129 matches
-
care păzeau totul/ nici ei nu știau ce:// metafizica sau fiziologia?" (13 decembrie 2005). în definitiv la ce e utilă Cartea? Cum am putea împăca impersonalitatea ei funciară, ca o expresie a Celuilalt, cu inexorabila sete de expresie personală a scriptorului? Soluția n-ar putea fi decît următoarea utopie grațios halucinantă: "Ca orice om// care a uitat cînd s-a născut// și nu știe cînd va muri// am început să cred// că toate cărțile din Bibliotecă// le-am scris eu" ( 20
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
imaginarului. Expresie a libertății, a ieșirii din limitele date, acesta se simte stînjenit de un cadru de restricții, de normări abuzive. Or, Radu Petrescu înțelegea a-și lua revanșa prin introspecție, prin proiectarea eului pe ecranul unor idealități intime. Spre deosebire de „scriptorul” lui Roland Barthes, care avea ca țel „a depune mărturie”, informînd, comentînd realul, prozatorul nostru a preferat a se închide în crisalida mărturiei sinelui către sine, ca performanță nu doar stilistică ci și expiatoare, sub chipul, adesea, al „literaturii de
Marele Radu Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5004_a_6329]
-
Mircea Martin, după ce l-a situat cu succes, cîndva, în parametrii „modernismului moderat”) ar fi fezabilă. Poate că situarea sub semnul „modernismului antimodern” teoretizat, între alții, de A. Compagnon, ar fi mai productivă și mai adecvată pentru întreaga atitudine a scriptorului Fundoianu/Fondane. Relectura Priveliștilor și a altor poeme din periodice - mai ales de după 1917, cele simboliste fiind doar niște exerciții corecte „de școală” - tinde să confirme o atare ipoteză, în frunte cu ciclurile Herța, Cîntece simple, Provincie ș.cl. „Antipeisajul” sau
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
negre, orice mișcare a mîinii/ prin aer rămîne, ca scrisă” (Cina). Exercițiul scriptic i-ar putea produce „o rană mai mare”, în care ființa ar putea „îngheța” prin depersonalizare, vorbind despre sine „ca despre altcineva”. Are loc un impact între scriptorul care se livrează fatalmente formei și informalul vieții care-i asigură identitatea ontologică. Excedat de egalizarea lui cu textul, acesta tînjește după informal ca după o stare ingenuă de care se poate bucura cu o umilință ce neutralizează orgoliul creatorului
Poet pur și simplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4438_a_5763]
-
Gabriel Dimisianu Neluat în seamă nici de N. Manolescu, nici de Alex Ștefănescu, în Istoriile lor, Ilie Constantin se revanșează, am putea zice, autoconsacrându-și cartea Ego scriptor (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010). Avusese totuși parte de recunoașterea altor critici (I. Negoițescu, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Al. Călinescu) și chiar a lui Nicolae Manolescu, la urma urmei. Nu el i-a înmânat, în 2003, ca președinte al juriului, Premiul
„Egalul celor mai buni“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5604_a_6929]
-
se va fi gândit spunând „cei mai buni”? Poate la Nichita Stănescu și la Cezar Baltag, poeții alături de care debutase editorial în faimoasa (și norocoasa) colecție „Luceafă rul”. Mă grăbesc să arăt că nu despre autoadulare este vorba în Ego scriptor, ci de o relectură critică a propriilor cărți, lucidă și cu accente de severitate care nu stau în obișnuința oricui. Sigur, Ilie Constantin se consideră „egalul celor mai buni”, cum spuneam, dar până să se vadă astfel își denunță toate
„Egalul celor mai buni“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5604_a_6929]
-
a făcut coborârea poeziei asupra-mi! Poeții și matematicienii sunt buni mai cu seamă în tinerețe, se spune; dar exemplele invers sunt și ele numeroase”. Reflecțiilor despre scris, despre poezia anilor ’60 și mai nouă li se alătură în Ego scriptor evocările de medii literare și ale boemei, portretele de scriitori care i-au fost apropiați lui Ilie Constantin (Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Miron Kiropol, Alexandru Călinescu, Marin Sorescu, Dorin Tudoran, Șerban Foarță, Virgil Mazilescu), impresii de călătorie (prima, de grup
„Egalul celor mai buni“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5604_a_6929]
-
fost apropiați lui Ilie Constantin (Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Miron Kiropol, Alexandru Călinescu, Marin Sorescu, Dorin Tudoran, Șerban Foarță, Virgil Mazilescu), impresii de călătorie (prima, de grup, în Iugoslavia lui Tito, unde și eu am fost, dar autorul lui Ego scriptor m-a uitat), montajele de scrisori, apoi interviurile dintre care primul din 1969, luat de Florin Mugur, toate acestea compun o amalgamare de texte care își cuceresc cititorul prin farmecul narativ și prin umor. Ilie Constantin este ironic și autoironic
„Egalul celor mai buni“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5604_a_6929]
-
realului. A te cufunda în efluviile sale hipnotice. E o postură pasivă. A scrie înseamnă a aspira tu realul pentru a crea un vid în care să se instituie ficțiunea verbală. Disciplină în sine, producția literară presupune o disciplină a scriptorului. Acesta nu mai poate fi omul-standard, trecînd treptat la un mod de-a trăi distinct, la un soi de asceză. Deosebită de asceza monahală, ea nu impune neapărat renunțarea aspră la satisfacțiile terestre, la relațiile sentimentale și senzuale cu lumea
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
de autor. Dacă Șeherezada își salvează viața cu ajutorul poveștilor ei, la Soviany exercițiul narativ se face într-o altfel de cursă contra morții. Muribundul Kostas Venetis își obligă tovarășul, un anume Nemțoaica, ambiguu trupește, să îi fie un soi de scriptor. Kostas îi dictează propria viață, încercând să se salveze prin cuvânt. Kostas nu este condamnat de vreo justiție umană, ci de cea divină. Firul vieții lui este tors aproape în întregime. Abrupta dispariție a lui Kostas din finalul cărții nu
Un roman saturnian by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4491_a_5816]
-
1488), nu concordă cu desele trimiteri din tratat la „frații” (fratres), care îl așteaptă pe autor când „la baia încălzită” (ad termas), când „să ne potolim foamea” (reficiendi esuries), când „la cântarea orelor” (ad horas). Sunt amănunte care indică în jurul scriptorului o viață monahală dusă după toate regulile Sf. Benedict, ce defineau o abație benedictină, în care toate activitățile se desfășurau în comun, într-un climat de senină înțelegere fraternă. Câte ceva despre baia unui episcop Mai mult, abația benedictină în care
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
nu doar cu o prodigioasă, plurilaterală prestație, ci și cu un profil acuzat personal, în afectarea sa desuetă? Am impresia că așa- numitei (de Șerban Foarță) „belepocă”. Scepticismul ironic, erudiția elegantă, scrupulul formal, duhul unui clasicism tîrziu pulsînd în venele scriptorului și, mai de departe, ființa tînărului (cel puțin) „bîntuit de fantasme erotice”, „întîmpinînd zările pe culmile muntelui Venus”, ca și, mai de-aproape, a octogenarului „lăudat pentru cît de bine se ține”, fac parte din lumea unor Anatole France, Jules
Viziunea retro by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3874_a_5199]
-
de textualizare, poezia lor a luat locul a ce se numea în perioada primei jumătăți a secolului XX emoția sau sentimentul. Transferul poetic obișnuit- realitate-a fost îndreptat spre opoziția realitate-text. Poetul de la începutul acestui secol a devenit acel “ de-scriptor“ care pune în text tot ce atinge, până și inefabilitatea. Acesta nu vizează Poezia, ci “textele “, problema lui nu mai constă în scrierea versurilor, ci de-scrierea mecanismelor acesteia- ocultând poemul-. Creându-și senzația că se află la interstițiul dintre
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
de textualizare, poezia lor a luat locul a ce se numea în perioada primei jumătăți a secolului XX emoția sau sentimentul. Transferul poetic obișnuit- realitate-a fost îndreptat spre opoziția realitate-text. Poetul de la începutul acestui secol a devenit acel “ de-scriptor“ care pune în text tot ce atinge, până și inefabilitatea. Acesta nu vizează Poezia, ci “textele “, problema lui nu mai constă în scrierea versurilor, ci de-scrierea mecanismelor acesteia- ocultând poemul-. Creându-și senzația că se află la interstițiul dintre
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
de textualizare, poezia lor a luat locul a ce se numea în perioada primei jumătăți a secolului XX emoția sau sentimentul. Transferul poetic obișnuit- realitate-a fost îndreptat spre opoziția realitate-text. Poetul de la începutul acestui secol a devenit acel “ de-scriptor“ care pune în text tot ce atinge, până și inefabilitatea. Acesta nu vizează Poezia, ci “textele “, problema lui nu mai constă în scrierea versurilor, ci de-scrierea mecanismelor acesteia- ocultând poemul-. Creându-și senzația că se află la interstițiul dintre
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
Schriftspracherwerb. Einschulung, erstes und zweites Schuljahr Ernst Reinhardt Verlag, Munchen, 2008. ... 11. Jentgens, Stephanie (2016): Lehrbuch Literaturpadagogik. Eine Einfuhrung in Theorie und Praxis der Literaturvermittlung. Weinheim: Beltz Verlag. ... 12. Jeuk, Stefan/ Schafer, Joachim. Schriftsprache erwerben - Didaktik fur die Grundschule Cornelsen scriptor, Berlin, 2013. ... 13. Kohl, Eva Maria/ Ritter, Michael, Schreibszenarien, Kallmeyer Klett, Stuttgart, 2010. ... 14. *** Lehrplan fur Deutsch als Muttersprache. ... 15. Leuchter, Miriam: Didaktik fur die ersten Bildungsjahre, Klett und Balmer Verlag, Zug, 2010. ... 16. Nager, Sylvia: Literacy - Kinder entdecken Buch
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
Schriftspracherwerb. Einschulung, erstes und zweites Schuljahr, Ernst Reinhardt Verlag, Munchen, 2008. ... 11. Jentgens, Stephanie: Lehrbuch Literaturpadagogik. Eine Einfuhrung in Theorie und Praxis der Literaturvermittlung, Beltz Verlag, Weinheim, 2016. ... 12. Jeuk, Stefan/ Schafer, Joachim: Schriftsprache erwerben - Didaktik fur die Grundschule, Cornelsen scriptor, Berlin, 2013. ... 13. Kohl, Eva Maria/ Ritter, Michael: Schreibszenarien, Kallmeyer Klett, Stuttgart, 2010. ... 14. ***Lehrplan fur Deutsch als Muttersprache. ... 15. Leuchter, Miriam: Didaktik fur die ersten Bildungsjahre, Klett und Balmer Verlag, Zug, 2010. ... 16. Nager, Sylvia: Literacy - Kinder entdecken Buch
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Wegen zu Kindern. Berlin: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben. ... 8. Fussenich, Iris/ Loffler, Cordula (2008): Schriftspracherwerb. Einschulung, erstes und zweites Schuljahr. Munchen: Ernst Reinhardt Verlag. ... 9. Jeuk, Stefan/ Schafer, Joachim (2013): Schriftsprache erwerben - Didaktik fur die Grundschule. Berlin: Cornelsen scriptor. ... 10. Kohl, Eva Maria/ Ritter, Michael (2010): Schreibszenarien. Stuttgart: Kallmeyer Klett. ... 11. *** Lehrplan fur Deutsch als Muttersprache. ... 12. Leuchter, Miriam (2010): Didaktik fur die ersten Bildungsjahre. Zug: Klett und Balmer Verlag. ... 13. Nager, Sylvia (2005): Literacy - Kinder entdecken Buch-, Erzahl-
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
pumnismele” din limba. Dar ceea ce este foarte important pentru poet, el alcătuiește și publică între anii 1862-1865 „patru tomuri în șase volume din antologia de literatură română”, de fapt prima antologie de texte românești, sub titlul „Lepturariu românesc cules den scriptori români” Acesta culegere de o bogăție impresionantă ca număr de autori, de la origini până la clasicii zilei -Alecsandri și Alexandrescu iar sub raportul textelor, dintre cele mai substanțiale, fiecare autor fiind precedat de o copioasa notă biografica, carte ce a adus
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
o descriere de un relief artistic pronunțat a fantasticului tărâm al morții. Deși se apropie tematic de lirica preromantică a mormintelor, meditația lui F.-B. nu este tributară izvoarelor străine, ci imaginarului popular. SCRIERI: [Poezii], în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, III, Viena, 1862, 512-517, PAU, 79-83. Repere bibliografice: Ioan Rațiu, Vasile Fabian-Bob, Blaj, 1907; Densusianu, Lit. rom., II, 35-36; Călinescu, Ist. lit. (1941), 111-112, Ist. lit. (1982), 110-111; Popovici, Romant. rom., 329-330; Piru, Ist. lit., II
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
pierdute. Configurația neoclasică a poeziei, ca și înclinația spre persiflaj și satiră trec și într-un jurnal de călătorie în versuri, din 1828, Călătoria dumnealui hatmanului Costandin Paladi la feredeile Borsăcului (publicat de Aron Pumnul în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni), unde, pentru prima dată la noi, este întrebuințat termenul „romantic”. S. se declară „pătruns” de frumoasa, „romanticeasca priveală” a muntelui, dar sentimentului naturii îi lipsește fervoarea, scriitorul fiind copleșit de înregistrarea detaliată și prozaică a celor văzute, de transcripția
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
transcripția mitologică și de tiparul bucolicii clasice în descriere, cât și de efectele neașteptate ale unui stil comic. SCRIERI: Odă din partea opștiei întru slava nunții luminății sale prințesii Elenco Sturza, Iași, 1825; Călătoria la Borsec, în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, III, Viena, 1865, 397-402. Traduceri: J.-Fr. Regnard, Democrit, îngr. Costache Negruzzi și Mihail Kogălniceanu, pref. Costache Negruzzi, Iași, 1840. Repere bibliografice: Costache Negruzzi, Negru pe alb, București, 1969, 159-166; Densusianu, Lit. rom., II, 36-37; Iorga
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
Romulus Scriban, Iași, 1870; Călătoria mea la pământul sânt și la Ierusalim în lunile iunie, iulie, august și septembrie 1874, București, 1875; Plângerile unui sihastru pentru România, [Iași], 1875. Repere biblografice: Aron Pumnul, Neofit Scriban, în Lepturariu rumânesc cules din scriptori rumâni, IV, partea I, Viena, 1864, 214-218; Maiorescu, Critice, I, 129-130; Pop, Conspect, II, 56-59; Constantin Erbiceanu, Viața și activitatea preasfințitului Neofet Scriban, București, 1888; D. Lascăr, P. S. Neofit Scriban, București, 1898; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 176-178; Iorga, Ist.
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
biografie. El confirmă astfel că, tot evocând amintiri răzlețe, omul fără viață personală își inventează o biografie în funcție de stările lui de spirit (din momentul confesiunii) și de așteptările cititorului (receptorului) său. Autobiografia devine, în aceste condiții, o autoficțiune, dictată unui scriptor devotat, un scriptor decis să ducă lucrurile la capăt, cum este Aurelian Titu Dumitrescu. Există, totuși, și o biografie care poate fi, într-o oarecare măsură, reconstituită. Nu în totalitate, pentru că - are dreptate Ortega y Gasset - orice biografie este secretă
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
astfel că, tot evocând amintiri răzlețe, omul fără viață personală își inventează o biografie în funcție de stările lui de spirit (din momentul confesiunii) și de așteptările cititorului (receptorului) său. Autobiografia devine, în aceste condiții, o autoficțiune, dictată unui scriptor devotat, un scriptor decis să ducă lucrurile la capăt, cum este Aurelian Titu Dumitrescu. Există, totuși, și o biografie care poate fi, într-o oarecare măsură, reconstituită. Nu în totalitate, pentru că - are dreptate Ortega y Gasset - orice biografie este secretă. Mai ales biografia
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]