72 matches
-
capăt la altul al țării furtul de bilete din urne, violarea secretului voturilor și scrierea lor sub controlul agenților administrativi, bătăile și încercările de ucidere au fost la ordinea zilei; nelegiuiri s-au comis începînd de la ministrul prezident pîn'la scriitorașul din sat. Toată haita flămândă de indivizi cari nu știu a munci și a căror unică speranță este un guvern ignorant ca cel roșu, care să-i hrănească din buget, s-a zvârlit asupra țării ca lupii în turma de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un capăt la altul al țării furtul de bilete din urne, violarea secretului voturilor și scrierea lor sub controlul agenților administrativi, bătăile și încercările de ucidere au fost la ordinea zilei; nelegiuri s-au comis, începînd de la ministrul - prezident pân-la scriitorașul din sat. Toată haita flămândă de indivizi cari nu știu a munci și a căror unică speranță este un guvern ignorant ca cel roșu, ce să-i hrănească din buget, s-a zvârlit asupra țării ca lupii în turma de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi fost descifrat, găsindu-se cele cîteva zeci de cititori care l-au transmis din mînă în mînă din 1867 pînă în 1885; această "lucrare teoretică" ar fi dobîndit un caracter "speculativ", și Doktor Marx ar fi fost astăzi un scriitoraș obscur. Dacă un curent de idei numit Iluminism nu s-ar fi răspîndit și cristalizat în instituții, ritualuri și societăți, pe tot parcursul secolului al XVIII-lea, am mai fi știut de Revoluția franceză? Nu numai fiindcă "a face" a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
referințe încrucișate: mutul apare nu doar în Martorul, ci și în Pavană în peisaj marin; Popeye recunoaște în Iubire interzisă că a scris romanul Fă-ți patul și dormi! și, în egală măsură, el este „personajul folosit de un oarecare scriitoraș Stelian Țurlea”. Trecând în domeniul literaturii pentru copii, Ț. alcătuiește din 1998 o serie care poate fi numită „a lui Daniel”. Ocolește capcanele îngroșat-didacticiste ale genului și promovează narațiuni ce au capacitatea de a deschide micilor cititori un spațiu unde
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
s o mai îndrepte. Se scoală fără nici un cuvânt și face o plecăciune adâncă în fața ei, după care se grăbește să i se alăture fratelui său. Vipsania îl urmărește cu ochi haini. A venit aici în căutarea unor debutanți sau scriitorași amărâți, care profită de această ocazie să-și recite lucrările în public. Îi pândește ca un rechin să-i jecmănească. Bieții autori! Nu le e greu să ofere cadou o even tuală ediție ulterioară, care oricum nu le va aduce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vreau să descriu, vreau să distribui amintiri, amulete, vreau să-mi rup portofelul și să împart tuturor instantanee, vreau să-mi urmez instinctul. Aflându-mă în această dispoziție, nu cutez să mă apropii de forma povestirii. Aceasta devorează în întregime scriitorași grași și nedetașați de talia mea. Dar am multe, multe lucruri nepotrivite pe care vreau să vi le povestesc. De pildă, am și început, prematur, să vă vorbesc despre fratele meu, catalogându-l. Cred că ați observat. De asemenea, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
stupid care îi adusese blugi măsura cincizeci și opt, pentru dosul ei imperial, care-i băgase pe gât un casetofon nichelat, ca să asculte Frank Sinatra și Cleopatra Melidoneanu, care pica din când în când pe la ea și râdeau amândoi de scriitorașul pârlit care-o ceruse de nevastă. În vară, Mary lăsase nasul mai jos, trecuse și pe la mine, o dezbrăcasem. Să stai pe ea era o performanță de rodeo: se smucea în dreapta și-n stânga ca un mustang. După doar o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
spus, Magicianule? Am văzut banii cu ochii mei, teancuri teancuri, bancnote mici. Numai bune de cheltuit. Încă nu i-am numărat. I-am pus în debara. Nici nu am nevoie de ei, la o adică. - Dar de ce nu-i numeri, scriitorașule? Știu că ai vrea să-i numeri. Nu face pe niznaiul, pe mine nu mă poți păcăli. Oho, ce-ai mai vrea! Curiozitatea este incomensurabilă, te roade prin interior ca un vierme, te consumă încetul cu încetul, acum o bucată
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
și își puse hamul. Scoase pistolul din sertarul noptierei, îl introduse în toc și o sărută lung pe gură. Încă mirosea a dragoste. - Da, țin. La aceeași oră. Las cheia sub ghiveci, ca de obicei. Vezi să nu te urmărească scriitorașul tău, în locul lui m-aș prinde de șmecherie oricât aș fi de ocupat cu agenți imobiliari norocoși peste care pică geamantane cu bani. Am auzit destule prostii, dar asta chiar trebuie povestită la birou. Le întrece pe toate. Ieși din
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
pricepea foarte bine... Bărbații sunt atât de ușor de păcălit. Răsuci robinetul și începu să fredoneze o melodie... 10 Privi iconul care transmitea că bateria laptopului este încărcată pe jumătate. Întreruperea curentului - de ce nu ai luat și asta în seamă, scriitorașule, scrii fără să anticipezi și consecințele? - îl puse un pic pe gânduri. - Magicianule, în astfel de momente, atunci când povestești un accident stupid, trebuie să fii credibil. Amănunte, amănunte, amănunte. Viața noastră este compusă din amănunte, nenorocitele de amănunte pe care
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
vorba despre tine), aveți încredere, eu sunt scriitorul-minune, nu-mi impuneți deadline-uri, nu accept așa ceva, eu creez, literatura nu este un mare strung în fața căruia te așezi pentru a produce piese pe bandă rulantă. Ce-a urmat de fiecare dată, scriitorașule cu ifose? DE-ZA-MĂ-GI-RE. Înjură. În ultima vreme înjuri cam des, spusese Lucia. Înjură încă o dată. Cu poftă. Înjură, bineînțeles, Magicienii care stau picior peste picior și îți spun ceea ce nu ai fi dorit niciodată să auzi. Înjurăturile curseră una după
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nu știu, spune-mi!), în relații... Spusese „relații” apelând la o tonalitate aparte, cineva ar fi putut sau ar fi trebuit să tragă concluzia că moșulică avea „relații” cu totul speciale, una și una, nu se încurca domnia sa cu niște scriitorași ratați, amărâți, bețivi, tracasați de lipsa de inspirație și vânați de detectivi, în zile ploioase interminabile. Un moșulică (presupuse) proaspăt bărbierit sau cel puțin așa dădea senzația, parfumat, care mergea la final de săptămână pentru a juca bridge împreună cu alții
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
obișnuia să tragă cu ochiul. Așa, ca să nu se plictisească. Din perversitatea completată nocturn cu peliculele porno. Și simțea (adulmeca, nas fin, de copoi cu state vechi) că văzuse și un oarecare individ care intrase în curtea și în casa scriitorașului, uitând să mai iasă. În schimb, ca să vezi drăcie, individul se trezise mort, lovit de o mașină misterioasă, pe mijlocul străzii din spatele casei aceluiași scriitor decis să alerge câțiva kilometri, pe o vreme când alții preferau să stea sub cearceafuri
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
pui una întreagă, iar când m-am apropiat de fereastră - vroiam să văd doar dacă plouă în continuare, nu vă gândiți la altceva (ba mă gândesc, moșulică pervers și curios, poate că vroiai să vezi dacă nu cumva se desface scriitorașul la prohab și se masturbează acompaniat de tunete!) - nu mai era. Scriitorul despre care cereți informații. Nu mai era. Cred că se ridicase și intrase în casă. Asta a fost tot... Trebuie să dau și o declarație scrisă? - Nu. Cel
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
trăiau sfădindu-se și clevetindu-se la boieri unul pe altul. Capelmaistru curții era în genere vo cioară bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii isteți care făcea acrostihuri pentru doamna și, la zile mari, fintosmosuri nimerite pentru lăutar. Astfel era și arătarea curții lui Creangă, la a cărei componenți caracteristici vom reveni mai târziu. Femeia cuconului Vasile era cu mult
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
când în când netezindu-și barba pe care n-o avea. Farfuriile sunau schimbîndu-se, vinul roșu și alb sclipea turnat [în] păhare și încet, încet se stabili acea veselie firească care însoțește orce prânz îmbelșugat. La coada mesei ședea bietul scriitoraș. Surtucul lui cel negru (el îmbla îmbracat nemțește) era periat cu multă îngrijire, părul de pe tâmple era pieptenat c-un fel de cocheterie peste urechile cam lungi, mînele lui mici și slabe atingeau c-un fel de frică mâncarea și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai multe combinații, numească-se ele "centru" sau stângă sau dreaptă sau x sau y, tot pe atuncea clasele pozitive dau întruna înapoi. Țăranul sărăcește și se stinge, breslele s-au prefăcut pe de o parte într-un infinit de scriitorași și aspiranți la funcții, pe de alta în proletari, avizați la o muncă întîmplătoare și totuși grea al căror produs nu plătește consumul. Căci într-adevăr ce mai sânt românii, în orașele Moldovei mai cu samă, decât scriitori pe de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care Honoré de Balzac a scris un frumos roman, tînîrul Iminovici, fiul dascălului Vasile din Călineștii lui Cuparencu, numai cu o mînă de învățătură, dar și cu un car de minte, căpătată la școala vieții, și-a făcut ucenicia de scriitoraș pe la diferiți moșieri din apropiere, pînă ce, fugit peste graniță, s-a stabilit în cancelaria marelui boier Costache Balș, de la Dumbrăveni, care stăpînea, în jurul curții sale, nu mai puțin de zece sate, pe următoarele zece moșii: Dumbrăveni, Verești, Varatic, Sălăgeni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
deranja să-i văd în ștreang pe Ludgate Hill, apropo. — Își vâră nasul unde nu trebuie. — Exact. I se așternu pe față o încruntătură, produsă pe jumătate din răutate, jumătate din amintiri. Mă-ntreb ce s-o fi ales de scriitorașul ăla pe care nebuna de Tabitha l-a pus pe urmele noastre în urmă cu câțiva ani? A, ăla! Doamne, ce m-a enervat induvidul! Ce naiba credea ea... Clătină din cap. Oricum, nu e decât o biată femeie fără minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
se trezise ideea de nu face doar literatură. Și că amărăciunea mea și a lui Cătălin, aceea că lumea nu prea citește, nu va rămâne decât un ingredient marginal În bucătăria noastră. Ne era teamă să nu părem nici niște scriitorași frustrați și nici educatori ai poporului. O vreme, de asta ne-a fost cel mai teamă. Ne-am despărțit În seara aceea fără să reușim s-o scoatem la capăt. Am rămas fiecare pe gânduri, seduși de idee, chiar dacă măcinați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
încerci măcar pentru estetică. „Să intre doar Lupu. Stă la locul lui, nu pune întrebări, nu iese prin nimic în evidență. Un simplu spectator, printre alte câteva sute. La sfârșit, ne deschide ușa în culise și mergem toți patru peste scriitoraș.“ „Cine ne garantează că o să fie singur acolo?“ „Eu.“, a revenit Mihnea, zâmbind cu gura până la urechi. Ne-a arătat spre laptop. Nici nu-l observasem, îl ținuse sub masă; mergea non-stop, ca un aparat de înregistrare. L-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mihnea. „Maria?“ „Normal. Doar eu am venit cu ideea.“ „Atunci s-a votat. Mergem cu toții la Neptun. Robanu o să tragă mașina-n spate și-o să așteptăm acolo, cât ține conferința. Cum auzim aplauzele, intrăm în culise. Pe urmă, bună-ziua domnu’ scriitoraș și bam!, una direct în freză. Urcăm coletul în portbagaj; nu răsuflă de la Neptun până aici.“ Ne-am ridicat de la masă și ne-am dus să ne pregătim, fiecare cu treburile lui. Mihnea a plecat primul din cameră, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
eu. „Umbrela.“, ne-a anunțat Lupu, recuperând-o din colț. „Nu lipsește nimic.“ „OK, Maria. Robane, ai luat algocalminul?“, a revenit Mihnea. „Nu.“, am recunoscut, cărând laptop-ul de pe scaun. „Ne trebuie?“ „Posibil. Dacă-l apucă durerile de cap pe scriitoraș la interogatoriu?“ „Așa vreți voi să-l liniștiți? Cu algocalmin?“, s-a mirat Maria. A venit lângă mine, m-a apucat de braț și m-a sărutat pe ceafă, după ureche. „Eu n-am reușit cu Alex nici cu cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
venit lângă mine, m-a apucat de braț și m-a sărutat pe ceafă, după ureche. „Eu n-am reușit cu Alex nici cu cinci fiole. Nu-l oprește nimeni când se enervează.“ „Noi nu vrem să-l enervăm pe scriitoraș. Doar să nu leșine când îl bumbăcim.“ „De când ne ocupăm și de-așa ceva?“, m-am interesat, „Parcă nu intra în fișa postului.“ „Oricând e nevoie. Și, mai ales, când suntem călcați pe bătături.“ „Oricum, algocalmin fiole nu se mai dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ușa din față, ca și cum nimic n-ar fi. Robanu vine și el prin spate, când îi fac semn. Intrăm în culise și punem mâna pe impostor. Ne vedem la mașină. Maria ne-așteaptă aici, cu motorul pornit. Îl săltăm pe scriitoraș, îl trântim în portbagaj, și valea! Maria, o să conduci tu. Te descurci?“ „Sigur. Viteza?“ „Normală, nimic peste limită. Suntem niște turiști obișnuiți, veniți la mare.“ „În mijlocul lui noiembrie, pe ditamai furtuna...“, am observat. „Are procurorul invitația, la o adică. Turiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]