109 matches
-
de avans la contract fie sub forma unui împrumut pentru circa 810 zile, timp în care spera să scrie la Busseto și să primească banii de la Antonio Barezzi. Verdi nu explică dece Merelli nu i-a dat cei 50 de scuzi și nici dacă acest fapt s-a petrecut fără vreo vină din partea impresarului. Cert este faptul ca neplata la timp a banilor de chirie i-a provocat o mare amărăciune lui Verdi iar soția sa, văzăndu-l în ce stare se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cu amărăciune trădarea a cărei victima este ea însăși, iar Rigoletto își savurează deja răzbunarea. Bufonul o îndepărtează pe Gilda cu ordinul că aceasta să se travestească în haine bărbătești și să-l aștepte la Verona. Rigoletto îi înmânează zece scuzi lui Sparafucile declarând că va reveni la miezul nopții să aducă restul de zece scuzi în cazul în care Sparafucile va reuși să-l ucidă pe Duce. Asasinul propune să arunce el însuși cadavrul în râu, dar Rigoletto refuză și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Bufonul o îndepărtează pe Gilda cu ordinul că aceasta să se travestească în haine bărbătești și să-l aștepte la Verona. Rigoletto îi înmânează zece scuzi lui Sparafucile declarând că va reveni la miezul nopții să aducă restul de zece scuzi în cazul în care Sparafucile va reuși să-l ucidă pe Duce. Asasinul propune să arunce el însuși cadavrul în râu, dar Rigoletto refuză și anunță că intenționează să preia personal sacul cu corpul Ducelui ucis. Primele zgomote ale furtunii
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cum Maddalena îi cere fratelui ei să-l ucidă pe bătrân și să-l cruțe pe frumosul necunoscut. În primă instanță Sparafucile refuză, dar presat de sora lui, acceptă un compromis care să nu-l priveze de restul de zece scuzi: dacă până la miezul nopții un străin va cere adăpost la han, el îl va ucide în locul necunoscutului și îi va livra cadavrul acestuia lui Rigoletto. Auzind acest aranjament, Gilda se decide să se sacrifice pentru a-l scăpa de la moarte
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la uzanță" lui Brunaccio di Guido și CCCCLXXII livre X sous (sou monedă bilon, divizionază a livrei, reprezentând a 20-a parte dint-o livră adică 20 sous = 1 livră) de Barcelona, care sumă de 472 livre, 10 sous valorând 900 scuzi a câte 10 sous, 6 dinari de scud, mi-a fost plătită aici de către Ricardo deal Alberti și C. Plătiți în bună și cuvenită regulă și trecuți în contul meu. Dumnezeu să vă apere Ghiglielmo Barberi. Salutări din Bruges". Vezi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
livre X sous (sou monedă bilon, divizionază a livrei, reprezentând a 20-a parte dint-o livră adică 20 sous = 1 livră) de Barcelona, care sumă de 472 livre, 10 sous valorând 900 scuzi a câte 10 sous, 6 dinari de scud, mi-a fost plătită aici de către Ricardo deal Alberti și C. Plătiți în bună și cuvenită regulă și trecuți în contul meu. Dumnezeu să vă apere Ghiglielmo Barberi. Salutări din Bruges". Vezi și Jacques le Goff, op. cit., p. 35-36. 625
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aibă ceva mai bun de făcut decât să stea la taclale cu fete de nouăsprezece ani. Apăs RETURN și apoi adaug : - ) ca să-i arăt că glumesc. Nu vreau să-l enervez. Cel puțin nu acum. Au, nu-i cinstit. — Mă scuzi. Dar explică-mi ce se spune despre bărbații mai în vârstă. — Mai în vârstă, mai înțelepți, mai experimentați. Din toate punctele de vedere <w>. Geraldine scoate un râs strident. ― Continuă, spune Ben, vezi dacă-l poți face să vorbească murdar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
meargă la spital și să-l Întrebe pe Viscardi dacă recunoaște o fotografie de-a lui Ruffolo. — Probabil n-o va face, remarcă laconic Vianello. Brunetti se Împinse de lângă masă. — Cred c-am să merg să dau câteva telefoane. Mă scuzi, ofițere. Desigur, domnule, zise Vianello, și adăugă: Zero doi, oferindu-i lui Brunetti prefixul de Milano. 14 În biroul său, Brunetti scoase un carnețel cu spirală din masa de lucru și Începu să-l răsfoiască. De ani de zile Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
mă gândesc la fondarea unui Colegiu dominican pentru primirea unor tineri calabrezi. Îmi va fi cu putință deoarece, chiar dacă forțat (cererea a fost făcută de Sfântul Părinte), Consiliul general al Dominicanilor m-a numit "maestru în teologie", acordându-mi cincisprezece scuzi pe lună pentru a viețui, anulând până și trecerea scrierilor mele în Indicele operelor interzise, cu condiția să le reneg pe cele publicate în străinătate. Scrisoarea mea are și rolul de a te ruga, dacă poeziile au fost tipărite, să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Ludovic al XIV-lea că reușise să-l convingă pe marele vizir să-l cheme pe prințul valahilor la Poartă ca să dea socoteală. „Brâncoveanu a simțit cursa, spunea Ferriol, și prin soli a propus să plătească patru sute de mii de scuzi ca să contramandeze călătoria la Adrianopol, dar la insistențele noastre vizirul a refuzat, așa că valahul trădător va fi prins și închis. O boală miraculoasă i-a amânat sfârșitul hotărât”. Ștefan împături scrisoarea și o băgă în buzunarul caftanului. — Du-te și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lipsă de respect, modelele vechi, antice sau clasice. Stendhal începe, în termenii aceștia, Prefața primului său Racine și Shakespeare. Nimic nu seamănă mai puțin decât noi cu marchizii acoperiți de haine brodate și de mari peruci negre, costând mii de scuzi, care au apreciat, în 1679, piesele lui Racine și Molière. Acești oameni însemnați au căutat să desfete gustul acestor marchizi și lucrează pentru ei. Consider că trebuie de acum înainte să facem tragedii pentru noi, tineri rezoneri 78, serioși și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dintr-o sprânceană, iar Darcey simți că roșește. —Vreau să fac o glumă despre cum aș putea afla, dar mi-e teamă că asta s-ar putea considera hărțuire, spuse. Absolut, i-o întoarse ea cu o figură serioasă. —Mă scuzi. Dar nu arăta nici cea mai mică urmă de regret. — Mi-ar plăcea să te hărțuiesc puțin. —Neil! Darcey simți sângele năvălindu-i în obraji. Mă rog, nu să te hărțuiesc, o drese el repede. Doar că... am o slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
au avut nici timp, nici interes să se ocupe de ea, deoarece se afla prea departe, și au lăsat-o în părăsire. În 1861, Napoleon al III-lea a cumpărat vârful colinei Palatinus contra modestei sume de 50.000 de scuzi. Abia în 1870 tânărul stat italian, prin exproprieri și prin cumpărarea parcului, a unor mănăstiri și vile, a reușit să inițieze pe colina imperială primele tentative confuze de cercetare arheologică. Lacus Nemorensis. În 1840, pictorul englez John Turner, care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
din Ordinul nostru, din partea Sf. Congregații de Propaganda Fide pe 25 aprilie 1623 primea aprobarea și drepturile necesare obișnuite, valabile și pentru însoțitorii săi. În următoarea sesiune din 9 mai, a Sf. Congregații, i-au fost acordate și 100 de scuzi ca ajutor pentru călătorie. Data de 25 aprilie 1623 marchează astfel fondarea noii Misiuni a Ordinului, care a fost și prima nouă Misiune, primogenita, decisă de noua Sfântă Congregație și propusă direcției misiunilor catolice în lume (1622). Unii l-au
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
termina oficiul în cele două slujiri sus-amintite, era indicat Pr. M.ș Giovanni Mauri della Fratta, O.F.M. Conv., tot din Perugia. Sf. Congregație a aprobat propunerea, a înmânat patentele și împuternicirile obișnuite și un subsidiu anual de 100 de scuzi pentru primul trieniu. Pentru ca Pr. Foca să aibă autoritatea necesară rânduirii și orânduirii problemelor din Misiune a fost numit și Prefect, fiind primul loc în Seria Prefecților din Valahia și Moldova. Deși a fost numit Prefect încă din 30 ianuarie
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
de suflet acelei comunități. Revenirea la credința catolică a comunității eretice din Câmpulung a fost într-adevăr un eveniment deosebit și a făcut o impresie foarte bună la întrunirea Sf. Congregații a Propagandei, care a trimis mai apoi 30 de scuzi Prefectului, pentru a veni într-ajutorul celor mai urgente necesități ale bisericii, dăruind și diploma doctorală celor doi licențiați în teologie, cu condiția să mai lucreze încă un trieniu în Misiune, clauză obișnuită pentru acele vremuri. Ulterior, magisteriul nu se
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
de Bacău în absența propriului păstor, pe Episcopul cel mai apropiat și crezut cel mai potrivit pentru acest oficiu: Mons. Petrus Deodatus Baksich, O.F.M. Obs., Episcop de Gallipoli și Vicar al Episcopului Sofiei, Bulgaria, dându-i și 50 de scuzi pentru cheltuielile necesare vizitei. Printre motivele invocate de Episcopul Zamoyski era și cel de neacceptare din partea domnitorului. Fapt destul de explicabil. Moldova se afla sub stăpânirea turcilor, care erau la rândul lor în războaie continue cu polonezii. Natural, un Episcop polonez
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
atunci Misiunea era destul de întreținută, chiar dacă insuficient și cu precădere în centrele catolice risipite din Moldova. Misionarii se plângeau că de mai mulți ani n-au mai primit din partea Sf. Congregații subsidiile stabilite, care erau în număr de 35 de scuzi anuali de fiecare. Sperând că noul Prefect ar fi adus subsidiile așteptate, Pr. Francesco Silvestri da Castro, Vice-Vicarul Patriarhal și Comisarul General al Valahiei, s-a dus la Constantinopol încă din 20 noiembrie 1640, când a încetat ciuma - după cum ne
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
împotriva preoților minori observanți din Bulgaria, care voiau să ni-l ia (vezi Apendice II, iar aici doc. II, la sfârșit), Sf. Congregație, informată de moartea Pr. Falco, l-a retrimis în iunie în Valahia dându-i și 40 de scuzi ca subsidiu. VIII Noua Prefectură a Pr. Circhi d’Anagni și separarea Misiunii de Vicariatul de Constantinopol (1647-1650) În 1647 la Roma s-a ținut Capitolul General al Ordinului, în conventul Ss. XII Apostoli, în care a fost ales Ministru
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
dar domnitorul nici nu a vrut să audă, dacă nu i s-ar fi arătat o scrisoare din partea Papei. Custodele a scris imediat la Roma implorând banii promiși pentru restaurarea bisericii și o bulă destinată domnitorului. Suma de 200 de scuzi a fost consemnată preotului croat Rafael Levakovici, O.F.M. Obs. care se afla la Roma, pentru a o consemna custodelui; iar pontiful Inocențiu X a trimis o bulă domnitorului Valahiei comunicându-i decretul împărțirii făcute. Pr. Francesco Silvestri da Castro
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
și mitropolitul, dacă nu episcopii catolici, după cari un deal se zicea: la biscup.ʺ (...) Comunitatea catolicilor, cu trei lăcașuri, avea din viile sale pe an o sută de vase cu v in pe ca re-l vindea cu 15 scuzi. Locuitorii mai erau sași și unguri, cei din urmă fiind mai mulți, dar cei dintâi mai bogați. D ăinuia ș i o școală cu un dascăl sas pentru cetit și scris. Românii erau mai puțini. Fuseseră odată trei ʺfrățiiʺ bisericești
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la uzanță" lui Brunaccio di Guido și CCCCLXXII livre X sous (sou - monedă - bilon, divizionază a livrei, reprezentând a 20-a parte dint-o livră adică 20 sous = 1 livră) de Barcelona, care sumă de 472 livre, 10 sous valorând 900 scuzi a câte 10 sous, 6 dinari de scud, mi-a fost plătită aici de către Ricardo deal Alberti și C. Plătiți în bună și cuvenită regulă și trecuți în contul meu. Dumnezeu să vă apere Ghiglielmo Barberi. Salutări din Bruges". Vezi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
livre X sous (sou - monedă - bilon, divizionază a livrei, reprezentând a 20-a parte dint-o livră adică 20 sous = 1 livră) de Barcelona, care sumă de 472 livre, 10 sous valorând 900 scuzi a câte 10 sous, 6 dinari de scud, mi-a fost plătită aici de către Ricardo deal Alberti și C. Plătiți în bună și cuvenită regulă și trecuți în contul meu. Dumnezeu să vă apere Ghiglielmo Barberi. Salutări din Bruges". Vezi și Jacques le Goff, op. cit., p. 35-36. 625
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ucidă iubirea. Marion Delorme (1613-1650) a avut o existență reală. A fost fiica unui om bogat, Jean de Lou, președinte al trezoriei din Champagne, și a lui Marie Chastelain. A moștenit un castel și o zestre de 25.000 de scuzi ce i-ar fi permis să se căsătorească. A preferat o viață liberă și agitată cu amanți care n-au favorizat-o: Desbarreux, cu convingeri epicuriene, Cinq Mart, favoritul regelui Ludovic al XIII-lea, Charles de Saint Evremond, Georges Villiers
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
învinsă ceda Franței localitățile Roussillon și Artois. Chiar dacă tânărul rege al Franței, Ludovic al XIV-lea, se căsătorea cu fiica cea mai mare a lui Filip al II-lea, infanta Maria-Tereza, el era nevoit să renunțe pentru 500.000 de scuzi de aur la toate drepturile eventuale asupra succesiunii Spaniei. De asemenea, încheiată sub auspiciile lui Mazarin în 1660, pacea de la Oliva punea capăt războiului dus de tânăra putere suedeză împotriva vecinilor săi danezi și polonezi pentru stăpânirea coastelor Balticii din
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]