acum descoperită” asupra căreia, erau convinse, se Înșelaseră pînă atunci, fie a unei ușoare scrînteli „din ce În ce mai evidentă”. 10. Mijlocul lunii mai. Se Împlinea o jumătate de an de la plecarea domnului Pavel. Zăpada trecuse, zilele se topiseră, vîntul noii primăveri bătea ușor În rufele doamnei Pavel, Întinse la uscat pe frînghia din curte, de la poartă pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
nu-i băgat În gură sau În nas, atunci Îi În fund și tot Îi găsesc ei un loc undeva. Da’ unde mai pui că mi-au pus și <călușă În gură, pentru că am - cum Îi spuneau ei? - ceva cu scrânteala fălcii”... După o vreme, directorul l-a sunat pe profesorul Hliboceanu. Se vedea cât colo că uitase de „angajamentul” luat În fața secretarei, de a nu mai vorbi vrute și nevrute la telefon: ― Alo! La telefon e „burghezul” Tacitu. Nu știu dacă v-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și întristător și derizoriu al înșelării (și pierderii) de sine. I s-a năzărit introvertitului să priponească într-un colț al odăii... un cal verde. Să-i dea ovăz, să-l țesale, mă rog, să-și satisfacă toate capriciile acestei scrînteli. Dar e, pur și simplu, o scrînteală? Nu asistăm aici conotația politică fiind transparent încifrată la secvențele unui proces de alienare? Așadar, încă o sustragere din real într-o extravagantă ficțiune, într-un insolit unde precum Eugen Ionescu grotescul și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pierderii) de sine. I s-a năzărit introvertitului să priponească într-un colț al odăii... un cal verde. Să-i dea ovăz, să-l țesale, mă rog, să-și satisfacă toate capriciile acestei scrînteli. Dar e, pur și simplu, o scrînteală? Nu asistăm aici conotația politică fiind transparent încifrată la secvențele unui proces de alienare? Așadar, încă o sustragere din real într-o extravagantă ficțiune, într-un insolit unde precum Eugen Ionescu grotescul și spăimosul se întrepătrund. A trăi... A te
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
date, s-au referit la următoarele: asfixii diferite (32), alcoolism (101), arsuri (133), înghețare (26), insolații (55), hernii (371), paralizii (53), leșinuri (388), otrăviri alimentare (290), avorturi (30), nașteri (42), electrocuțiune (14), mizerie fiziologică (192), hemoragii nazale și vaginale (109), scrânteli (109), fracturi (197), amputații (64), răniri prin corpuri contondente (1472), contuzii (238), accidente de cale ferată (85), accidente de tramvaie și autobuze S.T.B. (170), accidente de automobile (365), accidente de căruțe, motociclete, biciclete și ascensor (111), încercări de sinucideri prin
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
psihologiei individuale: Între tată și fiu s-a iscat de timpuriu conflictul dintre un om cu simțul realității și un fantast. Pentru Ion Luca, pasiunea genealogistică și lectura furibundă a Almanahului Gotha erau mofturi primejdioase, dacă nu chiar simptome de scrînteală. [...] Obsedat de blazon, Mateiu nu putea ierta tatălui său spiritul plebeian, lipsa de morgă și de stil"; Teodor Vârgolici crede a găsi explicații în planul biologiei și al socialului, remarcînd efortul fiului "de a-și depăși condiția de bastard, de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu săpun sau cu turtiță de ceară, ca să coacă rosătura. După ce a spart, buba se leagă cu frunze de brusture, de podbal și mai ales de pătlagină, pentru a "trage" coptura. Spălături cu fierturi din rădăcină de ghimpe tăpălog. SCRÂNTITURĂ (scrânteală, entorsă, luxație) Deplasarea unui os din articulația sa, cauzată de mișcări greșite, căzături, etc. Tratamente populare Se trag părțile sărite și se așează la locul lor, printr-o smucitură ori se calcă, după caz. Legători cu hoștină de stupi, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
asupra unor cazuri-limită, unele cu substrat patologic, implicând factorul congenital. Pe un fond sufletesc zdruncinat, purtările neașteptate, curioase sunt consecința unor împrejurări care pun nervii unor inși hiperreactivi la grea încercare. În vreme de război istorisește un caz de demență, scrânteala cârciumarului Stavrache fiind pricinuită de o anxietate prelungită în care se insinuează frica. Frica îngrozitoare, paroxistică frânge ușor fragilul echilibru nervos al hangiului Leiba Zibal, echilibru și așa avariat de boală, de traumele suferite începând din copilărie (O făclie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Deconectanta formulă junimistă, deși numai de anecdotă nu e vorba. E un personaj ușor/ dacă nu de-a dreptul bizar (eufemizez pentru a numi de fapt o țicneală de-a binelea), cunoștință veche, fost condeier al partidului, care, culmea! cu scrînteala lui pe-atunci bine jucată lăsa impresia unei năstrușnice dizidențe. Nu știu sigur dacă, după trauma revoluției, nu și-a făcut un mic stagiu purgator și pe la Socola, oricum, întîlnirile cu el sînt în ultimul timp din ce în ce mai deraiate, consumîndu-se rapid
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și întristător și derizoriu al înșelării (și pierderii) de sine. I s-a năzărit introvertitului să priponească într-un colț al odăii... un cal verde. Să-i dea ovăz, să-l țesale, mă rog, să-și satisfacă toate capriciile acestei scrînteli. Dar e, pur și simplu, o scrînteală? Nu asistăm aici conotația politică fiind transparent încifrată la secvențele unui proces de alienare? Așadar, încă o sustragere din real într-o extravagantă ficțiune, într-un insolit unde precum Eugen Ionescu grotescul și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pierderii) de sine. I s-a năzărit introvertitului să priponească într-un colț al odăii... un cal verde. Să-i dea ovăz, să-l țesale, mă rog, să-și satisfacă toate capriciile acestei scrînteli. Dar e, pur și simplu, o scrînteală? Nu asistăm aici conotația politică fiind transparent încifrată la secvențele unui proces de alienare? Așadar, încă o sustragere din real într-o extravagantă ficțiune, într-un insolit unde precum Eugen Ionescu grotescul și spăimosul se întrepătrund. A trăi... A te
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se opri la „umorul național”, ale cărui izvoare le află, bineînțeles, în producția populară. Un umor cu tumbe burlești în absurd se chinuie să înfiripe în prozele din Suntem nebuni... (1914). Simple crochiuri, eroii schițelor de aici au câte o scrânteală care, podidindu-i cu „senzații ciudate”, îi proiectează în plină bizarerie. Nătăfleți, fanfaroni, fricoși, neisprăviții cochetează cu nonsensul. Sunt „fantaziile”, așa-zicând, ale unui condeier care se îndârjește să curteze o muză cam năzuroasă. Simțul dialogului (cu pigment caragialesc) e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]