146 matches
-
MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 30 august 2013 Ședința publică din data de 23 ianuarie 2013 Dosar nr. 3.280/2/2012 Curtea constituită din: Președinte - Bianca Antoaneta Scrob Judecător - Crina Bianca Trămîndan Grefier - Mihaela Lăcătușu Pe rol se află judecarea cererii de apel formulate de apelantele Societatea Română de Televiziune, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți - CREDIDAM, Asociația Română de Comunicații Audiovizuale - ARCA, S.C. Antena TV Group
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254593_a_255922]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 13 august 2013 Dosar Nr. 9.859/2/2011 Curtea constituită din: Președinte - Melania Stanciu Judecător - Bianca Antoaneta Scrob Grefier - Mihaela Lăcătușu Pe rol se află judecarea cererilor de apel formulate de apelantele Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România și Uniunea Producătorilor de Fonograme din România împotriva hotărârii arbitrale din data de 3 octombrie 2011, emisă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254110_a_255439]
-
pentru drepturile producătorilor de fonograme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 24 octombrie 2011 prin Decizia ORDA nr. 267/2011 . Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 iulie 2012. PREȘEDINTE, MELANIA STANCIU Judecător, Bianca Antoaneta Scrob Grefier, Mihaela Lăcătușu --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254110_a_255439]
-
la 18 ianuarie 1963 în localitatea Râciu, județul Mureș, România, fiul lui Leon și Anastasia, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Hillerstr. 4 b/4, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Liviu Rebreanu nr. 137, județul Timiș. 32. Scrob Emilia Mirijana, născută la 11 septembrie 1975 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Golubov Emil și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Geiselbergstr. 36/1 A/53, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Recaș, județul Timiș. 33
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
A IX-A CIVIL�� ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ, CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE DECIZIA CIVILĂ Nr. 162A Ședința publică din data de 31 octombrie 2012 Dosar nr. 5.168/2/2012 Curtea constituită din: Președinte - Bianca Antoaneta Scrob Judecător - Antonela Cătălina Brătuianu Grefier - Mihaela Lăcătușu Pe rol se află judecarea contestației în anulare formulate de contestatoarea-apelantă ASOCIAȚIA HÂRTIEI DIN ROMÂNIA împotriva Deciziei civile nr. 88A/31.05.2012 , pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IX-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253567_a_254896]
-
în sectorul 3, București, bd Mircea Vodă nr. 35, bl. M27, et. 6, ap. 17, VISARTA, cu sediul în sectorul 5, București, str. Fabrica de Chibrituri nr. 9-11. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 octombrie 2012. PREȘEDINTE BIANCA ANTOANETA SCROB Judecător, Antonela Cătălina Brătuianu Grefier, Mihaela Lăcătușu ----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253567_a_254896]
-
Ettlingen, Schlossgartenstr. 28, cu ultimul domiciliu din România, Bistrița, bdul Decebal nr. 44, bl. K2 sc. A. ap. 5, județul Bistrița-Năsăud. 448. Wegh Rahela, născută la 13 ianuarie 1970 în localitatea Nădrag, județul Timiș, România, fiica lui Sonei Gheorghe și Scrob Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 71332, Waibnlingen, Friedrich-Schoferstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Nădrag, str. Școlii nr. 18, județul Timiș. 449. Arendt Iuliana, născută la 21 decembrie 1962 în Botoșani, județul Botoșani, România, fiica lui Frumosu Vasile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
cu dânsa prin unele puncte, după cum se atinge și în vechea școală a lui Heliade prin altele." După câteva luni de apariție "Literatorul" avea următoarea grupare: Mircea Demetriade, C. Dragulinescu, B. Florescu, Petru Opran, P. Păltineanu, I. N. Polzchroniade, Carol Scrob, Th. M. Stoenescu, Duiliu Zamfirescu. Dar, în curând, între Macedonski și Bonifaciu relațiile s-au deteriorat, după ce poetul l-a atacat, în 1881, într-un număr al revistei, pentru cele trei catedre de profesor la universitate, iar acesta s-a
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
român Iosif Ivanovici și publicat pentru prima oară în 1880. Compoziția s-a bucurat de-a lungul timpului de un succes enorm, începând cu prima audiție, la Expoziția Universală din Paris, 1889. Versurile inițiale ale piesei aparțin poetului român Carol Scrob; mai târziu, pentru interpretare s-au folosit texte modificate în parte sau total. Piesa este uneori indicată prin titlul „Barca pe valuri”, reprezentând începutul primului vers din textul lui Scrob („"Barca pe valuri saltă ușor"”). În Statele Unite ale Americii, piesa
Valurile Dunării (vals) () [Corola-website/Science/316508_a_317837]
-
Paris, 1889. Versurile inițiale ale piesei aparțin poetului român Carol Scrob; mai târziu, pentru interpretare s-au folosit texte modificate în parte sau total. Piesa este uneori indicată prin titlul „Barca pe valuri”, reprezentând începutul primului vers din textul lui Scrob („"Barca pe valuri saltă ușor"”). În Statele Unite ale Americii, piesa este mult mai bine cunoscută sub titlul „The Anniversary Song”, adaptare semnată de Al Jolson și Saul Chaplin și imprimată pe disc în 1946. „Valurile Dunării” a fost tipărită prima
Valurile Dunării (vals) () [Corola-website/Science/316508_a_317837]
-
Waldteufel realizează o reorchestrare a piesei. Această variantă va fi prezentată trei ani mai târziu la Expoziția Universală din Paris. Din 116 compoziții candidate scrise de compozitori reputați, „Valurile Dunării” a fost aleasă pentru a reprezenta expoziția. Poetul român Carol Scrob a scris versurile piesei. Ele au fost modificate de-a lungul timpului, astăzi fiind cunoscute mai multe variante. Una dintre ele aparține textierului Aurel Felea și a fost popularizată prin interpretarea cântăreței Corina Chiriac. O altă variantă cunoscută a fost
Valurile Dunării (vals) () [Corola-website/Science/316508_a_317837]
-
fiind cunoscute mai multe variante. Una dintre ele aparține textierului Aurel Felea și a fost popularizată prin interpretarea cântăreței Corina Chiriac. O altă variantă cunoscută a fost scrisă de textierul Aurel Felea și nu conține nicio referire la textul lui Scrob. Compoziția lui Ivanovici este cântată la pian de către personajul Marlenei Dietrich, în filmul "Dezonorata" (1931), realizat în S.U.A. de regizorul austriac Josef von Sternberg. Filmul biografic american "The Jolson Story" (1946) cuprinde versiunea Jolson/Chaplin a piesei. Alte filme ale
Valurile Dunării (vals) () [Corola-website/Science/316508_a_317837]
-
de Munte / Cogaion, muntele "Zalmoxianismului", al celor cu „știința de a se face nemuritori“, și de Matca sacrului fluviu, Dunărea "(Don-Ares)", spațiu fabulos, unde ești întâmpinat de un «relief de sunet» "(Pământ fertil în păsări, fertilă vale-adâncă, / soarele doarme-n scroburi, în miere, printre urși / înnobilați în iarnă, în ochi de ierburi încă / nebănuiți pădurii de-atâți luceferi scurși. // Pornește fieru-n vulturi, în sunet, în lumină, / pe o câmpie-naltă roind azur în spice; / ținutul apei calme pe-o orgă se
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
I. Toncescu, autor de snoave și romane publicate în foileton (Fatalitate, Floare viscolită ș.a.). Mai colaborează Anibal Teodorescu și Neculai Pandrea, autori de romane și traduceri, N. Țincu, D. Teleor, Al. Antemireanu, Victor Anestin, M. Mora. Versurile aparțin lui Carol Scrob, Mircea Demetriade, Florian Becescu, Iuliu Cezar Săvescu, Cincinat Pavelescu și Smarandei Gârbea (Smara). Se traduce din Lenau, Schopenhauer, Byron, A. Tennyson, Charles Dickens, Washington Irving, L. N. Tolstoi, I. S. Turgheniev, Vsevolod Garșin, Catulle Mendès, Alfred de Musset, Jules Verne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290248_a_291577]
-
au foarte bucurat, de îndemnul, de a pofti la masă. Era spre seară deja, când în străchinile înflorate de un meșter al ținutului, aburea un borș încropit dintr o întreagă zburătoare de ogradă, ce a fost apoi adăugat cu un scrob uriaș, corcit și cu felii de afum ătură, scoase de la păstrare dintr-un chiup de lut. Toate erau clătite în mai multe ture, cu un galben, apoi cu un rubiniu de Cotna ri, care a trimis la colț toate celelalte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
quibusdam aliis. Paginile de literatură originală, destul de puține, sunt mediocre. Publică versificări umoristice I. de la Buceci (Ioan Pușcariu), iar stihuri ocazionale un Catone Indoleanu, acesta culegând și câteva doine. Se reproduc scene din Ovidiu de V. Alecsandri, poezii de Carol Scrob, V. A. Urechia, Gh. Bengescu-Dabija și Th. M. Stoenescu închinate lui Vasile Alecsandri, retipărite din „Familia”. O narațiune istorică în versuri, Iuliu Cesar și Brutu, aparține lui At. M. Marienescu, iar câteva pagini de amintiri dau Alexiu Sólymosi (Suveniri) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
aforisme ș.a. În fiecare număr se tipărește portretul unui scriitor român (Ienăchiță Văcărescu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu, D. Bolintineanu, Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Ion Creangă). U.l. reproduce multe poezii de Eminescu. Cu versuri au colaborat Victor Bilciurescu, Carol Scrob, Al. I. Șonțu, Gheorghe din Moldova, George Coșbuc, Lucreția Suciu-Rudow, Eliza Mustea, N. Beldiceanu, Duiliu Zamfirescu, Ana Conta-Kernbach, Theodor Șerbănescu, Virgil Tempeanu, Al. Macedonski. Prozatorii revistei sunt Gr. H. Grandea, D. Marinescu-Marion (inepuizabil autor de scrieri umoristice), Traian Demetrescu, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290366_a_291695]
-
Mastriani, Oarba din Sorento și Contesa de Montès, J.-E. Richebourg, Coroana de spini ș.a.), se traduce din Ivan Turgheniev (traducători: H.St. Streitman, sub pseudonimul H. Certăneanu, și I. S. Spartali), Goethe și Robert Reinick (versuri tălmăcite de Carol Scrob), Catulle Mendès (versiuni de Traian Demetrescu și D. Stăncescu), Villiers de L’Isle-Adam, Al. Dumas, Paul Déroulède, Lessing, Petó´fi ș.a. Cele mai multe transpuneri sunt făcute de I. S. Spartali. S-a publicat și literatură populară culeasă de V. Alexi (Alexiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290366_a_291695]
-
Bârseanu, Viora din Bihor, T.V. Păcățian, Ecaterina Pitiș, Gr. Sima al lui Ion, Petre Dulfu ș.a. Se obține tot mai des și participarea unor scriitori de peste munți (V.A. Urechia, Gh. Sion, Iacob Negruzzi, Gh.Tăutu, Th. Șerbănescu și Carol Scrob, D.C. Ollănescu-Ascanio, Gr.H. Grandea, apoi Al. Macedonski, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle, Duiliu Zamfirescu, Al. Vlahuță ș.a.), se reproduce din operele unor mari scriitori (I. Creangă, I.L. Caragiale). În jurul lui 1900, este rândul altor tineri să publice în paginile revistei: mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
și articole critice îndreptate împotriva celor socotiți vinovați de situația țărănimii. Este reprodusă Odă la boieri de B.P. Hasdeu. Colaborează Al. Macedonski, cu o variantă a poeziei Odă la condeiul meu, apărută pentru prima dată la „Oltul” (în 1874), Carol Scrob, Panaite Zosân, I. Păun-Pincio, N.G. Rădulescu-Niger. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287296_a_288625]
-
Lenau, Schiller și Petőfi, ale lui Traian Demetrescu din François Coppée și ale lui H. Certeneanu (H. Streitman) din Turgheniev. N. I. Basilescu transpune în românește un poem de Ossian. Alți colaboratori: V. Petrescu, N. H. Popp și, în 1892, Carol Scrob, Th. M. Stoenescu, Scarlat Moscu, Smara, C. D. Fortunescu. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
Rețeta: descântătoarea merge la cimitir, cu femeia bețivanului viu. Și, îngroapă într-un mormânt puțin unt și trei ouă, toate învelite, ca să nu se strice în nouă zile. După acest timp, se vor dezgropa și nevasta bețivului îi va face scrob, pe care i-l va da să-l mănânce (tară să știe), după care bărbatul nu va mai bea. Descântecul de mai sus se zice la îngroparea și dezgroparea ouălor și untului. Descântec pentru creșterea părului Toadere, sfinte Toadere, Dă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a condus I.r. în calitate de proprietar și editor. Din octombrie 1891 Eugen Vaian a asigurat redactarea revistei, în ale cărei pagini publică poezii, nuvele și, sub pseudonimul S. Tal, cronici dramatice. Cu alte scrieri literare au colaborat I.C. Săvescu, Carol Scrob, I.I. Truțescu, Corneliu Basarabeanu (Corneliu Botez), Ludovic Dauș, G. Lungu, Șt. Scurtu și W. Barca-Karbotti. În I.r. Ion Păun-Pincio tipărește poeziile În crâng, Seara, Ofelia și Ție. În primele trei numere Al. Macedonski este semnatarul rubricii „Convorbire săptămânală”, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287533_a_288862]
-
în cel de-al zecelea număr, se anunță fuziunea cu grupul de la „România literară”, revista lui Eduard M. Adamski, contopirea petrecându-se în februarie 1888. La R.l. au colaborat cu versuri Al. Stroja, Dem. Demetrescu, G. Calognomo, Al. Văitoianu, Carol Scrob și Th. Șerbănescu. Mihnea Vodă, o nuvelă istorică minata de toate locurile comune ale genului, aparține lui C. Crișan. Se republică fragmente din nuvelă Baba-oarba a lui Duiliu Zamfirescu, din proza lui V. Alecsandri și din publicistica literară a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289163_a_290492]
-
toți”, reflecta preferințele și orientarea literară ale redactorului. De altfel, gazeta este scrisă, în bună măsură, de Grandea. El își publică aici romanul Misterele românilor, poemul Despa din Cerneți și alte poezii. Versuri mai semnează autori precum C. Cârlova, Carol Scrob, N. Armășescu. Grandea preferă să retipărească din scrierile unor poeți consacrați: C. Conachi (Ce este nurul), V. Alecsandri (Pohod na Sybir), D. Bolintineanu (Sorin), căruia i se dedică și un articol. Este reprodusă și Balada nebunilor a lui M. Zamphirescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285888_a_287217]