200 matches
-
reflectă, în chip revelator, această stare de lucruri. Potrivit recensământului populației Moldovei, din anul 1774, din cei 44 capi de familie ai satului Belcești, doar 7 plăteau bir la stat, ceilalți 34, reprezentând rufeturile, erau distribuiți altfel: 2 preoți, 25 scutelnici ai mănăstirii Galata și alți 10 scutelnici ai portarului Gavrilaș<footnote Recensământul..., ed. P.G.Dmitriev,VII, I, Chișinău, 1975, p. 224-225 . footnote>. După același document, o situație deosebită întâlnim în Ulmi, unde întreaga comunitate sătească, formată din 21 capi de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
lucruri. Potrivit recensământului populației Moldovei, din anul 1774, din cei 44 capi de familie ai satului Belcești, doar 7 plăteau bir la stat, ceilalți 34, reprezentând rufeturile, erau distribuiți altfel: 2 preoți, 25 scutelnici ai mănăstirii Galata și alți 10 scutelnici ai portarului Gavrilaș<footnote Recensământul..., ed. P.G.Dmitriev,VII, I, Chișinău, 1975, p. 224-225 . footnote>. După același document, o situație deosebită întâlnim în Ulmi, unde întreaga comunitate sătească, formată din 21 capi de familie, nu avea obligații fiscale față de stat
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
footnote Recensământul..., ed. P.G.Dmitriev,VII, I, Chișinău, 1975, p. 224-225 . footnote>. După același document, o situație deosebită întâlnim în Ulmi, unde întreaga comunitate sătească, formată din 21 capi de familie, nu avea obligații fiscale față de stat, pentru că 13 erau scutelnici ai mănăstirii Frumoasa, 7 erau țigani ai aceleiași mănăstiri, iar mazilul din sat, asimilat în starea negustorilor, își plătea darea la Iași<footnote Ibidem, p.225. footnote>. În primul deceniu al secolului al XIX-lea, Condica liuzilor, din anul 1803
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
7 erau țigani ai aceleiași mănăstiri, iar mazilul din sat, asimilat în starea negustorilor, își plătea darea la Iași<footnote Ibidem, p.225. footnote>. În primul deceniu al secolului al XIX-lea, Condica liuzilor, din anul 1803, menționa doar 6 scutelnici la Belcești ai serdarului Anastasie Dalamac și alți 2 în Ulmi, care aparțineau șetrarului Filip Bantaș<footnote Th.Codrescu, op.cit., p.319. footnote>, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei<footnote Ibidem footnote>, înregistrau
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
serdarului Anastasie Dalamac și alți 2 în Ulmi, care aparțineau șetrarului Filip Bantaș<footnote Th.Codrescu, op.cit., p.319. footnote>, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei<footnote Ibidem footnote>, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica<footnote Arh.St.Iași, Vistieriea Moldovei, 10 Tr.166,d.18/1820
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei<footnote Ibidem footnote>, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica<footnote Arh.St.Iași, Vistieriea Moldovei, 10 Tr.166,d.18/1820, f.20v-21r. footnote>, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata<footnote Ibidem, .f.24v. footnote>, iar cătunul Ruși, alți
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
logofăt Costachi Ghica<footnote Arh.St.Iași, Vistieriea Moldovei, 10 Tr.166,d.18/1820, f.20v-21r. footnote>, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata<footnote Ibidem, .f.24v. footnote>, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier<footnote Ibidem, f.24v-25r. footnote>, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun<footnote Ibidem, f.17v. footnote>. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
f.20v-21r. footnote>, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata<footnote Ibidem, .f.24v. footnote>, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier<footnote Ibidem, f.24v-25r. footnote>, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun<footnote Ibidem, f.17v. footnote>. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
footnote Ibidem, f.17v. footnote>. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea mai însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de culoare dat de prezența unor
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
de meșteșugari, starostii de negustori, c-un cuvânt o feudalitate cam tîrzietică în viața ei, dar liniștită și liberă. Ceea ce era vechi în vechea Moldovă era legătura pe care clase întregi o aveau cu statul. mazilii și ruptașii, boierii cu scutelnicii lor erau obligați de a servi gratis în orice ocazie statului, era să vede rămășița a organizației militare de sub domniele vechi. Aceste legături dintre domnie și populație, prerogativile acestei din urmă erau neînțelese pentru noii guvernanți, obligați a ținea statu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care dorim să-l relevăm: 1 - la satul și moșia Drăgănești-Tecuci, a vornicului mare pe atunci Mihail Sturza, viitorul domn, nu apare în Condica Vistieriei Moldovei din 1816 decât un număr de „16 liudi” la impuși la bir și nici un scutelnic. Cu un an în urmă însă, respectiv în 1815, în publicațiile ce se fac privind scoaterea la vânzare prin mezat a moșiei Drăgăneștilor scrie negru pe alb că „e sat de 150 gospodari, cu câmp și pădure, fânaț îndestul, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
clăcași (de fapt erau trei: Siliștea, Tămășeni și Boziești, căci acestea alcătuiau unitatea fiscală numită Slobozia-Umbrărești), discrepanța fiind evidentă. Asemenea situații sunt frecvente astfel încât e de înțeles de ce în 1816 cifrele sunt atât de scăzute la birnici, cât și la scutelnici, fiind chiar mai mici decât cele din anul 1803 și, mai ales, în comparație cu situația demografică din 1831 și 1845, anii când cifrele se apropie de realitate. Prin urmare, este greu de presupus și de admis că între anii 1816 și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sârbul, Manole sin Lupu sârbu, Ignat sin Sandul sârbu, Andrei Maccil”, ca la recapitulația finală să apară numai 4, încă o dovadă a lipsei de rigurozitate la înregistrare. Tot la satul Umbrăreștii-clăcași ai postelnicesei Elencu Manu, în categoria celor 37 scutelnici sunt înscrise nu mai puțin de 14 familii ce poartă apelativul „sârbul”, dar care nu credem că indică originea etnică, ci faptul că sunt veniți de la sud de Dunăre (confuzia dintre sârbi și bulgari fiind în actele din acest timp
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adăogat la rufetari 1 ruptași ca să iasă 26 de rufetari. Dintre aceștia dăm numele celor mai importanți și anume: Darie, slugă dumisali logofetesei Manolăchioae; Antohi Vacăneagră, volintiriu; popa Sandul (Serghie) și popa Ion Pleșcan; Alecsandru Boldul, călăraș căpitănesc; și 10 scutelnici ai „dumisale logofetesei Manolăchioae” (Costache), la Umbrărești; Toader Văscan, vornic; popa Ioniță, popa Vasîli și popa Timofti; Vasile Druțul (Druță), vătăman; Vasile Lungul ruptaș și Ion Drăgoi mazil; Radu Bosîioc, călăraș isprăvnicesc; Enache crâcimar, călăraș căpitănesc și alți slujbași scutelnici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scutelnici ai „dumisale logofetesei Manolăchioae” (Costache), la Umbrărești; Toader Văscan, vornic; popa Ioniță, popa Vasîli și popa Timofti; Vasile Druțul (Druță), vătăman; Vasile Lungul ruptaș și Ion Drăgoi mazil; Radu Bosîioc, călăraș isprăvnicesc; Enache crâcimar, călăraș căpitănesc și alți slujbași scutelnici ai „dumisali vistierniceasa Nastasîia”, văduva lui Iordache Costache la satul de clăcași Torcești. Dacă în anul 1772, numărul preoților din satul Torcești este 5, observăm că, în 1774, el a fost redus la 3 (trei), la Umbrărești rămânând același număr
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torcești. Dacă în anul 1772, numărul preoților din satul Torcești este 5, observăm că, în 1774, el a fost redus la 3 (trei), la Umbrărești rămânând același număr, doi. Ei, împreună cu alte categorii de slujbași ai statului sau ai boierilor (scutelnicii), formau categoria rufetarilor, cu mai puține obligații fiscale comparativ cu categoria birnicilor, aceștia ducând greul dărilor și obligațiilor ce erau puse pe seama satului, sau, cum scrie în lucrare, „toată suma caselor” din care, după ce se opera „scăderea rufeturilor”, urma să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a lua a zecea din pâine și din fânață și din grădini și din cânepi și din prisăci de stupi și din bălți cu pește și din tot locul cu tot venitul. Și de la toți să ia, pe obicei, nimea scutelnic să nu fie, nici Ivan căpitanul, nici alții” (subl. n.). Ce se întâmplase anterior ? Încă înainte de domnia lui Dimitrie Cantemir, acest Ivan, căpitan de margine, se așezase cu locuința în satul Piscu fără învoirea egumenului și a soborului de la mănăstirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu ceea ce se va numi mai apoi funcționari la diferite instituții de stat sau particulare. În vremea când erau angajați la boieri, nu erau incluși în rândul birnicilor, ci al privilegiaților. Nu trebuie să se confunde, prin aceasta, slujitorii cu scutelnicii, oameni scutiți de bir pentru că efectuau anumite lucrări agricole pe moșia boierului. De exemplu, la Umbrărești, în 1803 ianuarie 1, Gavril Conachi are pe următorii scutelnici: „Ion Iacomi cu patru boi, Darii sin Sandul cu patru boi, Ion Bute cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rândul birnicilor, ci al privilegiaților. Nu trebuie să se confunde, prin aceasta, slujitorii cu scutelnicii, oameni scutiți de bir pentru că efectuau anumite lucrări agricole pe moșia boierului. De exemplu, la Umbrărești, în 1803 ianuarie 1, Gavril Conachi are pe următorii scutelnici: „Ion Iacomi cu patru boi, Darii sin Sandul cu patru boi, Ion Bute cu patru boi, Gheorghe Bute cu patru boi, Ion Bobocea cu patru boi și Ioniță Morariu cu doi boi, ficiori din Umbrărești”. Nu era nevoie ca astfel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vânzare. Contribuabilii se împărțeau în multe categorii fiscale: boierii, feciorii lor și rudele erau scutiți de dările personale, mazilii și ruptașii 17 erau scutiți de unele dări, în schimbul unor servicii aduse autorităților, preoții, episcopii și mănăstirile plăteau dările și scutelnicii 1 erau total sau parțial scutiți de dări. Ei corespondau cu vechii poslușnici 2 ce se învoiau cu boierii, fie să le slujească, fie să le plătească o anumită sumă. Bejenarii, cei veniți din alte sate (tărnicenii), nu plăteau nici un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
27 ghenarie, 182485. Dar acordarea rangurilor de boierie a continuat. Dovadă sigură avem în documentul inedit din care am reprodus un fragment și din care rezultă că în anul 1826 Vasile Iurașcu era deja stolnic, iar în Izvodul de banii scutelnicilor pe 1827, după biv vel stolnic Iordache Murguleț, găsim pe stolnicul Vasile Iurașcu și pe Stolnicul Mihalache Mavrodin, fiecare fiind prevăzuți, în izvod, cu cîte 12 scutelnici, pentru care aveau de luat bani, de la vistierie 87. Vasile Iurașcu a obținut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în anul 1826 Vasile Iurașcu era deja stolnic, iar în Izvodul de banii scutelnicilor pe 1827, după biv vel stolnic Iordache Murguleț, găsim pe stolnicul Vasile Iurașcu și pe Stolnicul Mihalache Mavrodin, fiecare fiind prevăzuți, în izvod, cu cîte 12 scutelnici, pentru care aveau de luat bani, de la vistierie 87. Vasile Iurașcu a obținut titlul de stolnic de la Ioan Sandu Sturza voievod, prin mijlocirea vistiernicului Alecu Balș, iar el a rămas, în continuare, tot în slujba lui Balș, ca vechil, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vodă, în "Arhiva genealogică" Director Sever Zotta, anul I (1912), pag, 74-79, 101-107 și 166-171. 86. Asupra paharnicului COSTANDIN SION și asupra Arhondologiei sale, a se vedea neapărat: ȘERBAN CIOCULESCU, Varietăți critice, București, 1966, pag. 145-176. 87. Izvodul de banii scutelnicilor, pe anul 1827, se află în Uricariul, VII, Iași, pag. 137. III GHEORGHE EMINOVICI ȘI SOȚIA SA RALUCA Despre Gh. Eminovici, scrie paharnicul Cost. Sion: "Sîrb, pripășit în țară, după introducerea Reglementului, și rădicat la boierie de către Mihai Vodă" (pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de sare, adică până la 240 ocă. Aceste sînt cuvintele pentru care, neputându-se scoate sare din adâncime mai mare, se părăsesc groapele îndată ce agiung la 360 palme adâncime Săparea sării se face de șalgăi și de arestanți; acei întâi sînt scutelnici așezați pe moșia statului, iar ceialalți, pentru crimene osândiți pe un număr de ani sau pe viață sînt îndatoriți a lucra o câtime hotărâtă de sare. Încât, în 14 sau 16 ceasuri lucrătoare la un crivac, cu 3 cai, se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1491), biserica catolică și biserica Sfântul Ioan (construită între anii 1803-1813). Mai mult ca sigur, structura socială a așezării era una specifică perioadei fanariote: o elită politică și una cultural-religioasă profilate în jurul elementelor grecești și, la baza piramidei sociale, categoriile scutelnicilor, poslușnicilor, ale micilor negustori și meseriași, precum și numeroasele lor slugi. Fenomenul degrecizării instituțiilor politice și bisericești, ce a urmat mișcării revoluționare condusă de Tudor Vladimirescu, și, în special, modificările operate la nivelul titularilor de proprietăți imobiliare au stimulat tendințele de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]