227 matches
-
dă seama unde se află, începe să clatine din cap îndurerat: Unde-o fi Aura? Uite ce transpirat sînt. Am avut un coșmar... Lazăr încearcă să-l îmbărbăteze, mergînd împreună spre locul unde doarme Dorin, care tresare mereu prin somn, scuturat uneori de frisoane puternice. Arhitectul, treaz, la gura sobei, aruncă din cînd în cînd cîte un lemn peste jăratec. Letiția doarme profund, cu un aer inocent, de fetiță culcată devreme, să se poate trezi a doua zi de dimineață. Pavel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
luminile erau stinse, dar, cum perdelele nu fuseseră trase, Încăperea era scăldată În razele lunii. Se auzea susurul fîntînii și se vedea limpede umbra argintie a frunzișului. Exemplarele din The Tatler erau rînduite pe mese, scrumierele fuseseră scoase, iar pernițele - scuturate și așezate pe fotolii: Încăperea semăna acum cu o sală de expoziție În care publicul e ținut la distanță de un cordon. Următoarea ușă prin care trecu fu aceea a cabinetului doctorului Forester. Și cum Închidea fiecare ușă În urma lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de kretek, al cărui fum mirosea a cuișoare. A făcut semn unui șofer de taxi care conducea un Jeep. — Doamnă, n-aveți o țigară? a strigat unul dintre ei fără prea mare tragere de inimă, de parcă se aștepta la un scuturat grăbit al capului. Ea știa că voia o Marlboro sau o Camel, țigări adevărate, nu dintre cele ieftine, kretek, cu parfum de cuișoare, pe care le fumau ei. Nu până demult avea Întotdeauna la ea un pachet de Lucky Strike
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a sesizat cum sângele i se înfierbântă brusc și pornește înspumat către capilare. Își simțea toată carnea înfierbântată, săgetată, electrizată. Se lăsă să cadă moale pe scaun. Astăzi vine, își zise în gând, astăzi vine. Înfiorată de neliniști, se cutremură, scuturată ca de frisoane. Era cât pe ce să lase să-i scape un țipăt, își încleștă dinții, ar fi vrut să se ascundă undeva, să fie singură. Ce demență! Ce demență! Căută cu privirea ceva de care să se agațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
-o. — Dă-mi ghidul înapoi, zise. Vreau să-ți arăt colosul ăla de piatră. 5 Nor alb și munte albastru Videocaseta cu lumina intermitentă stătea deasupra aparatului video, sub televizor, în întuneric. Cioburile becului spart erau toate în cutia lor, scuturate atent cu ajutorul ziarului îndoit, ca niște steluțe, pentru a proteja lăbuțele lui Ian pisoiul, care obișnuia să se plimbe în toiul nopții prin casă. Cutia cu becul era închisă bine și stătea pe șemineu, ca o urnă. Scrisorile și pachetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
am spus în șoaptă. Ce naiba încercai să faci? — Ce naiba încercai să faci? Am întors camera cu susul în jos. Am umplut aerul cu praf străvechi și patul cu tricouri, pantaloni și șosete din scrin și un teanc de cărți deschise, scuturate, din corpul de bibliotecă. Doctorul specialist în șocuri nu mai putea ține lucrurile în frâu, acum eram o creatură făcută din mecanisme defecte. Ce naiba încercai să faci? Haide, acum sunt pregătit pentru următorul indiciu. Am deschis șifonierul și am tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în ea. Hoțește. Plecase hoțește. "Întoarce-te să termini ce-ai început, Iordan", mă rugam. Nu s-a întors. Iasomia și-a pierdut parfumul. Florile s-au umflat a putred și s-au scuturat. Urîte mai sînt tufele de iasomie scuturată. De la hohotul alb la hohotul știrb. Vișinele au prins viermi. I-am analizat sărutul pe toate fețele. Nu din confuzie. Nu din ambiguitate. Nu din seducție m-a sărutat Iordan. Nu din pasiune. Nu din iubire limpede. Da, din nostalgia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
șerpuind. Ba intrînd sub roți, ba depărtîndu-se. Macii de iunie. Revoltător de roșii și de mulți. La întors, am așteptat reluarea spectacolului, dar plouase și nu mai rămăsese nimic din ei și din petalele lor. Doar cîțiva, ici-colo. Mototoliți, zdrențuiți, scuturați. "Premiera-i totul, mi-ar fi răspuns Iordan, dacă m-aș fi plîns, nu repetițiile". Tristețea, la revenirea în Iași, era nerodnică, dar luam mersul de la capăt, săptămîna următoare, sperînd într-o foarte altă zi. Dacă apăs palmele pe pleoape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și cumpăna fântânii, și crucile cimitirului, vor crește ghiocei în pragul ușii, va înflori teiul în siropul de tuse. Castani cu struguri albi policandre atârnate de cer, Copoul drumul ce ducea în grădinile îngerilor. Diseară vin să culeg toate petalele scuturate, o să le pun într-un plic, duminică le alegem: ale tale deoparte, ale mele deoparte nu vreau să moară strivite sub cizme. De ce să le alegem? Nu ai spus că am făcut schimb de flori, petalele tale sunt și ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu se poate ieși pe ușa din spate. Dumnezeu luminează scutece, umple sticla cu lapte, înflorește cămașa de nuntă, îmbălsămează giulgiul fără fățărnicie, Dumnezeu seamănă suflete cu intenția de a culege rod, păsările cerului aleg fructul copt, Dumnezeu blestemă poamă scuturată devreme. Umple livada cu tine, de vrei să te aștept. De tristeți nu te poți păzi decât sporindu-le. Iubește nefericirile ca și cum te-ai iubi pe tine însuți. De pe culmile muntelui, caută-te în adânc, Petre. Arhimandritul vorbește despre prototipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
coșmaruri lugubre. În urma unei astfel de nopți albe, ce-l chinuise și-l înspăimântase până în măduva oaselor lui, trezindu-se brusc și violent, acoperit tot de o sudoare rece și grea, Șerban se porni să vorbească tainic cu sine însuși, scuturat fiind de toți fiorii spaimei. Se gândea astfel: „Am tot mai des și mai des coșmaruri oribile, fir-ar să fie! De ce, mă-ntreb, am atâtea coșmaruri? Și, de cele mai multe ori, mi se întâmplă să visez numai draci. De ce visez
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
austerității lor...” Operă de reflecție, dar și operă epică, roman în cel mai propriu înțeles, Logica însuflețește personaje și proiectează acțiuni care, din specia banalului fiind, a obișnuitului, a vieții zilnice, dobândesc dimensiuni de evenimente și o aură simbolică. Scena scuturatului în casă, de pildă, acțiune în care cele două eminente gospodine, Sanseverina și Ecaterina, își unesc abilitățile și forța este cu adevărat „o mică epopee domestică și bufonă“ (N. Manolescu). Sau episodul îndelungatei belote jucate de Cosașu într-o noapte
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
ocupau tocmai de rândurile sau stivele de poloboace, când nu se aferau înnebuniți cu hârtii ștampilate în mână. Dar, așa cum era, curticica aceasta l-a adăpostit câtva timp pe Ionică, un câine de pripas cu blănița de un alb murdar scuturată vehement de puternice agitări din coadă. Îmi sărea în întâmpinare zilnic când mă întorceam de la școala primară, pe care tot în cartierul Floreasca o urmam, fugea după mine cu limba scoasă când zburam pe prima mea trotinetă, albastră, cu roțile
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
Simona Vasilache Ceva mai ,scuturate" decît simpla părere (într-o doară...), mai puțin, orișicît, decît un verdict, considerațiile de autor sau, firește, de cititor plaisirist alcătuiesc, împreună, un soi de critică mijlocașă. La fel de bună ori de rea, adică, și-n apărare, și-n atac. Cîtă
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
începe în 1886 explorarea părții celei mai sudice a țării și a continentului american, reputată pentru clima sa aspră, accesul dificil și populația neprietenoasă: ?ara de Foc.? Se vede limpede că între memoria larg culturală, ?extrasă? pe fișe din care, scuturate, ies viețile și operele filme-filme, memoria cărții ca partitură filologică și memoria jalonată de afinități a cititorilor merge-o ștafetă în zig-zag. Urmele ei, zgîriate-n ceară moale, o să le umple tocmai povestea. Care, pentru cartea lui Mircea Anghelescu, în care
la Povești, povestiri, amintiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10883_a_12208]
-
anvergură halucinantă. „Turandot și Pescărușul sînt singurele mele două spectacole în care am practicat acest tip de scriitură, m-am drogat cu textualism. Regret că am abandonat această experiență mult înainte de-a fi epuizat-o. Mai găsesc cîte-o țigară scuturată, uitată prin vreun buzunar de pantalon vechi. Ce să fac, s-o fumez de unul singur?” Lucian Pintilie în Bricabrac, Editura Humanitas, 2003, pag.45. Omagiul pe care Pintilie i-l face lui Harag, după ce a văzut Livada de vișini
Pintilie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3075_a_4400]
-
tot foștii-actuali... Spre ora 3 p.m. - o zi la fel de luminoasă ca acum 4 ani! Cred că suntem vreo zece mii de oameni în jurul „balconului” devenit celebru în iunie și aprilie-mai 1990. Se cântă „cântecele golanilor”; se face gestul victoriei și cheile scuturate - pentru demisia guvernului . Există fidelii Pieței Universității; studenți, bătrâni și mai tineri intelectuali, copiii străzii, cloșarzi bucureșteni; ciorditorii și smititele Bucureștiului; dar și oameni care tac, se afundă în ei înșiși, într-o tristețe, zădărnicie fără speranță, mai grăitoare decât
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
a închinat Marea adânc de vis, Cu valuri azur pe nisip a scris Iubirea pierdută ce-o vrea-napoi, Din scoici, castele face pentru noi. Ți-a închinat și Viața taina ei, Durerea ți-a fugit cu flori de tei Scuturate căzut-au pe alei, Așteaptă să-i spui: Vino să mă iei! Citește mai mult Ți-a închinat Lumina raze, mii,Și-a suspinat la iubirea nopții,Mândră, Luna-n inimă se-ascundeDe lacrimi și dorul ți-l aprinde.Ți-
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
ÎN PLOAIE DE STELE De dor mă rătăcesc în labirint, S-adun resemnare-n suflet rănit, Când rază coboară din Univers, Cu lacrimă de gând să curgă-n vers. Că într-o primăvară mi-am uitat Balsamul iubirii-n tei scuturat De anotimpuri cu ploi și cu vânt, Destinl meu se-ascunde în cuvânt. Îmbrac speranța cu-al lirei veșmânt, Iubirea să vină pe-aripi de cânt Și dorul să-mi ducă-n poezie, Cât sufletu-i pe-a vieții făclie
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
a închinat Marea adânc de vis, Cu valuri azur pe nisip a scris Iubirea pierdută ce-o vrea-napoi, Din scoici, castele face pentru noi. Ți-a închinat și Viața taina ei, Durerea ți-a fugit cu flori de tei Scuturate căzut-au pe alei, Așteaptă să-i spui: Vino să mă iei! Referință Bibliografică: Între viață și vis... / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2260, Anul VII, 09 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Docuță : Toate
ÎNTRE VIAȚĂ ŞI VIS... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383602_a_384931]
-
să mai ție?/ Arde vin, arde pelin/ C-am ibovnic la Mizil,/ Ar veni, dar n-are trin./ Vino, neică, și pe jos,/ Că ești tânăr și frumos!!!/... Cine scutură roua?/ Flăcăii, dimineața,/ Când se-ntorc de la mândra./ Roua trebe scuturată/ Și mândruța sărutată./ Nu-i aceea joi, sara,/ Să nu merg la mândruța/ Și să vin dimineața./ Deschide, mândră, fereastra,/ Că-ți dau foc și-ți arde casa!... Ai vrea să știi ceva despre blesteme: Cine iubește și lasă, Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
desfăcea liberă de figura umană ca o sperată poartă. O! Sieși centrat, adunat și de piatră, colo un cer obosea prin scăpărarea-i unică. Profundul, declinatul anotimp al acestei naturi cogitale se preamărea, din învălite roduri. Potir propagat. Insomnie concentric scuturată a Principiilor. Îmbrăcare simultană a glorioase, certe geometrii. Cunoașterea era aici locuire, canonică deplasare în Spirit. Verificare a gândurilor iubite, pe căi închise și simple ca lăncile unui triunghi. Stabile corpuri! Insolvate, în veritabila vale, unde aburii comprimau alfabetul prismatic
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mai tare ai început să faci piruiete și pași de parada că parcă ai și fost manechin într-o viață anterioară, dar aveai mult mai multe dulcegării cum mai făceai cu capul, cu umerii, cu întoarcerile tale, cu părul ba scuturat, ba.. un mare Bravo!! https://www.youtube.com/watch?v=TBPTDO-GMV0 Ești așa Frumoasă că oricui m-aș laudă, În fiece dimineață cu drag te-aș săruta, Lumea ar afla că-i cumințenia drăguță, Știind că ești Tu finuța lu
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
maimuță, individul dădu la iveală un utilaj sexual de-a dreptul monstruos. Fascinată, Rodica privi organul care se erecta rapid, ajungând la 27 cm. Cu o miscare bruscă, Puleașcă o răsturna pe canapea, aplecându-se deasupra ei. Rodica D.D.T. fu scuturata de un spasm involuntar. Își strecura mâna între ei, în jos, conducându-l, lăsându-se pătrunsa. Tremurând ușor, începu să se miște în ritmul lui Puleașcă. Acesta o posedă din ce in ce mai violent, pana cand Rodica îl strânse puternic în brațe, țipând
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
Mirosuri calde și săruturi sfinte: Răscoală-n sânge fi-va-mi! Am să duc, Acolo unde naște depărtarea Și-acolo unde trupul meu e-al tău, De toamnă mângâiata, sărutarea: Pe mâna ta am să mă culc și eu.... Asemeni scuturatelor în horă de vânt, ca frunze galbene să fiu Când voi pleca și când fi-va-mi o oră, Septembrie, scrisoarea ce ți-o scriu... Și-așa plecată, unde să mă cauți?! Și-așa venită unde să mă știi...? În locul
SEPTEMBRIE, SCRISOAREA CE ȚI-O SCRIU de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362955_a_364284]