135 matches
-
ponderea lor socio-culturală. Extrem de puține nume au parte de mențiuni pozitive în paginile otrăvite ale sursei "Nicolae Anatol", preschimbată în "Artur": Ecaterina Bălăcioiu, George Tomaziu, Dorin Tudoran. Dar mulți scriitori români sunt tot mai frecvent apărați - sau, în orice caz, scuzați - pentru comportamentul lor turbulent, pe considerentul că ei, totuși, fac să strălucească, prin activitatea lor literară, vitrina României Socialiste. Trebuie apelat, arată în mai multe rânduri Artur, la cvasitotalitatea românilor de valoare din țară și din străinătate, pentru a redeveni
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
ele niște figuri literare vii, imprevizibile, imposibil de introdus într-o schemă. Duminică și Adina Gheorghe, cei doi eroi din povestirea În treacăt, sunt construiți pe exact acest tipar ieșit din canoanele realismului socialist. "Suceala" lor poate fi prezentată și scuzată ca un efect psihologic al iubirii: un sentiment tulburător la figurat, dar mai ales la propriu. Pentru cititori, ei par greu de înțeles; dar personajele sunt astfel și în interiorul povestirii, în însăși relația de dragoste creată între ei. Când o
Esența vieții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8959_a_10284]
-
-l anunț deoarece M.Borger a decedat astă noapte În somn... Un răspuns scurt, rece și plin de dușmănie. Am paralizat În primul moment și nu am putut asimila informația crudă pe care o primeam... Am refăcut numărul. Alo! Mă scuzați! poate am format din greșeală alt număr, poate am sunat În altă parte... N-ai greșit, dragă!. Acesta este adevărul... Nu se poate! și am Început să plâng În hohote, repetând continuu „nu se poate”, „nu este adevărat”... e o
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ochii căzuți fără intenție! în decolteul generos al soției domnului Sandu. Un decolteu care oferea vederii publicului larg mare parte din cei doi sâni prea opulenți, rotunzi și pietroși pentru a fi pe de-a întregul naturali. "Ăăă... Pardon, mă scuzați! Sunt un pic obosit și mă furaseră gândurile. Așa. Ziceți, doamnă!", spuse el dezlipindu-și privirea de peisaj. "Păi... Dă-mi și mie pachetu', că acuși vin fetele, înțelegi?", gângurise cucoana, fluturând nițeluș din gene. "Imediat, imediat", se conformă domnul Ciucurel
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
s-au prăvălit Într-o rână, iar reclamele luminoase, de mult stinse, și-au pierdut din litere, alcătuind cuvinte din ce În ce mai știrbe și mai lipsite de sens. Nu știu dacă am fost ultimul om care a trăit pe Pământ și nici măcar, scuzată-mi fie lipsa de precizie și de informare, ce virus a dat lumii lovitura de grație. Țin minte doar că, Într-o dimineață, la câteva zile după ce ultimele rezerve de hrană s-au terminat, am Îmbrăcat costumul cel bun și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În zonă primejdioasă. — Hai să n-o luăm razna! Nu e chiar invazia din Golful Porcilor! Mick tocmai Își căuta o țigară imaginară când a apărut cineva pe după colț cu un pas rapid și s-a frecat de el. — Mă scuzați! Era fata pe care o văzuseră ceva mai Înainte pe podium. Ea și-a continuat drumul În grabă, fără să-i privească. Margaret și-a dat seama că făcea parte din conducerea consiliului studențesc, era sigură că o văzuse de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
rog încă o dată să mă scuzați, da, aveți perfectă dreptate, am procedat stupid, da, foarte exact.. Turuind aceleași fraze își asigură retragerea către ușă. Când reuși să ajungă la clanță deschise cu rapiditate și se strecură afară murmurând: Sărut mâna, scuzați. După ce termină programul Carmina îl regăsi dincolo de poartă așteptând nemișcat, cu basca fixată pe-o ureche, cu mapa sub braț, foarte drept, cu ochii pe ceasul mare de la intrare. Știți, îi spuse, după ce își potrivi pasul cu al ei, cândva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
toată: să netezim calea pentru a-l întâmpina pe Mitică așa cum se cuvine. Dar el unde este? am întrebat. E puțin plecat în viitorul îndepărtat ca să ne aducă niscaiva mostre. Vedeți, noi suntem la început și vrem să sărim peste, scuzați, scârboasa tranziție și EL, ca maestru al artelor înalte, firește, nu singur, ci cu alți experți, are misiunea de a ne bucura cu câteva calupuri de viitor. Așa că v-am ruga să creăm o așteptare activă, adică toate mizeriile vremii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să mai zăvorască maxilarul superior, pleoapele explodează, brațele cad moale pe lângă albastra siluetă înfiretată. Monumentul în uniformă este zăvorât în carcasa propriei neputințe. La capătul unei încordări prometeice, atletul ordinii izbutește să îngaime, într-un inutil ecou: "Sumimasen... sumimasen" (Mă scuzați... mă scuzați). Impasibil, îmi continuu drumul și reușesc să ajung la râvnitele locuri libere cu mult înaintea iubitei mele... Cum aș fi putut lăsa nemediatizat un asemenea triumf? Epilog Dincolo de modestul umor (pe alocuri, din păcate, involuntar) pe care-l
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
la Alatriste și din nou la Olivares. — Dar... Începu să spună. — Nici un dar. Alquézar Își mai drese glasul o dată. — Întrucât Înălțimea Voastră se referă la un subiect atât de delicat În prezența unui terț, am crezut că... — Ai crezut prost. — Scuzați. Secretarul privea hârtiile de pe masă cu o expresie neliniștită, parcă pândind ceva alarmant În ele. Pălise brusc. Dar nu știu dacă În fața unui străin trebuie să... Favoritul ridică o mână autoritară. Alatriste, care Îi observa, ar fi jurat că Olivares
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
înconjurat pentru a ne filma și fotografia, neținând cont că în vizorul lor se află un copil de 5 ani înspăimântat de ceea ce i se întâmplă. La intrarea în garajul casei, agresivitatea fotoreporterilor a depășit orice limită ce putea fi scuzata de "interesul profesional". Ce trebuie să se întâmple ca să înțelegeți că ați mers prea departe, până unde vă doriți să ajungeți?! Cât e de dificil de înțeles că există și oameni care știu să își rezolve problemele în mod civilizat
UPDATE: "Aţi mers prea departe!". Andreea Marin a revenit în ţară. Șoferul vedetei, pe punctul de a produce un accident by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72833_a_74158]
-
Învierii: nici un calvar fără speranță, nici o speranță fără calvar. E o lecție a momentelor limită, mai puternică, însă, și decât nefirescul de ilustrată al Paștelui în culori moi, culegând plata, și făcând uitată datoria, și decât prăbușirea în slăbiciunea individuală scuzată, omenește, de fisurile exemplului. Lecția viorii, punte fragilă între haosul nestăvilit și lumea reținută, valorificând cu noblețe răsunătoare amintirea durerilor ei, e manualul unei supraviețuiri orientate. Care nu înseamnă nici îndârjire, nici abandon, ci amestecul de accesibilitate și exclusivitate al
Patimile viorii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6405_a_7730]
-
cuprins de umori. Lovit de febra comentăriței, consilierul pune la punct ziariști, dă lecții, insultă, îi ceartă pentru opiniile lor. O face, iarăși, fără discernamânt". Și mai e ceva, registrul în care își pune în pagină aserțiunile este din zona, scuzați, « puțoismelor », mai spune Andreea Pora.
Andreea Pora: Sebastian Lăzăroiu, autor de puțoisme by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36177_a_37502]
-
și se ridică. Aleargă spre ușa verde.) Asta este ușa! Ușa verde! Cum de nu m-am gândit? Primăvară! Verdeață! Salcâmi! (Bate la ușă. Ușa se deschide. Se arată în pragul ușii un bătrân.) X: Căutam o tânără femeie, mă scuzați! Bătrânul: Ce anotimp este acum? X: E primăvară. Bătrânul: În sfârșit e primăvară! De când aștept primăvara! De când aștept să bată cineva la ușa mea și să mă dezlege de bătrânețe. Verdeața a cucerit natura, iar eu o să alung masca neputinței
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
facă acest lucru. Cântărețul: Treaba ta e să sapi groapa altora. Eu mă ocup de afaceri. Groparul: Ce afaceri? Cântărețul: Cu locuri de veci Groparul: Părintele știe ce faci? Cântărețul: El e patronul, dar acum e la ospăț. X: Mă scuzați! (Cei doi se uită la el.) Caut și eu un loc. Cânărețul: Dorești să-ți cumperi casa de veci? X: Nu, caut pe cineva. Cântărețul: La cimitir? Poate îl cauți pe preot. E ocupat acum cu mâncarea și băutura. (Râde
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
sintagmei lui Machiavelli, dacă la asta se gândesc cei ce se acoperă cu ea, atunci ar trebui să se teamă de sensul traducerii, deseori comentat, și anume: comiterea unor fapte reprobabile, în unele situații poate fi justificată, dar moral, niciodată scuzată. Spui că ,,virtutea este doar teorie, mai ales în politică...” Mie nu mi-a plăcut niciodată acest cuvânt. Eu am apreciat o derivație, virtuozitate, pe care, cum este și cazul, am aplicat-o virtuoșilor din lumea artelor, a interpreților instrumentiști
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
în locurile obligatorii de trecere e interzisă” (sic!). Ce vra să zică aiasta, nu se știe! Sireaca limba română! A afișa vine de la...afiș. Produsul, cel mult, e amplasat sau expus. Și care or fi „locurile obligatorii de trecere”? Oare, scuzați, locurile în care te trece (coridoarele spre toaletă), ori cele prin care se trece: holurile de la intrare, culoarele de la casele de marcat? O fi sau nu obligatoriu să treci prin fața chioșcurilor? Loviți peste noapte de așa o veste, de care
Scopul chiar scuză orice mijloace? [Corola-blog/BlogPost/92429_a_93721]
-
scrie aproape nimic despre insuccesul Simonei. Ea trebuie susținută în continuare, dar nu cu hei-rupisme. De unde au învățat oare tinerii ziariști români să pună titluri bombastice, să subestimeze astfel cititorii, ca și vedetele despre care scriu?! Acum Simona Halep e scuzata de faptul că i-a cedat gleznă. De ce nu i-a cedat lui Bouchard? Dacă avea probleme, trebuia să abandoneze, dar nouă ni s-a părut că a jucat la întreaga ei capacitate fizică și a dovedit cât poate. Atâta
O mare lecție pentru presa din România [Corola-blog/BlogPost/92768_a_94060]
-
asta, mă băiatule? Nu suntem în primăvară? Care primăvară, bă tete, că e vară, vară, cu atâta zăpușeală! Dar eu așteptai să vină ploile... că așa e primăvara. Înfloresc pomii, înverzesc grădinile... Când veniră ploile, zisei băiatului: Citește mai mult Scuzați, că mor! După vreo zece pași, moș Ion Bălănescu se simți foarte obosit și se așeză pe scara prispei, oftând din greu. În ultima vreme i se pare că timpul curge mai repede decât gândurile lui. Rezemându-și capul în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
de vedere al omenirii, existența Centrului? Un succes? - Mult mai mult decât atât: o necesitate. Imperioasă, vitală. Salvarea, dacă agreați cuvintele mari. Mister Adam, prețuiesc spiritul dumneavoastră polemic. L-aș prețui și mai mult dacă n-ar avea o componentă, scuzați, deviaționistă. Am impresia că vă place atât de mult să aveți În aproape orice situație o replică percutantă, Încât, uneori, vă lăsați furat de expresivitate În dauna coerenței. Aveți ceva Împotrivă să ne Întoarcem la chestiunea ecourilor genezei reale a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
meu; Însă de radeți de plânsu-mi, ... să v-ajute Dumnezeu! *Versus Mie-mi spui să nu vorbesc, Să nu-mi scape păsărica; Însă, tu, e prea firesc, Vorbind, să nu spui nimica! În troaca destinului E vreo altă "dictatură" Și, scuzați, n-am observat: Unii râma, cu măsura, Alții taie, de Ignat!? Costel Zăgan Referință Bibliografica: EPIGRAME DISPONIBILE DE COSTEL ZĂGAN / Costel Zăgan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1072, Anul III, 07 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel
EPIGRAME DISPONIBILE DE COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363314_a_364643]
-
și să simți cu sufletul dulceața vieții. Să ne mai amintim un pic și de Conul Mihai, acel munte al literaturii române, Sadoveanu, care aflat o dată cu scriitorimea de la Viața Românească sus, pe Ceahlău, în timp ce asfințea fascinant astrul zilei, el stătea, scuzați, cu dosul la minunatul spectacol ceresc, suflând în cărbunii și vreascurile focului, care trebuiau să-și aprindă răsăritul lor meschin, dar atât de trebuitor. Și cine-apoi a descris cel mai strașnic amurg de soare, în pagini fermecate, având parfum de
DIVINA ÎMPLINIRE – UN ÎNALT OASPETE DORIT – SCRIITORUL ROMÂN MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364057_a_365386]
-
uita prin el în zare. - curat lucru, azi nimic nu merge. - ce mai merge în țara asta, domn’ doctor? - zic eu, să-i țin hangul. - nimic, nimic, nimica... - ba da, mai merge ceva, și încă merge foarte bine... - înmormântările, părinte, scuzați, domn doctor. - aici nu te contrazic. a sunat undeva. în câteva minute cabinetul s-a umplut cu doctori; toți rotofei, cu niște bărbișoane de savanți, în niște halate străvezii sau poate așa le vedeam eu, dracu știe. m-au consultat
AM FOST IERI LA DOCTOR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366923_a_368252]
-
o sfătui el. Se întâmplă și la profesioniști uneori. Tratați totul ca fiind o joacă... Îmi permiteți, vă rog, să mă retrag! Distracție plăcută! - Da... este o joacă, aveți dreptate! Distracție este, dar nu chiar plăcută... de una singură... Mă scuzați! Nu trebuia să spun asta, răspunse ea întristată pe dată. - Doamnă..., de ce să nu puteți spune ce simțiți cu adevărat? își căuta bărbatul cuvintele, vizibil încurcat. Este firesc! continuă el, bătătorind zăpada cu bocancul. Eu sunt..., eu sunt Iustin, se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
apa sâmbetei din cauze care vor rămâne în veci străine fraierului plătitor de impozite! Dacă încearcă să răspundă la aceste întrebări domnii consilieri își vor revizui cu siguranță voturile date cu atâta ușurință. Un mare gânditor spunea că ignoranța e scuzată dacă cel care NU știe recunoaște acest lucru și nu persistă cu încăpățânare în greșeală. Vom vedea. Până una alta le aduc aminte stimaților domni consilieri că un TEATRU românesc la Oradea înseamnă aproape două sute de ani de luptă încrâncenată
NEDUMERIRI de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349004_a_350333]