3,463 matches
-
este teribilă, mai ales că toate acestea se întâmplaseră sub ochii mamei. Ultima experiență selectată este una petrecută în lagărul de la Poarta Albă, loc de exterminare a deținuților pe Canalul Dunărea- Marea Neagră. Un evadat este prins și, drept răsplată, este scuipat de toți cei zece mii de "bandiți". S-a povestit apoi că vreo câțiva deținuți ar fi fost totuși întorși ca să scuipe în conștiință, nu în bătaie de joc." Ultima parte a cărții demonstrează încă o dată că nimic nu se pierde
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
Poarta Albă, loc de exterminare a deținuților pe Canalul Dunărea- Marea Neagră. Un evadat este prins și, drept răsplată, este scuipat de toți cei zece mii de "bandiți". S-a povestit apoi că vreo câțiva deținuți ar fi fost totuși întorși ca să scuipe în conștiință, nu în bătaie de joc." Ultima parte a cărții demonstrează încă o dată că nimic nu se pierde, totul se transformă. Este infernul acestor ultimi ani pe care îl suportăm cu toții. Tonul autorului nu se schimbă. Este acceași durere
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
de simpatie care i-a fost făcută acestuia: CRONICA ROMÂNĂ. Acest ziar care miroase tot mai tare a publicație vadimistă a intrat cu acest prilej pe o linie sinucigașă. Cronica română și-a dat măsura inepției și a obrăzniciei prostești scuipînd pe o vizită istorică și pe sentimentele a milioane de români care au înțeles că destinul țării lor s-a schimbat după Praga și că vizita președintelui Bush a venit să consfințească această schimbare. Dar apropo, cu ce bani e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
societate perfect canalizată........ Săpatul, Domnilor, săpatul! Toată lumea va săpa, așa va fi o societate de săpători. Pe cinstea mea, domnule, istoria nu este altceva decât istoria sapei. CE unealtă minunată, sapa, ce bucurie s-o prinzi în palme după ce ai scuipat sau nu în ele, n-are importanță, și s-o înfigi în pământ ritmic, adânc, dar atenție! Mai ales ritmic, ritmul înseamnă ordine, înseamnă disciplină... Monumente mărețe se cuvin sapei și săpătorilor, forța canalizatoare a Terrei!" Să ne bucurăm, așadar
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Dar, ai grijă, ghicește mai bine decît bărbierește. Leandru se așeză pe piatra de lîngă cisternă și îi dădu două parale. Ghicitorul zîmbi și se văzu cum numai zîmbetul nu-i îmbătrînise. Îi zise lui Leandru să caște gura, îi scuipă pe neașteptate în gură, după care și-o căscă el. Cînd Leandru îi întoarse scuipatul ghicitorului, acesta scuipă fiecare obraz al lui Leandru, întinse scuipatul și începu să-l bărbierească. - Or să lovească turcii mîine, sau poimîine? - întrebă Leandru pe
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
dădu două parale. Ghicitorul zîmbi și se văzu cum numai zîmbetul nu-i îmbătrînise. Îi zise lui Leandru să caște gura, îi scuipă pe neașteptate în gură, după care și-o căscă el. Cînd Leandru îi întoarse scuipatul ghicitorului, acesta scuipă fiecare obraz al lui Leandru, întinse scuipatul și începu să-l bărbierească. - Or să lovească turcii mîine, sau poimîine? - întrebă Leandru pe jumătate în glumă. - Habar n-am - glasul ghicitorului plutea în jurul lor în plăci mari. - Păi atunci ce fel
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
în lagăr trăia în chin./ Unii prizonieri ajunse canibali,/ Deveniseră oameni anormali,/ Pâinea rușilor era amară/ Și-l măcina dorul de țară./ Simte și acum bătăile crunte,/ Muncind ca niște vite,/ La scos granit din munți/ Și doborând copaci mulți./ Scuipa sânge pe zăpadă,/ Conducerea nu dorea să-l vadă./ Fiind socotiți sabotori,/ Trebuia să muncești până mori./ Unii s-au înecat de bună-voie,/ Căci nu mai aveau nevoie/ Să trăiască-n calvar./ Viața nu mai era un dar./ A urât
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14023_a_15348]
-
trezit cu țeasta umflată ochii-mi ieșeau/ din cap ca la un bou tras în țeapă/ o mînă mi-atîrnă afară un firicel de pișu/ stăruie pe coapsa zdrobită/ tremură într-o băltoacă unde se oglindește cerul/ halesc linii drepte și scuip spații curbe/ nu se văd stele soarele de muci clefăie ca o troacă/ de ochi. Mîncarea asta vede apusul în gură" ( dacă mă hotărăsc). PÎn| aici nimic deosebit, căci masca poate fi confecționată după o rețetă cunoscută, în diverse variante
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
din contraste ce se îmbină cu indolență, ca într-un joc de puzzle: "de mult nu mă mai interesează să încep nici să termin/ nu vreau, dorm întins în burta asta de viață cum dorm/ insultele în gîtul unuia care scuipă în apă un sentiment/ de doi bani și cînd mă gîndesc că altă dată/ mi s-ar fi făcut milă și l-aș fi împins încet cu piciorul/ pentru a salva ce se mai poate salva/ un sentiment de doi
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
un vechi prieten, ajuns, printr-o ciudățenie a sorții, ins cu "munci de răspundere" în P.S.D., întreaga tărășenie. Acolo unde eu vedeam ticăloșie, el vedea subtilitate și chiar bună-credință. În plus", a adăugat el, "noi nu suntem sârbii. Ne mai scuipăm, ne mai înjurăm, mai punem mâna pe ciomag, dar nu ajungem la asasinate politice!" Așa să fie oare? Cum rămâne cu Ceaușescu? Dar cu "mineriadele"? Dar cu Târgu-Mureșul? Cu glas tare, am întrebat: "Dar ce se întâmplă dacă ai tăi
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
căpitan va fi foarte frumos, o să vezi. - Ăla nu mă interesează. Luă pisica de pluș și o strânse la piept. Poți să mă desenezi slută și sfrijită cu fața albă ca ceara și cu ochii roșii de febră și chiar scuipînd sînge, mi-e indiferent. Dar celălalt mă interesează, fiindcă vreau să i-l trimit tatei și nu vreau să mă vadă bolnavă și pocită. Înțelegi? - Da. - O să fie un cadou surpriză pentru el, pricepi? - Da, da, firește. - Și atunci, o să
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
timp încă voi accepta toate părerile uitându-mă pe mine însumi cu un aer atât de prietenos? Cât timp trebuie să mai suport loviturile până când o să-mi cadă de pe față rânjetul ăsta caraghios? Cât timp încă trebuie să mă las scuipat în față până când voi putea să v-arăt cine sunt? Cât timp poate un om să-și nesocotească iubirea? Este atât de greu să spui adevărul după ce ai învățat să supraviețuiești dezastrului arătându-ți gesturile prietenoase. Eram adolescentul care uneori
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
ne privească de acolo de sus, cu un surâs complice, amintindu-ne că a salutat deja în Bloc-Notes din 30 martie 1961 importanța capitală a "micțiunii sartriene" pe mormântul lui Chateaubriand, adăugând că "începea o eră de pipi și de scuipat pe morminte". Dragă François Mauriac, ești profetul romanului modern de după Sartre". (din "Bulletin de l'Association Européenne François Mauriac", Intervoix, no. 11, décembre 2002) Traducere de Sonia Cuciureanu
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
povestea tradiția yahi că se întâmpla în vechime cu prizonierii omului alb. Oricât de foame i-ar fi fost, Ishi nu a vrut să mănânce câtă vreme era privit prin gratiile celulei de o mulțime de albi care râdeau și scuipau tutun. Șeriful și-a dat seama și i-a poftit pe curioși afară. Ishi a fost transferat în custodia unui antropolog, care l-a preluat din închisoare. Alfred Kroeber conducea pe atunci Departamentul de Antropologie de la Universitatea Californiei din Berkeley
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
Păunescu într-o recentă emisiune a lui Tucă. Flancat de-un popă gureș, de-o parte, de-un amfitrion redus la semi-muțenie, de alta, Păunescu se confrunta - n-o să credeți în vecii-vecilor! - pe teme de canon ortodox. îți venea să scuipi în sân din zece în zece secunde, incapabil să înțelegi ce s-a întâmplat cu lumea: va să zică, adulatorul Anticristului Ceaușescu, al dărâmătorului de biserici, al Iudei bolșevice dezertase, cu arme și bagaje, în tagma ortodocșilor ardenți! Desigur, în trecere, și-
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
orduroasa promisiune „vă voi glorifica întreaga mea viață”, până la textul sinistru-rizibil, distribuit pe la ambasadele străine imediat după căderea satrapului din Scornicești, când autorul cărții de glorificare a crimei sistematice a lui Ceaușescu împotriva propriului popor, intitulată „Idealuri”, a acoperit cu scuipat veninos urma balelor proprii. Întorcând-o ca la Cuțarida, „magnifica personalitate” se transformă în „cetățene”, apoi în „laș”, „nerușinat”, „Nero” „Hitler” și alte delicatețuri, până la indignatul apelativ „un cismar analfabet și criminal”. „Vasta capacitate intelectuală” trebuie înțeleasă, am impresia, în
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
rezemat de perete și, culmea, încep să visez chiar și în poziția asta. Văd mulțimi de oameni buimaci privind pe pereți, parcă niște tabele - că e cam haos și nu se vede bine -, care citesc nu-știu-ce, își fac trei-patru cruci scuipându-și în sân, mai citesc o dată pe pereți, privesc spre cer, vorbesc singuri sau se întreabă unii pe alții care-i diferența dintre „titular” și “suplinitor”. Nimeni nu știe. Calculatoarele sunt blocate, dicționarul cu terminologia respectivă e într-un seif
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]
-
care se desfășoară aparține mentalității demonizate, fie și printr-o vicleană nuanțare conjectural neutră: „În ceruri ca de beton bunul Dumnezeu/ își întoarce plictisit chipul. (...) Doar Satan mai dă semne de viață,/ dă din coate dirijînd coruri de muște./ Apoi scuipă și el plictisit, amețit/ de vara oltenească,/ pe asfaltul încins,/ pe versurile mele” (Craiova. 40 de grade la umbră). Pînă și-n această sferă, șansa absolutului e, în consecință, ratată. Morbul persiflării îneacă disputa celor doi protagoniști ai universului, prelingîndu-se
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
ridicolul, dar și măreția ei... Cheia, iulie 1969. Călugărul orb de 84 de ani care, uitat de ai săi în pădure, taie într-una lemne o zi, o noapte, încă o zi și o noapte fără să-și dea seama, scuipând din ce în ce mai des în palme, până ce îl apucă o sete cumplită... Începând o aversă, se întinde cu gura în sus și se adapă de la ploaia de vară puternică... Aducându-și în fine aminte de el, ceilalți frați călugări îl caută și
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
și-au ofilit culorile; aceleași/ orgoliu patrulează străzile Provinciei/ și desenul de dimineață al micilor existențe/ se suprapune perfect peste cel de seară// Hei, nu mai e nimeni pe-aici să deschidă ușile/ să tragă fermoarele gangurilor perverse/ ori să scuipe împotriva vîntului?/ Pălărierul dormitează în fața prăvăliei/ cu capul afundat între foile ziarului/ din care se furișează cei doi evadați/ căutați de Poliție/ Totul se află la locul său” (Același orologiu). Vechiul impact începe să somnoleze. Un vag orgoliu citadin (adiere
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
din farmacie nu aveau),/ Îi aruncam pe masă, pe șleau/ Moloz, moluște, mîzgă de must./ ÎI luam cu momeli ca pe-un copil,// Ca pe-un copil bătrîn și fără dinți/ I-am dat cu biberonul întîi/ Dar ce-nghițea scuipa verzui/ Silă de pe limbă și căinți./ Și ce de lucruri moi i-am dat?" ( Rîsu’ plînsu’). Așa încît efectul e deviant, solemnitatea se dezumflă, tragicul se trage din text în subtext. Domină un aer de farsă, încă prevăzut, e drept
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
civilizată. Dacă vom continua să tratăm murdăria ca pe-o caracteristică inevitabilă a neamului, n-are nici un rost să mai discutăm. Dar dacă începând chiar de mâine voi vedea echipe de oameni ai primăriilor care-i amendează pe cei care scuipă pe jos, aruncă hârtii, chiștoace și coji de semințe, mai există speranțe. Cu condiția, totuși, ca respectivii controlori să nu fie ei înșiși mici fabrici de produs mizerie stradală.
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
mânia judecătorului umbră de fum; râdea de cetele sălbatice ale lăncierilor; se bucura de primejdii ca de cununi; se veselea de răni ca de niște cinstiri; sălta de veselie în fața celor mai crunte pedepse ca în fața celor mai strălucite răsplăți; scuipa pe ascuțișul săbiilor; socotea mâinile călăilor mai moi ca ceara; se bucura de zidurile temnițelor ca de livezi înflorite; era încântat de născocirea de noi chinuri ca de felurimea florilor”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVII
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
trăitor în eșecuri pe care singur și le provoacă, speriat de propriul nume ca de-un blestem, dandy-ul român al deceniului patru e, de fapt, un anonim. Totuși, își dă, ici și colo, importanță, își ia refuzul în serios: "scuip cît pot, din fundul inimii, spre soare." Spurcarea exteriorului, sau eliberarea de interior, care se rupe și se-aruncă? La urma urmei, greu de spus. Doar că, Hamlet vorbind cu propria-i fantomă (,o oboseală hamletiană mă reține", de parcă ar
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
este să se vadă văzuți plimbându-se pe Copou; -stau la terase și-și etalează în fața acestora mașinile deși sunt parcate pe locuri interzise sau incomodează traficul; -asculta din mașină lor de pește 30.000 euro manele la maxim și scuipa semințe; -se plimbă cu muzica la maxim; -nu dă prioritate și nu oprește la culoarea roșie a semaforului pentru că urmăresc femeile la volan incearcand să agate, iar dacă agață și le iese ce vor o pasează altora; Lista poate continua
Antimitocania de trafic sau jmecherii de Copou / AutoMotorClub [Corola-blog/BlogPost/94487_a_95779]