280 matches
-
și mă așez pe fundul piscinei. Fac asta din nou și din nou. De-asta trebuie că vor fetele să ți se-așeze pe față. Suptul ăsta e ca și cum te-ai căca și nu s-ar mai termina. Cu pula sculată și curul supt încet, nici n-am nevoie de aer. Cu inima bătându-mi în urechi, rămân sub apă până când încep să-mi viermuiască steluțe luminoase prin fața ochilor. Stau cu picioarele întinse, pielea din dosul genunchilor frecându-se de beton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
o cutie întreagă de Merci. Receptorii au slăbit. Au nevoie de mult dulce să-l simtă. De la început, de cînd s-a întors în România, m-a sîcîit ideea, fir-ar să fie, c-o să mă vadă așa: cenușie de la sculatul în zori și de la robota cotidiană, cu mîinile asprite și unghiile îngroșate de la spălatul podelei și geamurilor, în librăria mea. Eram și mai înfoiată din cauza tricourilor multe. Puneți pe voi o haină în plus", ne recomanda Ceaușescu; "Viermilor!", ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe mama la răsărit la modul cel mai serios și mai curtenitor. Cu atâta convingere și solicitudine, încât ai fi putut să crezi că se pregătea să țină soarele în loc până avea să sosească mama, care avea mari probleme cu sculatul de dimineață. Fetele, bătrânele fac pe rând câte o reverență în fața omului cu banderolă și baston milițienesc. "Mamele" vesele. Femeia cu arcuri la picioare. Uimirea măgarului Ce drăguțe și vesele sunt, de fapt, așa împreună. Se arată așa doar o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
prietenului său, veșnicul bombănitor și popularul poet don Francisco de Quevedo: Señor de la Florida aci zace și gura lumii, care nu mai tace, șoptește că viața-i toată i-a fost Satanei Închinată. Nici o muiere n-a văzut chestia-i sculată. Irod și-ai săi i s-au părut de neiertat, nu pentru că pe prunci i-au spintecat, ci fiind aceștia proaspeți și drăguți, decât să-i tai, mai bine-era să-i fuți. Și altele pe același calapod. Îmi Închipui că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
băiatul. Dacă În cei aproape cincizeci de ani de domnie a bunului și inutilului nostru monarh don Filip al IV-lea, numit complet anapoda Cel Mare, gesturile cavalerești și ospitaliere, serviciul divin În zilele de sărbătoare și plimbatul cu spada sculată băț și cu burta goală ar fi umplut străchinile cu mâncare și buzunarele cu bani, altă făină s-ar fi măcinat la moara noastră, a mea, a căpitanului Alatriste, a spaniolilor În general și a bietei Spanii În special. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
chiar și pe atunci (și răstimpul acela mi se pare acum atât de departe... ) mă copleșea un soi de amărăciune, ca o mână ce mă strângea de gât împiedicân-du-mi mișcările, până și pentru treburile cele mai de rutină. Începând cu sculatul în fiecare dimineață, cu spălatul și îmbrăcatul, până la tot restul: intratul în ritmul zilei, în zgomotul zilei, strecuratul prin coridorul obligațiilor, efortul treptat de a-mi pune hainele, a mă bărbieri și a-mi defini un trup și a face
Alonso Cueto - Ora albastră by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/5993_a_7318]
-
prea mari riscuri: „Mare devenă foarte iritat pronunțat dumnezeu mami, nu personal cineva, ci ghinion” (Telegrame). În cazul citat, injuria provoacă totuși, în mod excepțional, o amplificare a violenței: „Atunci Costăchel Gudurău care sta altă masă criticând guvernul gura mare, sculat și apostrofând directoru strigat ba pe al măti și ridicat bastonu” (ibidem). Violența probabilă a scenei e filtrată comic de relatarea „oficială” (nu și neutră). Imprecația, insulta și critica sunt de preferință indirecte, mediate: pot fi, de aceea, puse sub
„ragăm nu...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4569_a_5894]
-
-te, omule!” ...sau, daca istoria rămâne un dat implacabil, “samsaric-renăscător” - “NAȘTEREMOARTE-RENAȘTERE” (de fapt, stimulat de forțe occult-infernale terestre, să renască și să prolifereze și să se fortifice aparent... intru veșnicie!) care trebuie judecat în toată complexitatea lui și “la rece”: “Sculați, voi, oropsiți ai vieții” ...și ai destinului impus de alții, mereu de alții...și nu mai...“vegetați blandianic”! Altfel...ia ascultați ce scrie autorul, pe Coperta a IV-a: “...addig kell utni az olahot a mig văr csepeg csontjabal...” (ADICĂ
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în lumina-i fecioară, dar cu toții plecaseră după porunca dată prima oară de Chesariu Avgust. Apoi am adormit și se făcea în vis că a venit un copil cu bundă și ițari și striga de la poartă ca apele la piuă: „Sculați, sculați boieri mari, ziurel de ziuă...” Și haină mi-a croit din poleiala unui polieleu, cu raze ce dormiseră pe-un ghem, pe-o sită veche - peștera din Betleem păzită ca-n icoană de-un fluier și de-un miel
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
lumina-i fecioară, dar cu toții plecaseră după porunca dată prima oară de Chesariu Avgust. Apoi am adormit și se făcea în vis că a venit un copil cu bundă și ițari și striga de la poartă ca apele la piuă: „Sculați, sculați boieri mari, ziurel de ziuă...” Și haină mi-a croit din poleiala unui polieleu, cu raze ce dormiseră pe-un ghem, pe-o sită veche - peștera din Betleem păzită ca-n icoană de-un fluier și de-un miel. Când
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Pe acești soldați/ Și bravi români/ Eu niciodată/ N-am să-i uit!/ Cu sânge și cu viața lor/ A noastră glie au plătit / Exemplul lor e grăitor/ Să fim azi un popor unit/ Uniți la bine și la greu/ Sculați, români!/ Să ne unim!/ Dar pentru cei de lângă noi/ Ce suntem gata să jertfim?/ Copiii ne vor întreba/ De-un sfert de secol ce s-a dus/ Și s-a distrus tot ce-a fost bun/ Valorile ce astăzi nu
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
Tresoro. — Ei, o dată, mai treacă-meargă, dar să stai acolo ani în șir, fără o lescaie... - spuse Amada. — Noi eram două fetițe vesele, zvăpăiate, învățate cu surugiii, cu călătorii, cu hanurile - urmă Fibbia. Ciocnindu-se brusc cu rigorile sistemului monahal, cu sculatul la cinci și culcatul în chilie, adolescența noastră, care prinsese să se dezvolte, s-a prăbușit. — Unde mai pui că de citit nu știam citi, de scris nu știam scrie, iar greaca, latina și germana erau două limbi moarte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de liniște unde patronau buna înțelegere, căruntețea și lina apropiere a marelui repaus. Episodul 169 A RIVEDERCI în sfârșit se vestiră și zorii, sărutând cu degetele de auroră mucegaiul clădirilor, puturoasa apă întunecat verzuie a canalelor, pleoapele urduroase ale lumpenului sculat deja în capul oaselor etc. Visele celor care visau în stabilimentul signorei Maxima se încețoșară, târându-se spre sfârșit. în gondolele legate în fața porților se urcară zgribulind de frig și grăbindu-se spre treburile lor, indivizii cu trei de „i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o secundă de-aici, una de dincolo... Pe duna de vis-à-vis apăru o femeie goală ce probabil că vroia să bea apă. Individul de pe ecran înnebuni instantaneu și se năpusti spre ea. Un ultim cadru din unghiul subiectiv al pulii sculate. Răcnetele tipului. Filmul se opri aici, întrucât era stricat, sau restul nici nu existase vreodată, dar nu eram sigur de nici una dintre variante. Lui Bogdan i-am spus că s-a rupt banda, iar el s-a enervat. - Da, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
vreau m-am uitat pe geam. L-am văzut pe Bogdan pe trotuarul de vis-à-vis țintuind cu privirea o gagică superbă. I-am văzut pula sculându-i-se și apoi, ca prin vis, pentru că iar amețisem, pe el cu pula sculată îndreptându-se spre ea. Au schimbat două vorbe și au plecat râzând, la braț. Pula lui Bogdan era cât strada. Am căzut pe jos și, într-un acces de nebunie, m-am repezit la imensa mea cameră de tortură, între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
că era penibil cu zdrențele de costum de Moș Crăciun care îi mai rămăseseră, dar acum, văzând fetele, nici că-i mai păsa. Își potrivi capul rupt de explozie la loc, după care se îndreptă spre ele, cu ea deja sculată. Nu apucă însă să facă mai mult de cinci pași, că o voce care nu se știe de unde îi suna extrem de cunoscut îl opri în loc. - Bă, Abdulah. Fostului Moș Crăciun nu-i venea să creadă. Cunoștea vocea asta, o cunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
din partea mamei de o educație ultraspecializată. — Amory. — Da, Beatrice. (I se adresa În modul acesta bizar, iar ea Îl Încuraja s-o facă.) — Dragule, nici nu te gândi să te dai jos din pat. Întotdeauna am fost de părere că sculatul devreme, la Începutul vieții, te transformă Într-o persoană nervoasă. Clothilde Îți aduce sus micul dejun. — Perfect. — Astăzi mă simt foarte bătrână, Amory, suspina ea, cu fața ca o icoană a nefericirii, cu vocea superb modulată, cu mâinile gesticulând la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
adună-i, ce mai stai Că-i prăpăd și mare bai...! Treacă muntele cum potu-l, Treacă Prutul de-a înotul Că le iau dușmanii lotul Și pe ei cu noi cu totul! Treacă-n pas de front Carpații, Morții morților sculați-i Că vă dorm, halal, bărbații, Treziți-i și-mbărbătați-i...! Referință Bibliografică: Treziți-i și-mbărbătați-i...! / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 956, Anul III, 13 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate
TREZIŢI-I ŞI-MBĂRBĂTAŢI-I...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364297_a_365626]
-
Îmi îngădui și eu o pauză... Mă las furată de amintiri... de expertiza mea în ceea ce o privește... A doua zi, o culeg dupa o așteptare depășind sfertul academic. E ușor înnourată și recunoaște. Nu-i priește sub nici o forma sculatul devreme, accentuează. Spre bucuria mea, parcurgem drumul spre biserică într-o binecuvântată muțenie. Dar n-o ține mult, căci, odată intrată în sfântul lăcaș, energia stopată iese brusc la iveală. Un dinamism exacerbat îi dă curajul unor inițiative nepotrivite aici
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
că ești salutat la apariție, în expozițiile de gang ori underground, prin capitale euro-atlantice și că ți se trimit de acolo bezele vagi... de al cei care, privindu-te vor fi văzând întotdeauna ilustrația măgarului roz, colportat, cel cu zvastica sculată? De ce nu lăsați voi lucrurile-n pace săpătorilor de neam, scuipătorilor pe pâinea țării care vă hrănește? Procedați și voi ca Miki Șpagă, de exemplu: “ciocul mic și batista pe țambal!” Ori n-aveți voie de la ... Stroe, cel din Dealul
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
văd grupuri de oșteni ce s-au sculat.Pâlcuri, pâlcuri, dintre aceștia se îndreaptă spre Olt unde se îmbăiază. Veseli, glumesc și cântă.În depărtare se aud cântecul cocoșilor, împletindu-se cu cântecul patrulei. CORUL PATRULEI ( Trecând printre corturi.). Oșteni sculați! Și vă spălați! Armele să pregătiți, Pe valahi să-i dezrobiți! Se aude cornul deșteptării.). TABLOUL III POVESTITORUL În cortul domnesc Mircea cel Bătrân stă la masă împreună cu logofătul Neacșu. Pe masă sunt multe hrisoave, făcute sul cu pecetea
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
lor. Alții, cu bătrânii, merg cu grijă multă: se-ncurcă-n pachete, dându-le-ajutor. Se-nserează. Toți, se-adună în case... Mă animă-n mers, voia bună-a lor. Nu-i prea frig afară, dar totuși, în suflet, mă străpunge dorul, înfiorător. „Sculați gazde, la colind, că nu-i vremea de dormit! Linu-i lin, și iară lin! Vântu-afară bate lin, ...frunza verde de Mălin!” Încerc cu colinda, s-alung nostalgia... Cânt în cor cu mine, răgușit, ușor, și-n închipuire, îmi apare Ieslea
NOSTALGIE DE IARNĂ MADRILENĂ! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358440_a_359769]
-
10 km de satul nostru. Ajuns la Baia Sprie unde aveam o cameră confortabilă, am desfăcut bagajele, am culcat fetița iar dimineața o lăsam dormind. Mă mai duceam la geamul de la cameră să văd dacă s-a trezit. Uneori era sculată, se juca jos pe covor, îi făceam cu mâna și eu mă duceam sus pe macaraua turn care era la vreo 50 de m. de cameră. Uneori luam o pătură și mergeam afară la umbra unui pom unde fetița se
DRAGOSTEA DE FRATE de IONEL CADAR în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343092_a_344421]
-
bântuie în aceeași lună, Sus - zăpada, jos - sticle sparte, Ajutor de călău se găsește, Dumnezeu nu va fi om niciodată, Bătrânul dictator mergea călare pe tancuri, Mirosea ciudat a urină și benzină, Sisif a venit deghizat în câine, Lătra mereu - sculați , voi oropsiți ai vieții, Dar era o capcană, cine urca prea sus, harș, capul tăiat, Singur, Pontiu Pilat a înțeles cum stă treaba, Paznicul de la mănăstirea din deal a avut cincizeci de copii, Astfel s-a născut Comuna din Paris
OCTOMBRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379965_a_381294]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > ZBORUL SPRE STELE - ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Dalia a început să se obișnuiască cu sculatul de dimineață. La ora opt trebuia să fie la redacție. Și când era la facultate se scula de dimineață pentru a ajunge la cursuri. Cum stătea cu chirie pe lângă Universitate, își încropea micul dejun din ce găsea prin frigider, în
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]