1,568 matches
-
Vlăsiei, la sărbătoarea culturii unui neam. Că îmbelșugat e ogorul gliei, când copacul vieții își înclină ram. La sărbătoarea culturii unui neam se-adună breaslă scriitoricească. Iar copacul vieții își înclină ram, cu glasul lirei s-o sărbătorească. Străluce-n breaslă scriitoricească razele Luceafărului din carte. Ca pe un Demiurg să-l sărbătorească, prin vremuri milenare de-a străbate. Raza luceafărului duce-n carte, izvorul gândurilor creatoare. Prin vremuri milenare de-a străbate ca Soarele pe ape curgătoare. Izvorul gândurilor creatoare, prin
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1434230214.html [Corola-blog/BlogPost/360511_a_361840]
-
care dintre ele colaborați? Am amintit câteva mai sus: simt că fac parte din familia Observatorului, a Candelei de Montreal, a Confluențelor Literare. Am fost recent invitată să fac parte din Asociația Scriitorilor Români din Canada (ASRC) și alte asociații scriitoricești. Dorința mea ar fi să învățăm să ne susținem, să colaborăm, în interesul nostru al tuturor. - Ce legături mai păstrați cu țara de origine? Legături calde de suflet. În plus, contribui de câte ori pot la antologii, dicționare literare, încercând să particip
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
stăm cu capul sus în demnitate, știind ce ni se cuvine, dar și contribuind la bunul mers al lumii. Stimate domn Ion Cristofor, vă mulțumesc pentru ocazia acestui interview dar și pentru că v-ați dedicat timpul înțelegerii largi a comunității scriitoricești de limbă română. Apreciez efortul și dorința de a sta împreună, oriunde trăim, inspirați de frumusețea limbii pe care o împărțim. Interviu de Ion Cristofor
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
februarie 2016 Toate Articolele Autorului În vara anului trecut, prietenul și „făcătorul” de reviste Petre Cichirdan, m-a informat că dl. Florentin Smarandache, neobositul spirit enciclopedic oltean, profesor la New Mexico University, SUA, intenționează să scoată o antologie intitulată „Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț”. Pe atunci nu știam că era vorba de un volum II al antologiei cu acest titlu inspirat. În câteva numere consecutive ale revistei „Cultura vâlceană”, același P. Cichirdan a inserat pe ultima pagină un „Anunț literar
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
opoziție cu patriotismul fals/ipocrit al multor conaționali și în special al politicienilor, pe care eu l-aș numi „patriotism perorat”, sau chiar „patriotism lătrat”, dacă-mi este îngăduit acest termen dur, dar foarte exact, spun eu. Volumul antologic „Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț, II”, conține un număr de 50 de autori antologați, 9 dintre ei fiind decedați. Criteriul de ordonare al autorilor în volum a fost data nașterii lor, după cum arată chiar dl. Smarandache în Cuvânt înainte. Țin să
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
în anul 1935, citește un fragment din romanul „Nuntă cu bucluc”. Impresionat, Eugen Lovinescu îi dedică în „Adevărul” un articol intitulat „Un nou Creangă”. Are în antologie un fragment din romanul Lacrimi pe pâine (1967), intitulat „Văcarul Bătăgui”. Antologia „Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț, II” continuă cu 41 de autori contemporani, în ordinea descrescătoare a vârstei lor, așa cum am precizat mai sus. Mă voi limita doar la a-i menționa cu numele, fiindcă, fără îndoială, pentru mine și, sunt convins
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
mare succes, piesa „Puterea Ceții”, după piesa „Striptease” a dramaturgului polonez Slawomir Mrojek. *** Alexandru Mirodan, în renumitul său „Dicționar neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română” (volumul 1) vorbește despre marele poet israelian în termeni elogioși. Citez[2]: „Pe ulița scriitoricească el (Shaul Carmel - n.m.) aduce culoarea (fără de care peisajul ar fi cenușiu), zgomotul și furia (fără de care viața ar fi prea tăcută), precum și un iz de mititei la alegeri pe vremuri, sau Moși (fără de care întâmplările ar părea insipide la
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Shaul_carmel_fericitul_care_pleaca_.html [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
lansat cartea-album „Istorie și credința pe plaiuri vâlcene” (Ed. Couphys, 2013) a lui Petre Petria. Apoi, a realizat un portret al poetului și animatorului cultural hunedorean Claudiu-Nicolae Șimonați. Acesta a înmânat, în semn de prețuire pentru activitatea culturală și cea scriitoriceasca, diplome de excelență Antoniei Bodea, lui Gavril Moisa și lui Al. Florin Țene, căruia i-a fost conferită și o medalie din partea Filialei Hunedoara a LS. Voichița Pălăcean-Vereș și-a prezentat proiectul cultural, invitând membrii cenaclului să colaboreze la alcătuirea
CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Cenaclul_artur_silvestri_ar_al_florin_tene_1383298496.html [Corola-blog/BlogPost/362562_a_363891]
-
la începutul anului. Ion Constantinescu a intervenit pentru a pune în discuție concursurile literare și faptul că, în unele situații, organizatorii nu realizează o jurizare a creațiilor, ci primesc o listă prefabricata de laureați - lucru care face de rușine breaslă scriitoriceasca. Ședința s-a încheiat într-o atmosferă degajata, asigurată de epigramiștii Vasile B. Gădălin și Gavril Moisa, care le-au închinat catrene inspirate lui Claudiu-Nicolae Șimonați și lui Sandu Cătineanu. Următoarea întâlnirea a cenacliștilor de la „Artur Silveștri” se va petrece
CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Cenaclul_artur_silvestri_ar_al_florin_tene_1383298496.html [Corola-blog/BlogPost/362562_a_363891]
-
a evidențiat manifestările culturale desfășurate aici. Moderatorul după-amiezii a fost domnul Nicolae Roșu, reprezentant al Editurii Betta. Personalitatea doamnei Elisabeta Iosif a fost prezentată de către doamna Elena Scurtu, în calitate de gazdă: ”Doamna Iosif, scriitor, publicist, om de radio, are o activitate scriitoricească foarte bogată, reușind să publice din 1985 până în prezent mai multe cărți printre care volumele: „Zeița fără chip” - proză fantastică, „Case cu ferestre luminate” - eseuri, „Globul de cristal” - proză, „Semnele timpului” - poeme filozofice, „Spiralele adolescenței” - poeme pentru adolescenți, și cartea
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1442679909.html [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
absolventă a Facultății de Litere din Cluj Napoca. Cu mulți ani în urmă, la pensionarea din învățământ, Elena Buică a pornit spre lumea occidentală, în cele din urmă găsindu-și locul cel mai potrivit pentru a-și pune în valoare talentul scriitoricesc, dar și experiența de viață la peste 8.000 de kilometri distanță de România, în Canada. La vârsta de șaptezeci de ani a scris și a publicat prima sa carte, o carte care s-a bucurat de foarte mare succes
AMBASADOAREA SUFLETULUI ROMÂNESC de GEORGE ZAVERA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_zavera_1476487649.html [Corola-blog/BlogPost/366221_a_367550]
-
care întreg învățământul este unificat și laicizat, și transformarea Societății Scriitorilor Români în Uniunea Scriitorilor, literatura română devine o unealtă în propaganda de partid. Aceasta promovând realismul socialist al unui regim totalitar impus de sovietici. Sunt excluși din noua organizație scriitoricească scriitori a căror operă nu se încadra în ideologia marxist-leninistă, cum ar fi:Radu Gyr, N. Crevedia, Lucian Blaga,Vasile Voiculescu și mulți alții.Sunt interzise operele lui Gib Mihăescu, Pillat, Arghezi, Nichifor Crainic, Octavian Goga, Mircea Vulcănescu, etc. Din
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
întrebare interesantă, rugând-o să ne povestească despre Ștefan Bănulescu, presupunând corect că l-a cunoscut. Despre acesta, doamna Ileana Vulpescu a vorbit în termeni calzi, spunând că era o personalitate cu totul aparte, făcând o figură deosebită de toată lumea scriitoricească, era modest, foarte retras, bizar. „I-am păstrat o amintire foarte frumoasă, lui și celor două soții ale sale.” Și a făcut, în câteva cuvinte, elogiul celor două doamne ce-l însoțiseră de-a lungul vieții pe scriitorul de sorginte
„NOI, DOAMNĂ DOCTOR, CÂND O SĂ MURIM?” de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ileana_vulpescu_lansare_de_florentina_loredana_dalian_1360921763.html [Corola-blog/BlogPost/351900_a_353229]
-
din carte i-a dat curaj să-și ia viața în mâini. Doar că, în viața reală, tatăl copilului nu avusese eleganța celui din carte. Iar doamna Vulpescu a spus că aceasta o consideră ca fiind cea mai mare izbândă scriitoricească a sa. Da, e frumos, e ca și când ai mai fi născut o viață. Dar eu, în momentul acela, m-am simțit străbătută de un curent, ca un paratrăznet. Acesta e un semn, pentru noi, cei care trudim pe tărâmul scrisului
„NOI, DOAMNĂ DOCTOR, CÂND O SĂ MURIM?” de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ileana_vulpescu_lansare_de_florentina_loredana_dalian_1360921763.html [Corola-blog/BlogPost/351900_a_353229]
-
o scară îngustă, am intrat într-o încăpere modestă, dar curată, văruită, electrificată, în care, abia încăpea o măsuță și câteva rafturi și scaune. Pe măsuță, un calculator, câteva dosare și mape cu hârtii, manuscrise și alte accesorii necesare activității scriitoricești. Nu mai rețin ceșcuțele, sticlele și alte „obiecte de inventar”, specifice peisajului boem, dar auster, încât mă mir cum de îndrăznea muza să se aventureze în acest spațiu așa de strâmtuț. Probabil că se simțea bine, respirând aerul încărcat cu
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1428423826.html [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
1991, PREMIUL SPECIAL-UNCER (Uniunea Națională a Creatorilor de Emisiuni Radiofonice). Acestei distincții i se adaugă în 1995, diploma de ”SENIOR AL PROFESIEI” pentru activitatea publicistică în domeniul reportajului de turism cultural, iar în 2004, PREMIUL DE EXCELENȚĂ pentru întreaga activitate scriitoricească. Elisabeta Iosif este Vicepreședinte al Asociației Scriitorilor și Ziariștilor de Turism și membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a Uniunii Internaționale a Ziariștilor. „Singura bucurie erau cărțile” Spuneți-ne, pentru început, câteva date despre dumneavoastră: unde și când
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
în scurta sa viață, n-a fost prețuit. Lumina razei lui în carte îi crește că, nu a fost român care nu i-a citit ,,Luceafărul", ,,Călin-file de poveste"... De versul poetului s-a îndrăgostit. De un veac în breaslă scriitoricească e reper și referință pentru confrați. Pe raza lui își pun slovă românească, Cu lauri dorind să fie încununați. Toți îl caută pe rază creatoare, luminos de a le fi gândul din cuvânt. Uitând că-n raza sa-i lumină
UN ,,GENIU PUSTIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1422627051.html [Corola-blog/BlogPost/374269_a_375598]
-
Anne ajunge la concluzia că se ratase pe cel puțin două planuri. Intelectualmente își alocase toată inteligența ca să-și „ascundă originea, ca să se comporte impecabil în noua lume, cu noua sa identitate” (p. 81), în loc să se concentreze pe valorificarea talentului scriitoricesc pe care-l dovedise în România. Pe de altă parte, al doilea imens eșec al său îl reprezentase încercarea de a fugi de trecutul său românesc, schimbându-și numele și lepădându-se de „ființa ei de altădată așa cum te-ai
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
omniscient, a martorului care recuperează adevărul istoriei prin amintire. Confruntarea cu realul e un mod de a redeștepta mișcarea sufletească, de a-i verifica vibrația.Descoperim în acest roman un filon al biografiei autorului în tangență cu societatea și lumea scriitoricească. Fiecare capitol din cele zece are câte un motto din Biblie adecvat acțiunii care urmează. Surpriza apare la sfârșitul romanului. Cele două personaje, de fapt, este doar unul singur, “geamănul “ celuilalt, oglindit în propria lui operă și care se redescoperă
EVENIMENT EDITORIAL-GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial_geamanul_din_oglinda_roman_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/354077_a_355406]
-
din punct de vedere artistic, cu orice „realitate”, de același soi, din orice alt colț de lume civilizată, de pe orice continent! Cartea a fost realizată printr-o selecție valorică extrem de riguroasă (unii ar putea spune, chiar: nemiloasă!) : 52 de prezențe scriitoricești românești mondiale, antologate! Cu mici excepții, a prevalat (cum și credem că se cuvine!) criteriul valoric. Și nu e vorba, neapărat, de valori consacrate, prin apartenența la tot soiul de „uniuni” și „ligi”, prin premii naționale și internaționale etc. - ci
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
iubesc nevasta, dar mai abitir îmi iubesc romanul. Troțchi, la Brest - Litovsk, în plină elaborare a păcii separate, nu uita să-și ceară cufărul cu manuscrisele și cărțile, lăsat la Viena. Eu unul - din prostie, neglijență și lipsă de autenticitate scriitoricească - am pierdut o mulțime de manuscrise, mai ales în 1944, în vremea bombardamentelor. S'ar zice, prin urmare, că nu din vina mea. Ba da, din vina, prea mare vină a mea. Îmi pare mai ales rău că s-au
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
și și-a creat un nume și un loc sigur în galeria oamenilor de cultură și arta români contemporani, cu deschidere amplă în lume. Dar prin recentul român, “Vară leoaicei”, Editura Zip București, și-a dat înaltă proba a măiestriei scriitoricești și o bună dovadă a calităților ei narative. CEZARINĂ ADAMESCU www.agero-stuttgart.de 23 octombrie 2011 Referință Bibliografica: TAINĂ - LEOAICA FLAMANDA CARE DĂ TÂRCOALE - recenzie la românul Melaniei Cuc Vară leoaicei - (Cezarină Adamescu) / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
din câte ne-am dat seama, o singură excepție: scena de la pagina 125, în care profesoara Feșteleiu, în conversația sa cu șoferul Nâț, refuză să-și anuleze, prin compromisurile obișnuite, examenul. Sub raportul construcției (ecou al conștiinței artistice, al priceperii scriitoricești), episodul e foarte important: el sparge rutina și relansează interesul cititorului. În rest, personajul vid (marioneta stridentă) și acțiunea eșuată generează, la receptor, ca reacție emoțional-afectivă, frustrarea, după cum, la primul palier, era generată hilaritatea. În plus - și cu deosebiree - cercul
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_contemporan_dascalii_dascal_eugen_dorcescu_1352191463.html [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
spune, că el se constituie într-un bilanț al unei ample activități, dar și într-un eseu ce evidențiază sensibilitatea unui grup de scriitori bănățeni ce schimbă vechea paradigmă culturală și spirituală patronată de vechile structuri. E o nouă categorie scriitoricească care s-a născut după decembrie 1989, fiind un model operațional, cum crede Umberto Eco, un eon care renaște odată cu apariția altei epoci.Sunt scriitori pe care îi cataloghez în noul curent proglobmodernist. În aceste condiții înțelegem în ce constă
ANUARUL FILIALEI BANAT-TIMIŞOARA A LŞIGII SCRIITORILOR- BORNĂ DE GRANIŢĂ A SPAŢIULUI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anuarul_filialei_banat_timisoara_a_lsi_al_florin_tene_1357828454.html [Corola-blog/BlogPost/343470_a_344799]
-
O întâlnire minunată, ce le însumează pe toate celelalte, care au avut și care n-au avut loc! De fapt, îmi place să cred că, de-acolo, de sus, marele ziarist și scriitor a „influențat” juriul și conducerea breslei noastre scriitoricești de limbă română, spre a hotărî această premiere a mea. Un simplu „Mulțumesc”, cum a fost cel al Maestrului, la telefon, poate însemna atât de mult! Încerc și eu să-l spun, acum. Roni CĂCIULARU iunie 2012 Referință Bibliografică: Roni
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_intalnirile_m_roni_caciularu_1340640875.html [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]