221 matches
-
mincinos și, în fond, imoral, de a obține rating. Pentru cine? Așa se face că ni se bagă pe gît ore și ore de sport... degeaba, la ore de maximă audiență, curse auto, comentarii inepte despre ce picior și-a scrîntit cutare mișcător de balon etc. (i-or fi plăcînd președintelui director general chestiile astea "subțiri"), șușanele cu pretenții de spectacole artistice; în vreme ce, emisiuni de certă profesionalitate și atît de puține totuși, cu efective cîștiguri educative, estetice, morale pe termen lung
Cumințenia prestigiului și guraliva notorietate by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7355_a_8680]
-
unor portrete delicate, caligrafiate cu emoție, precum cel numit Din nebăgare de seamă: ŤAritina nu mai este/ a fumegat ușor, s-a rostogolit/ prin sufletul meu ca un saltimbanc/ sângaci/ a fumegat / ca o pipă de familie bună... Mi-a scrântit din greșeală,/ din nebăgare de seamă/ toată închipuirea,/ tot orizontul meu cel rotofei... / toate vârstele/ mi-au rămas șchioape, mioape. / Aritina, cocul ei auster/ sâmbetele ei îmbrăcate bine/ acele de croitorie/ legumele perpelite/ toate se îndreaptă încet/ spre mijlocul de
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
casă de vacanță în Andorra și, când un necunoscut a făcut să sară în aer apartamentul meu de la Paris cu o încărcătură de plastic, am sărbătorit evenimentul asistând la un strălucit concert al lui Isaac Stern la Bruxelles - care a scrântit-o puțin spre final - și a doua zi i-am trimis câteva rânduri. Cum era de așteptat, Stern a făcut să circule scrisoarea pe la ceilalți clienți ai mei, și îmi e plăcut să recunosc că în cursul ultimului an aproape
Julio Cortázar - Manuscris găsit lângă o mână by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/6631_a_7956]
-
cu explicații asemănătoare, care legau sensul propriu de cel figurat: „scrinteală în jocul de biliard”; a da chix „a nu reuși” (Șăineanu, Dicționarul universal, ediția a opta, 1930); „lovitură greșită la biliard”; a da chix „a da greș, a o scrânti” (Candrea, Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea românească”, 1931). În Dicționarul Academiei, coordonat de Sextil Pușcariu (Dicționarul limbii române, Litera C, 1940), explicația e și mai detaliată: „lovitură greșită (din cauză că vârful de piele al cheului nu fusese bine uns cu creta), care
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
fiind folosită „mai ales despre cântăreți” („a emite un ton... fals”). Cuvântul avea deja o tradiție; fusese cuprins, la 1900, în I. Zanne, Proverbele românilor, volumul IV (p. 326), în expresia a face (da) chix „a nu izbuti, a o scrânti”. Circulația expresiei era atât de largă, încât autorul o folosea și pentru explicarea altor formule și proverbe („mulți se laudă, și când sunt puși la încercare dau chix”, vol. VII, 1901, p. 598). De fapt, cuvântul fusese atestat chiar cu
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
Pavel n-ar fi depășit statutul de narațiune trendy, pusă pe recuperarea tematicilor tabu), Cezar Braia e ceea ce s-ar putea numi un invertit moral. Aproape toate acțiunile, de nu chiar toate dorințele protagonistului, pot fi puse pe seama acestei logici „scrântite”, de unde și inversarea tuturor raporturilor dintre „normal” și „altfel”. De fapt, acest „pe invers” depășește, în romanul Dorei Pavel, accepțiunea strict homosexuală a sintagmei, pentru a denumi un model mai general de interacțiune umană. Aproape că nu există relație - fie
Proza, pe invers by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3204_a_4529]
-
totul a pornit de la un foc. Din pietrele de râu de la bază n-a mai rămas nici jumătate. (Cum o să mistuie focul piatra? O fi uitat smintitul să le pună a doua oară. Adevărul este că medicul s-a cam scrântit după incendiu.) A treia casă a fost mult mai modestă. Un fel de prostie din lemn. Nici geamurile nu erau la locul lor, nici scara interioară nu avea balustradă, iar treptele erau atât de inegale încât nu știau niciodată cum
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
fumegândă apăru un soldat care ținea în mâini un pachet de cărți pe coperta cărora era desenat un soldat ținând la piept un automat; voi putea invoca inocența mea pentru debutul meu literar? Mi-am spus fără menajamente că mă scrântisem și devenisem mai reacționar decât taică-meu: odată confundasem sărbătorile religioase - într-o sinagogă, ajunsesem să confund plutoanele de execuție! Unde se va sfârși această degringoladă contrarevoluționarăť? Progresasem, desigur (...) dar dacă progresasem era numai în cedarea unor poziții de clasă
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
Nu doar în SUA, dar și în Franța sunt posibile bazaconii de felul celor susținute de unii din republicanii scrântiți întru Biblie din SUA, bazaconii care au urmări dintre cele mai ciudate și grave. Numeroase femei musulmane nu se lasă consultate și, cu atât mai puțin, asistate la naștere de medici bărbați. Au fost cazuri în care femei în toată
Orice bazaconie e posibilă () [Corola-journal/Journalistic/4132_a_5457]
-
dus dracului și Carnavalul. Numai la așa ceva nu se mai gândește nimeni. Turiștii au început să plece, la Cazinou și pe străzi doar despre asta se vorbește: „Când va veni cutremurul?” „Când se va prăbuși muntele?” „Când...?”. Parcă s-au scrântit cu toții, de-abia le trecuse sminteala cu aurul! Astrologul, am aflat, a fost lovit cu măciuca, în țeastă, de către unul din oamenii Magistratului. E mort și cineva vrea să ascundă asta. § Romancierul a simțit ceva, dar nu poate să perceapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
aveți calificarea necesară și compromiteți breasla. Ca să vezi, domnule, ce chestie: i-a stat maestrului Fujimori ceasul de apoi și, din cauza asta, i s-au Încurcat lui filamentele În cerebel și și-a pierdut uzul rațiunii pure. Foarte bine: ai scrântit-o, acum drege-o, naibii, cum poți și lasă văicăreala, că tot nu-ți mai folosește la nimic; masturbare intelectuală, frecție la picior de lemn. Gata, feții moșului, la furat, nu la-ntins mâna! Și repejor, că vă prinde ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cuvințel, nici un gest din cele hotărâte de Finți nu se clintiseră. Spune lumea că-i bătea Finți pe actori, dar nu am nici o confirmare că s-ar fi petrecut așa ceva. Așa că am părăsit în glorie rolul, oarecum afanisit că o scrântisem, dar și mândru că-mi probasem calitățile și nu-mi făcusem de râs blazonul. Eram actor cotat, aplaudau o mie de oameni de trei ori pe un monolog tâmpit, eram cineva. Dacă ei voiau ca pe vremea lui Finți, treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Acasa > Stihuri > Momente > EU CRED CĂ M-AM SCRÂNTIT LA CAP Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Eu cred că m-am scrântit la cap Sau poate doar la un picior; Oi fi având vreun handicap?... Prea des visez un
EU CRED CĂ M-AM SCRÂNTIT LA CAP de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361101_a_362430]
-
Acasa > Stihuri > Momente > EU CRED CĂ M-AM SCRÂNTIT LA CAP Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Eu cred că m-am scrântit la cap Sau poate doar la un picior; Oi fi având vreun handicap?... Prea des visez un cărucior! Lumea e atât de largă, Iar eu atât de greu încap! Mă zgâlțâie în draci pe targă, Doi haidamaci, nu cred că
EU CRED CĂ M-AM SCRÂNTIT LA CAP de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361101_a_362430]
-
femeie; Duhnind a pipă și-a alcool, Vrea în brațe să mă ieie. Nebunii cântă într-un cerc; Suntem prinși ca într-un clește. Să fug acum... nici nu încerc, Căci Isaia... dănțuiește. Referință Bibliografică: Eu cred că m-am scrântit la cap / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
EU CRED CĂ M-AM SCRÂNTIT LA CAP de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361101_a_362430]
-
prin lăstăriș, că se prăbuși pe neașteptate în prăpastie. Ateriză într-un loc mâlos, plin de iarbă înaltă și mirositoare. Își bâjbâi rănile: se zgâriase rău de tot pe față și pe mâini, iar un picior aproape că și-l scrântise. Traista i se opri peste cap. Se dezmetici cu greu din căzătură și începu să se târască, ajutându-se de mâini și de picioare, prin albia sălbatică a râpii. Sus de tot, printre ramurile încâlcite ale boscheților, se vedeau malurile
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
popor român are în el sămânța nemuririi, tocmai pentru că este urmaș în linie directă al celor care au colonizat dintr-u începuturi această planetă. Poporul român, duce pe umerii săi uriașa răspundere, a continuității OMULUI pe această planetă! M-am scrîntit la cap ar spune cu ironie, veșnicii critici! Păi uite că nu e așa cum ar crede ei! Tocmai, pentru că dacă acest popor român de blajini, ar dispărea, atunci OMUL așa cum îl cunoaștem noi ar dispărea și el, fiindcă va fi
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
trecutul regim. Vorbise cu privirea neîntoarsă, preocupat să-și studieze labele picioarelor, pe care le flexa cu greutate, îi rămăseseră la soare, dincolo de limita umbrei protectoare a streșinii sub care ședeam. Una din glezne îi era vizibil tumefiată. Mi-am scrântit-o, îmi explicase, mișcând-o anevoie, am călcat strâmb într-o groapă scobită în nisip de dracii ăștia de copii. Că părinții îi lasă de capul lor!... Ce nu mi-a mai spus atunci Lolita mea! Nu te uiți pe
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
cald, prea cald, repetase, ca un laitmotiv al dialogului nostru, Cucaras. Ceva e pe cale să se întâmple. Iar Lolitei mele nici că-i pasă, nu vreau să vorbesc cu păcat, dar parcă nu s-a cine știe ce necăjit că mi-am scrântit piciorul, sper că n-ai de gând să te ții după mine în halul ăsta, mi-a spus. Uite, șezi și tu colea, la umbra șandramalei aceleia, lângă tânărul de colo, care se uită el cam a lehamite în jur
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
Nu mi-o pot suferi! Îmi vine să-mi trag palme când mă aflu în dreptul oglinzii. Cum de am putut să mă hidoșesc în halul acesta? Satir bătrân, îmi mai zice uneori la supărare Lolita, ca deunăzi, când mi-am scrântit piciorul ... Să știi că mă doare parcă mai tare astăzi când pășesc, decât ieri. O radiografie, mă arătasem iarăși îngrijorat, ar fi necesară, totuși, și un bandaj elastic. Nu e de joacă!... Prin fața noastră tocmai trecea o tânără pereche, împrăștiind
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
cu plăcinte și cu vin, ne zâmbește și ne-ndeamnă să ne odihnim. Ma adori, ți se citește gândul în privire... știu, va fi o noapte caldă plină de iubire. GERUL BOBOTEZEI Celsius a-nebunit, unii zic că s-a scrântit, gradele le-a încurcat cu minus le-a calculat. La Întorsura fost-au ieri cu minus treizeci și unu, cum n-a fost tare demult, amintire din trecut... S-albise marea la țărm, șuiera vifor nebunul, pe Dunăre pod de
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
spus: „Morții mătii!... Îți dau una de-ți sar ochii! Să fii treaz când mă razi, Că mă tăiași pe obraz!” ......................................... Și din seara cu pricina Bimbiric s-a lecuit... Dar mereu spune vecina: „Nu-i nebun, dar s-a scrântit”. Referință Bibliografică: ÎN MIZIL LA BIMBIRIC / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
După alocuțiunea celui interpelat Albert este nevoit să pluseze : „Consecințele ar putea fi nefaste pentru întreaga omenire ! Există, în momentul de față, două butoane roșii cu doi factori de decizie. Dacă, urmare presiunii ideologice, unul din factorii de decizie se scrântește la cap și apasă butonul zicând - ia mai duce-ți-vă în ..... ”. Primește un răspuns neașteptat : „Și ce dacă ! Odată și odată tot trebuie să se întâmple..... ”. Aproape că nu-și poate reveni din starea indusă de un asemenea răspuns
XXIX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365387_a_366716]
-
senzație de amețeală din care își revine datorită agitației de jos. Cei de acolo se tot străduiesc să-i atragă atenția. Le face semn că le-a înțeles agitația și vociferările. - Ce vezi acolo ?!... Le-ar spune că s-au scrântit la cap, că doar nu pentru asta s-a cățărat el acolo dar se rezumă la a-i ignora, încercând să găsească o cale spre a coborâ dincolo. Nu-i trece prin minte că este luat drept prăduitor. O femeie
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
simți și tu, măcar, Că ești c-un picior în groapă și cu celălalt în rai? Scrînteală de anul nou (in vino veritas) Nu știu cine-a fost de vină. Avea o soață... bibelou! Vorbea cu ea și în latină, Dar a scrântit-o tare rău, Când i-a urat: ”un anus nou!! în moldova me saracî ma apucî râsu-plânsa cî-n moldova me, saracî, ion la vacî-i zâși dânsa, îar pi nevast-o fași... vacî! Aghezmuială Cât o fi românca noastră, Chinuită și trudită
HEPIGRAME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365032_a_366361]