1,340 matches
-
fete după flori. MEȘTERUL SCRIPCĂ Biata fată a suferit! MEȘTERUL NICULAI De porunca Măriei-Sale a auzit! MEȘTERUL SCRIPCĂ Pe Mihai mult l-a iubit! MEȘTERUL ZIDARU Nu se amestecă sângele domnesc! MEȘTERUL NICULAI Abaterile de la legile domnești se pedepsesc! MEȘTERUL SCRIPCĂ Săracul să se mulțumească Ce-i dă mila domnească! MEȘTERUL NICULAI Umblă acum prin munți ca o nălucă Și mănâncă ce apucă! (Perdea muzicală. Dinspre porțiunea din tabăra care nu este încadrată în scenă se aude glasul lui Mircea cel
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Almașului Și Făgărașului, Herțeg și Banatului, De Severin Domn Și de amândouă părțile de peste toată Dunărea Și până la Marea cea Mare Și Cetății Dâstarului stăpânitor... ( Peste cuvântarea Domnitorului se suprapune cântecul Coziei care coboară dinspre crestele muntelui, acoperind văile.). MEȘTERUL SCRIPCĂ Meștere zidaru! Ascultă! Cozia pe munte cântă! COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat, Nu a dat Araci la Domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu le știe, Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
dat după culoarea cu care se văd de la distanță munții Apalași și de la iarba verde întunecat (genul Poa), care crește în special în văile muntoase din Kentucky și Tennessee. Orchestră tipică de Blue Grass Country: mandolină, ghitară, bas clasic, banjo, scripcă (vioară) Cum orașul meu intră în zona apalașă, varianta blue grass de country are o prezență marcantă în zonă. Sunt multe grupuri care practică acest gen de muzică, suntem des vizitați de cele mai cunoscute vedete ale genului, printre care
Blue Grass, muzica zonei Apalașe by https://republica.ro/blue-grass-muzica-zonei-apalase [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
octombrie, dedicat exclusiv genului și derivatelor lui de blue grass jazz, blue grass gospel și balade blue grass. La petrecerile mele cu prietenii am invitat des grupuri locale, printre care cel al lui Earl, vechiul meu pacient. El cântă la scripcă, fiul lui la ghitară, un nepot la mandolină și un prieten la banjo și bas. Toți au meserii, dar fac muzică de mici și iau din ea o mare bucurie. Micile onorarii pe care le cer le ajung pentru călătorii
Blue Grass, muzica zonei Apalașe by https://republica.ro/blue-grass-muzica-zonei-apalase [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
mereu gospelul și am exersat și învățat mult la biserică, unde erau muzicieni foarte buni, educați și foarte dornici să ajute copiii. Sunt câteva caracteristici ale muzicii de blue grass. Mai întâi structura orchestrei, care - în varianta clasică - cuprinde obligatoriu scripca, ghitara, banjoul, contrabasul vertical clasic și mandolina. Blue grass-ul nou are instrumentele de coarde amplificate, a mai adăugat acordeonul, muzicuța, ghitara bas, ghitara de armonie Dobro, uneori bateria și keyboard-ul. Scripca nu e altceva decât o vioară, care are uneori
Blue Grass, muzica zonei Apalașe by https://republica.ro/blue-grass-muzica-zonei-apalase [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
întâi structura orchestrei, care - în varianta clasică - cuprinde obligatoriu scripca, ghitara, banjoul, contrabasul vertical clasic și mandolina. Blue grass-ul nou are instrumentele de coarde amplificate, a mai adăugat acordeonul, muzicuța, ghitara bas, ghitara de armonie Dobro, uneori bateria și keyboard-ul. Scripca nu e altceva decât o vioară, care are uneori călușul modificat, dar pe care se cântă în stilul vechi popular din Irlanda și Scoția, diferit de intepretarea clasică. Vioara e ținută mai jos, arcușul se mișcă rapid și lovește coardele
Blue Grass, muzica zonei Apalașe by https://republica.ro/blue-grass-muzica-zonei-apalase [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
de intepretarea clasică. Vioara e ținută mai jos, arcușul se mișcă rapid și lovește coardele într-un mod țopăit, la notele mai lungi se apasă mai mult pe coarde, într-un fel mai „țigănesc", pasionat. Este surprinzător cum partea de scripcă din unele piese de blue grass seamănă cu muzica populară maramureșeană. Soliștii practică constant armonia vocală, pe două, trei și patru voci, iar bărbații folosesc des notele înalte cântate în falset. Aproape invariabil, muzica de blue grass dansantă imprimă veselie
Blue Grass, muzica zonei Apalașe by https://republica.ro/blue-grass-muzica-zonei-apalase [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
joc. Piesele lente, baladești, aduc nostalgia, tristețea, poezia trecutului. În Chattanooga, avem șansa să fim înconjurați de sunetele acestei minunate și originale muzici americane, despe care Bill Monroe a spus: ...ce este blue grassul? Ecoul cimpoaielor scoțiene și al bătrânelor scripci, amestecat cu puțină religie metodistă, presbiteriană și baptistă...cu un amestec cu jazz-ul și bluesul și cu un sunet de o frumoasă și tristă singurătate.
Blue Grass, muzica zonei Apalașe by https://republica.ro/blue-grass-muzica-zonei-apalase [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
la ora stabilită, împreună cu Marin și Costică, au tras trăsurile în fața porților deschise, împodobite cu crengi de mălini înmuguriți. Iar țiganii cu armonici, aduși de pe moșiile din Pometești și Adâncata, au început să cânte de zor la poartă, din țambal, scripcă, cimpoi și contrabas. În prima trăsură au urcat părinții, bunica băiețelului „polcovniceasaˮ Zoe, care ținea nepotul în brațe, înfășurat într-o plăpumică albă de mătase, alături de Caterina, fetița îmbrăcată într-o rochiță roz, cu o pălărioară „à la Parisˮ, cum
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
mulțimea de țigani s-a lăsat liniștea. Pe la ușile bucătăriilor, ale grajdurilor, au ieșit femeile, servitorii și argații să vadă ce se întâmplă. - Ce doriți, oameni buni? - Să nu ne dezrobiți, boierule! a strigat în cor mulțimea. Între timp, cu scripca în subțioară, a ieșit în față Drăgușin. - Boierule! Noi nu dorim să fim dezrobiți. Nu dorim să fim liberi. Ca robi, matale, boierule, ne dai toamna cele necesare: un bă-nicior de mălai, unul de făină, îmbrăcăminte pentru puradei, lemne de
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
toate metodele moderne (mai exact momiți cu promisiuni fără acoperire) prea puținii cititori dintre acei expirați care mai cred că verba volant ... Între scripta și mobil s-a întins un hău de noapte-a gândului în care nu mai cântă scripca veche ci doar o moară de cuvinte macină neînțelesuri. Ce-i mobilul? N-ai să crezi: o rădașcă agasantă care, cum prinde să țipe, te-obligă să vorbești singur deși primprejur ar mai fi ceva persoane dar și ele cu
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Paula_romanescu_anul_caragiale_ne_es_paula_romanescu_1330935173.html [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
Vântu-i susține o trenă nesfârșită. Tandru și iubitor pe cap mă sărută și cu el mă face în văzduh pierdută. Mă conduce-n Codru, ca să-i fiu mireasă. Toamna cu belșugu-i de-a ne fi nănașă. Vântul cu-a lui scripcă, șugubăț și hoinar, se-nvrednicește să ne fie lăutar. Vin nuntași cu droaia în falnicii copaci, pe veci să ne fie prieteni buni sau frați. Vântul duce veste de nunta Codrului. Iar eu, o visătoare, că-s mireasa lui. Departe
MIREASA CODRULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1414220439.html [Corola-blog/BlogPost/349716_a_351045]
-
ascultare?! Ce folos că ai o floare Dacă n-ai butonieră Să faci și tu carieră Să nu stai cu ochii-n soare? Lipsă ici, lipsă acolo Că tot schimbi una cu alta Dacă n-are pește balta Dați-mi scripca lui Apollo! Bună ziua dulci altețe Umblă canguri după ranguri Și când ies din ganguri, granguri, Se opresc și dau binețe La nevoie nu ai voie Să te plângi că o duci greu Dacă nici un cimpanzeu Nu-l cunoaște pe nea
TOTUL E O ARDERE de ION UNTARU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Totul_e_o_ardere_ion_untaru_1360055379.html [Corola-blog/BlogPost/351746_a_353075]
-
12] Anca Manolache, Op. cit., pag. 54 [13] Arhim. Dr. Vasile Miron, Op. cit., pag. 177 [14] Episcop Nicolae Popovici, Epicleza euharistică, Editura „Nemira”, București, 2003, pag.35 [15] Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica, traducere în limba română, de Pr. Dumitru Fecioru, Editura „Scripca”, București, 1993, pag. 166 [16] Episcop Nicolae Popovici, Op. cit., pag. 42 [17] Ibidem, pag. 44 [18] Sfântul Ioan Damaschin, Op. cit., pag. 165 [19] Sfântul Iustin Martirul, Apologia I, cap. 65, traducere în limba română de Pr. Prof. Olimp Căciulă, în
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
plus mici ciobituri moderne. Da’ când a venit lăutarul Pardailan din capul satului cu frate-său și cu un ginere de-au început să tragă de burduful acor- deonului furat de bunicu-său de la nemți, când cu retragerea, iar pe strunele scripcii parcă curgea foc și se porniră toți să joace și să cânte, bineînțeles: „M-a făcut mama oltean” sau „Mă dusăi să trec la Olt”! Eee, dar ceva mai târzior când Timona a interpretat cu multă dăruire și autentică simțire
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
fac un nod la năframă, Să te mai văd trebăluind, of, mamă! Mi-e dor să mai merg cu tata la coasă, Prin iarbă, desculț, când roua se lasă, Să mai adorm pe-o căpiță de fân, Cu greieri, la scripcă, arcușul să-ngân. Mi-e dor să-mi mai fie iarăși foame, Să mă cațăr printre crengi după poame Și să mă-ndop cu cireșe amare, Cu mămăligă ascunsă-n ziare. Să hoinăresc toată ziua pe dealuri, La prânz să
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_tara.html [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
Calu mi se miră Cum de îndrăznea Prea silfida liră A mi-l deranja!... Cum era zurliu... A-ngânat distrat: - Veniși cam târziu, Șeful s-a culcat... Vioara-l privea, Era-nmărmurită: „A dracu' lichea!... Nemernică vită.” - Ce nu îți convine, Scripcă maronie! De te uiți la mine Parcă-aș fi stafie? - Ce vrei, gloabă slută? Te trezii din somn!... Mârțoagă limbută, Te crezi mare domn? Catâr... corcitură, Nu mai necheza!... Și mai taci din gură; Nervii nu-mi călca. Tont neobrăzat
CALU ȘI VIOARA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1441344932.html [Corola-blog/BlogPost/377629_a_378958]
-
greul existențialului vicios. El iubește dar într-un alt fel și extrovertirea lui stârnește instinctul însă îl lasă într-un mod aparte să se manifeste: Apoi veni și-o blondă în salon ... Și-aproape goală prinse, adormită, / De pe calvir, o scripcă înnegrită - / Și urmări, pierdută, marșul monoton (Marș funebru). Umanul din el tânjește după plăcerea de a trăi dar trupul nu-l ajută: - Valsa o blondă-n alb, și cu pantofi de-argint ... / Aprind, pe masă lampa, și iarăși mă dezbrac
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
ascultare?! Ce folos că ai o floare Dacă n-ai butonieră Să faci și tu carieră Să nu stai cu ochii-n soare? Lipsă ici, lipsă acolo Că tot schimbi una cu alta Dacă n-are pește balta Dați-mi scripca lui Apollo! Bună ziua dulci altețe Umblă canguri după ranguri Și când ies din ganguri, granguri, Se opresc și dau binețe La nevoie nu ai voie Să te plângi că o duci greu Dacă nici un cimpanzeu Nu-l cunoaște pe nea-Goe
CÂND PUI LIPSĂ PESTE LIPSĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_pui_lipsa_peste_lipsa.html [Corola-blog/BlogPost/351516_a_352845]
-
rod spre beci adânc, hambară și lacrele din pod, cu toții închinându-se în prag. ...dar iată și cel care talantul și-a năimit cu sfadă murseca-va spre harțag că l-ai lăsat pe greier neplivit și acuzându-mă de scripcă va încerca mânia-Ți să-ntărâte. Nu-Ți pierde timpul ascultându-i ghimpul, ci agrăiește-i că nu scripca-mi s-ar fi-ntrecut privighetorilor cu zor ( așa cum rânzei lui i s-a părut), că tot ce-a auzit întreaga vară
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_apa_mortilor_dumitru_ichim_1377762558.html [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
talantul și-a năimit cu sfadă murseca-va spre harțag că l-ai lăsat pe greier neplivit și acuzându-mă de scripcă va încerca mânia-Ți să-ntărâte. Nu-Ți pierde timpul ascultându-i ghimpul, ci agrăiește-i că nu scripca-mi s-ar fi-ntrecut privighetorilor cu zor ( așa cum rânzei lui i s-a părut), că tot ce-a auzit întreaga vară, nici vorbă să aducă a vioară, ci a banală mașină de cusut. Ți-am tăinuit și în moliftă și
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_apa_mortilor_dumitru_ichim_1377762558.html [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
praf filigranat de stele din ceruri se prelinge peste tărâmul blestemat cu zei amorfi dansând în nopți cu iele mi-e sufletul deschis... visez, zăresc lumina și ochii tăi ca marea scântei de dor adună îți simt acum chemarea când scripca veche-mi cântă romanța ta pe-o strună și-un greier rătăcit prin ierburi gălbejite încă se mai alintă a dragoste suspină e toamnă iar și-i răgușit... eu, încă rătăcind printre ruine te-ascult, și-n vis îmi spui
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_lirica_autumnala_2_georgeta_resteman_1354535919.html [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
documentelor o are mai degrabă în cap, în minte, decât în sertare. La o adică nu-l crede nimeni. I se repetă din capul locului, dictonul latin scripta manent, (chiar și acela eventual stâlcit: „Scripta magnet„,”scripta maneat”, ”scriptura manunt ”, ”scripca mărunt ”, etc.) și i se acordă calificativul numai în funcție de felul cum are documentele puse la punct, nu în funcție de ce știe el să facă la clasă. Mai pe scurt, profesorul trebuie să conțină în pielea și în carnea lui, neapărat și
7 (FĂRĂ NICIUN TITLU) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1452004964.html [Corola-blog/BlogPost/362800_a_364129]
-
și trei fete, eu așa vreau. Tu cum vrei? - Cum vrei tu, Măriucă, așa va fi. O așeză pe o brazdă de iarbă abia cosită. Soarele se lăsa ușor pe coama pădurii. Greierii prin iarba necosită trăgeau de zor la scripcă. Buzele lui se înfruptă din dulceața de virgină a Măriucăi. Sânii ieșiseră afară la aerul plin de miresme de iarbă și de flori de câmp de sub cămașa de in topit. Se opriseră direct în buzele flăcăului. Măriuca nu mai cunoscuse
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Un_gradinar_si_o_floare_intre_flori.html [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
măi nepoate, zarurile-a măsluit. - Hei scripcare, nu mai cânți! Nu de asta te plătesc? Dacă iar mă scoți din minți, jur: de tine mă lipsesc! A venit spre noi, Matilda, fața-n flăcări îi ardea... Bietul om plângea pe scripcă și din gură îngâna: - Cine-n lume-i blestemat, nu trăiește, chinuiește: O copilă am lăsat, Dumnezeu mă pedepsește!... Chinului n-am rezistat, și-am plecat în lumea largă... Pe Matilda am lăsat: sufeream că mi-a fost dragă! Pe
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1423206063.html [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]