35 matches
-
lui Enkim, Începură să bată din palme și se veseliră strașnic, iar carnea friptă Îi făcu să horcăie și să râgâie neîncetat vreme de o seară Întreagă. Tot flecăreau cu vorba aceea ciudată a lor - plescăituri și păcănituri, sorbecăieli și scuipături. Nu trecu mult și ne Învățară și pe noi câteva cuvinte de-ale lor, iar Unu fu cel dintâi care le deprinse. Despre Unu acum. Deja Începuse să spună și el câteva vorbe rămase de la Tatăl. Mama și tata, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Stai aici. Stai și mocnește. MACABEUS: Nu pleca. PARASCHIV: Nu plec. MACABEUS: Ce vrei să faci? PARASCHIV: Vreau să cânt. (Își ia trompeta din cui și începe ritualul cunoscut; cântă ușor, tremurător, scuipând des, tușind, trădându-și abia acum prin scuipături și tuse o boală ascunsă.) MACABEUS: Mi-e foame. PARASCHIV: Taci. MACABEUS: Mă doare ceva urât... în buric. PARASCHIV (Se întrerupe.): Mai bine ascultă. MACABEUS: Mi-e silă de trompeta ta. Știi bine cât mi-e de silă. Întotdeauna mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
de niște vremuri nemiloase într-un fel de cârnat, stătea în poziție de drepți, părea să creadă că execuția câinelui era o ceremonie de oarecare noblețe. Am împușcat câinele în ceafă. Detonația pistolului a fost slabă, ieftină, ca o ușoară scuipătură a unei puști cu aer. Câinele a murit fără nici măcar o înfiorare. Bătrânul soldat a venit la mine, arătându-și interesul de profesionist pentru genul de rană pe care ar putea-o face un pistol atât de mic. Cu vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
este și făptură, și casă la un loc, și care se numește broască țestoasă“1. Repetăm, între ceea ce întîmplă și se gîndește în aceste „unghere“ s‑a produs o ruptură, dar nu o mutație, nu o schimbare de regn. Iar „scuipăturile“ despre care vorbește Lev Șestov sînt răspîndite prin toată opera și nu există un motiv real de a‑l considera pe Omul din Subterană mai ticălos decît este. De pildă, acestuia i s‑a imputat (la modul serios) episodul ceaiului
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
se dădu mai aproape de Billy. — N-am să mă cobor pînă Într-acolo Încît să răspund la asemenea Întrebare. Bud făcu cu ochiul. — Ești frumușel foc! Dacă o să ajung vreodată la gherlă, sper să Împărțim o celulă. Billy mimă o scuipătură pe podea. Exley Își dădu ochii peste cap: Ferește-ne, Doamne, de acest mitocan! — Trecem mai departe. Aveați cunoștință de faptul că Patchett utiliza un specialist În chirurgie plastică pentru a modifica prostituatele și prostituații lui În așa fel Încît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Obor e o experiență inițiatică. Deasupra întregii lumi se înalță o grimasă de bazar, o nebuloasă pestriță, un frison comatos. Înghesuiala are proporțiile unui exod apocaliptic. Cărnuri sanguinolente, pești agonizanți, icoane kitsch, stambe bălțate, vânzători clandestini, muzici băloase, chiote obscene, scuipături, noroi, totul amestecat cu totul, într-o rătă cire generală, cu miros de țuică și porc. Criză? Poate. Dar o criză barocă, nesistematizabilă: abundență ambalată în neliniște, precaritate lacomă, fast sărăcăcios. Sărbătorile au devenit, s-ar zice, un mod de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
s-a surpat un mal. Îi dăm zăgăneată: dăm zor. Parcă nu poți întâlni oriunde oameni de seamă, buni la suflet și deștepți, după cum ș-un trandafir crește între spini? O vorbire lungă, plină de gravitate, întreruptă de tusă și scuipături: Domnilor! châm! châm! châm-châm! Pftiu! Meșteșug de a te urca prin unghiul de dinafară al caselor de lemn, al gardurilor nalte, cu două junghere scurte, pe care le împlântă pe rând și le scoate ridicându-se în mușchi până sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
accelerează și se reped asupra prăzii, tachinând-o, dându-i târcoale, jucându-se de-a șoarecele și pisica, până ce vine momentul atacului. Nici o șansă pentru ierbivori. În cel mai bun caz, biata creatură pe două roți se alege cu mârâituri, scuipături și înjurături. „Numai tu și mă-ta lipseați aici!“ e cea mai blândă apostrofare pe care am auzit-o. Dar ar fi nedrept să spun că jungla de asfalt nu are reguli. Are, ca orice junglă. Învinge cel mai tare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ca pe vite În vagoane”, a adăugat un alt evreu 6. Locuitori ai Iașiului, care s-au dus la culcare după ce au Însoțit cu lovituri și Înjurături convoaiele spre primul tren, s-au trezit devreme și au Întâmpinat cu lovituri, scuipături și Înjurături pe evreii care erau duși la gară În convoaie În zorii zilei. Cea mai bună descriere a drumului spre gară și a Îmbarcării În vagoane aparține, probabil, lui Jean Șoihăt XE "Șoihăt, Jean" : „Luni dimineața ora 4.30
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de obiectele deținuților: Coranul, dat fiecăruia, presuletul sau celelalte accesorii pentru rugăciune, uleiuri sau săgeată indicând Mecca. Insultele deținuților pot fi uneori surse de amuzament. Adoră să-i numească pe gardieni măgari, crezând că astfel îi jignesc. Dar apoi urmează scuipăturile sau apă aruncată peste ei, dacă un gardian ignoră, să zicem, cererea de pastă de dinți a unui deținut. Uneori amestecă săpun în apă și-l aruncă peste gardieni. Din patru gardieni la fiecare bloc de 48 de celule, doi
Guantánamo () [Corola-website/Science/309393_a_310722]