66 matches
-
sâmburi de măsline, mătrice, mentă, flori de liliac, lumânărica Domunului, sâmburi de măsline, rugi de mure, frunze de nuc, otrățel, păiuș, pelin, coajă de prun, sunătoare, rădăcini și coajă de porumbar, de porumbele, de potroace, frunze și păstăi de salcâm, secărică, rădăcină de stânjenei, coajă de stejar, frunze și semințe de stevie, talpa gâștei, troscot, coajă de ulm, urzică moartă, cercei de viță de vie, rădăcină de vintre și de zârnă; zeamă de morcovi, orez fiert, zaț de cafea, coarne (fructe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de grâu și stropite cu rachiu; cu humă arsă și oțet, cu frunze de piersic pisate, amestecate cu pelin și vetrice, cu ceapă, vetrice și oțet. Ceaiuri din flori de ventrilică, de mentă, de picușuri, frunze de băgioară ori de secărică, măcrișul iepurelui, scoarță de gorun cu oțet, rădăcină de arin. Se consumă: mure pădurețe, argilă, bob fiert, brânză de vaci, caș proaspăt, cartofi copți, ouă fierte răscoapte, compot de coarne, măsline, morcovi copți, pâine prăjită ori uscată, rachiu de drojdie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
coacăze, flori de gălbenele, cu volbură, tătăneasă, iarbă mare, iederă, lămâie, lemnul Domnului, flori de liliac, de mac, cu mătcuță, frunze de nuc, cu pelin, sunătoare, Poala Sfintei Marii, rădăcini de porumbel, roșcovele pămîntului, cu scorțișoară, flori de secară, de secărică, sfeclă roșie, șovârf, coajă de stejar, cu stânjenei albaștri, traista ciobanului, trandafir roșu, troscot gras, vâsc (de măr sau de păr), unghia găii, rădăcini de urzică moartă. ARSURI GASTRICE Senzația de arsură (pirozis, piroză, acreală, jeg), ce urcă din stomac
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rădăcină de nufăr alb, odolean, sânzâiene albe, coajă de stejar, cu sudoarea calului. Oblojeli cu oțet și cărbuni stinși și pisați, cu hoștină de la stupi și tărâțe de grâu, cu sevă de mesteacăn. Fumigații cu coji de ouă, ceapă, oțet, secărică și zahăr, puse pe jar. Tratamentele cel mai des folosite În scurgerile vaginale de orice natură: Băi de șezut cu macerat din frunze și flori de coada șoricelului, 2 mâini de plantă la 5 litri de apă rece, care se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ținută 3 zile În rachiu de drojdie, la Întuneric, sămânță de in, leuștean, lemnul Domnului, făină de orz sau de ovăz opărită, cu mutătoare, nalbă de grădină, rădăcină de papură, pelin, peliniță, praz, rădăcină de scai, făină de secară, cu secărică, sfeclă roșie cu tămâie, unghia găii, cu usturoi, untură de porc veche (râncedă), cu volovotic, zglăvoc. Ceaiuri din buruieni de ceas rău, hernie (studeniță), sânzâiene, de cimbru de câmp (cimbrișor), din planta cinci degete, ghințură, ghizdei, iarbă mare, iarba frântului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
țâța vacii, unghia oii, vetrice. Iarbă mare plămădită cu miere de albine, rachiu În care s-au plămădit bureți arși, buruiană de sub fag; cu camfor, drăcoaică, lumânărică, tătăneasă, rădăcini de iarbă mare, de mutătoare, papură roșie, piper negru măcinat, cu secărică sau spânz, țuică sau vin alb În care s-au fiert lemnie, ridicătoare, surioară cu frățior. În medicina populară, denumirea de vătămătură era dată și unor colici intestinale, hepatice sau renale, precum și umflăturilor cauzate de ieșirea intestinului subțire prin peritoneu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În care se amestecă usuc de oiae, fiertură de iov, frunze de nuc, de mușețel, de rozmarin și șovârf, cu fiertură de cimbru. Ceai de brusture, buruiană neagră, săgetătură, coada șoricelului, ciuboțica cucului, cimbru, cârcei de vie, mentă, otrățel, mușețel, secărică, troscot, vâsc. Oblojeli cu fiertură de bobâlnic, cu rachiu de tescovină, brâncă pisată și fiartă, cu iarbă mare plămădită În miere și vin alb, de ramuri de salcie, de untul pământului, iarba șarpelui sau viperină. AMEȚELI Băi la cap cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de hamei, de iov, iarba gâștii, lămâiță, levănțică, lojniță și de lumânărică. Ceai din coji și semințe de mac, flori de măceș, măselar, mătase de porumb, mătrăgună, mentă, sevă de molid, nalbă, orbănțică, paie de ovăz, pana zburătorului, podbal, potroacă, secărică de câmp, floare de soc, șovârf, floare de tei, sulfină albă, troscot, urzică moartă, coajă de ulm și vâsc. Amestecuri pentru infuzii: cimbru de casă cu rădăcină de pătrunjel, cimbru de câmp cu zburătoare, mătase de porumb cu semințe de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sărbătoreau evenimentul când, la geamul de la ușă, o căciulă rusească apăru deasupra perdelei. Precis era un militar rus! Dorea și el, sărmanul, să facă Paștele într-o casă de om! Îl vor omeni cum se cuvine cu un păhărel de secărică, un ou roșu, o felie-două de cozonac, că așa-i la sărbători! Când au deschis însă ușa să pună planul în aplicare, aflându-se față în față cu așa-zisul "soldat rus", după câteva clipe de ezitare, uimire totală. În fața
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sticlă de vin. Spărgeau între dinți coaja semințelor pe care o aruncau într-una din grămăjoarele din jur. Uneori în spatele genunchilor unuia zăcea o sticlă boțită plină cu un lichid de o culoare dubioasă pe care o numeau vin sau secărică sau țuică, în funcție de inspirația de moment, și din care mai trăgeau cîte un gît zgomotos, plimbînd-o din gură în gură. Dacă se flutura prin preajmă comunitarul, ascundeau sticla în tufișul din apropiere. Cînd era comunitarul pe care-l cunoșteau, îi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
sticlă de vin. Spărgeau între dinți coaja semințelor pe care o aruncau într-una din grămăjoarele din jur. Uneori în spatele genunchilor unuia zăcea o sticlă boțită plină cu un lichid de o culoare dubioasă pe care o numeau vin sau secărică sau țuică, în funcție de inspirația de moment, și din care mai trăgeau cîte un gît zgomotos, plimbînd-o din gură în gură. Dacă se flutura prin preajmă comunitarul, ascundeau sticla în tufișul din apropiere. Cînd era comunitarul pe care-l cunoșteau, îl
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
zvîrcolească în așternuturile caniculare, pînă a decis să facă ceva în privința asta. Și-a tras pe el o pereche de pantaloni și un maieu și a coborît la nonstopul situat cîteva străzi mai încolo, pentru a-și reface provizia de secărică și de țigări fără filtru. Nu mai avea deloc, fiindcă îi promisese soției la plecare, cu lacrimi în ochi, c-o să se lase. Să nu-l părăsească și să nu se-ngrijoreze pentru inima lui slabă, datorită căreia suferise deja
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pahar băut și primele trei țigări fumate, săgețile alea din inimă au devenit mai multe și mai dese și mai dure. Al doilea pahar a fost cel al furiei, cînd tatăl lui Radu ar fi spart în pumn paharul de secărică, dacă paharul n-ar fi fost suficient de rezistent pentru a îndura o furie încă adormită. Furia și-a găsit obiect în fiul care dormea în camera alturată. Semăna nepermis de mult cu maică-sa, așa cum îl privea în întunericul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
intangibilă (12 lei) - la concurență cu șnițelul vienez (15 lei). În aceste condiții, setea putea fi ostoită cu sfertul de vin alb de masă (6 lei), vinurile din podgoriile Atta Constantinescu, țuică (3 lei), rom (3 lei), coniac (3 lei), secărică (2 lei), anison (2 lei), sau cu diferitele sortimente de bere - „Azuga” (9 lei țapulă, „Luther”, „Zimca” sau autohtona „Brigadiru”. Totuși, mici „oscilații” burgheze puteau fi întâlnite în meniurile alcătuite cu ocazia petrecerilor de revelion. De pildă, pentru seara de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
adâncă. „Auzi, madam Pandea! Cică la Donca Simo o să joace un film foarte frumos, „Un condamnat la moarte a evadat”. Mi-a spus madam Lulu. „Nu-i bai!” răspunde doamnea Pandea, „nu-i bai! Că-l prind ei!” Ei beau secărică. Plutonierul Ilie Îi toarnă În pahar, de, e șef. „Nimeni nu scapă, toa’lent, să trăiți! De data asta nu scapă nimeni!” Își Împleticește limba și cu greutate Își stăpânește vorba. „Uită-te la el”, Îi spune locotenentul, „credeai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
el ar putea să moară?” și scoate o revistă pe coperta căreia chipul lui se uită În zarea stepei nesfârșite. „Uită-te la el!” și izbucnește În plâns, Îi curg lacrimile În ciorba de lobodă și stau la masă, beau secărică și plâng În ciorba de lobodă făcută cu cap de miel. Visul că zboară. O roată imensă, ca o margine de sită, În care alerga un cal. Roata avea o elice suspendată fără nici o motivație tehnică. Și calul galopa deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
extrem de gravă și de importantă”. O catastrofă fără proporții. „Toa’lent, ce chip mândru! Și cum poți crede că s-a dus?! El e mort și poza de pe copertă este vie. Tătucul nostru nu mai este.” Plâng amândoi, beți de secărică și udă cu lacrimile lor oasele capului de miel fiert. „Nu pot să cred că este mort.” „Circu’ mă-ti azi și mâine! De ce-ai furat banii, mă? Circ, ai? Rup centura pă tine, cum o rup și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mai sînt tufișuri, pădure, păpușoaie. Mai ales iarna, pădurea va fi plină de... Deși Anica dorea un comunism cam cum și-l imagina ea, n-a fost să fie. Dar ea, personal, proceda după preceptele auzite sau imaginate. Bea bățos secărică și făcea dragoste. Apoi umbla cu tractorul prin sat. Pînă a rămas grea se bucurase de toți flăcăii satului. Lumea este rea și întreabă fata în bășcălie: Anica, cu cine l-ai făcut? Cu tot satul, răspundea fata fără nici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-l moștenească și o să vândă paragina asta de casă și unde o să mai găsiți voi pe tot litoralu’ ca la maioru’ Zlate? Așa cum Îl pomenisem, el dormea cu sticla de suc de-o litră la cap, plină cu vodcă sau secărică. Asta era porția pe care i-o aduceam seara când ne Întorceam de la adunat pahare, de când ne scutise de chirie. Două sute cincizeci de grame de vodcă, secărică sau mastică, Îl țineau În formă peste noapte ca să orăcăie, să se vaiete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu sticla de suc de-o litră la cap, plină cu vodcă sau secărică. Asta era porția pe care i-o aduceam seara când ne Întorceam de la adunat pahare, de când ne scutise de chirie. Două sute cincizeci de grame de vodcă, secărică sau mastică, Îl țineau În formă peste noapte ca să orăcăie, să se vaiete și să râgâie de-ai fi zis că-și varsă și sufletul din el. - Mooor! Oaaag, mor... Adu ligheanu’ Nelo, că vomit... Oaaag!... - Du-te, Nelo, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fr. [café] chantant "idem". * Română < franceză și germană: rom. coloniale "articole alimentare de băcănie" < fr. [denrées] coloniales, germ. Kolonial[waren] "articole comerciale (îndeosebi alimentare) importate din colonii" (fr. denrées, germ. Waren "articole, produse"). * Română < germană: rom. corn "rachiu (de secară), secărică" < germ. Korn[schnaps] "idem" (DA; Korn "secară; cereală; sămânță, boabă", Schnaps "rachiu"); rom. cver "ansamblu de linii orizontale dintr-o tabelă sau dintr-un formular" < germ. Quer[stellung] "idem" (quer "transversal, oblic, cruciș", Stellung "poziție, așezare, aranjare, aranjament, situație"); rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
punem în forme de plastic, după care dăm la răcit. CASCAVAL DE CASA 100 g unt, 500 g brânză de vaci, 1 l de lapte, un ou, o linguriță de sare, un vârf de cuțit de bicarbonat și, după preferință, secărică În laptele clocotit se adaugă brânza, amestecând până se lasă zerul, după care se pune la scurs. Oul, untul, bicarbonatul și sarea se omogenizează și se amestecă cu brânza scursă și dată prin mașina de tocat. Compoziția rezultată se așează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se sterilizează ca și sucul de roșii. SOS PICANT PENTRU GĂTIT 5 kg roșii, 20 gogoșari, 10-12 ardei kapia, 2 rădăcini de țelină, 2 cepe mari, 250 ml ulei, 250 g oțet, 250 g zahăr, 2 lingurițe de chimion sau secărică, o linguriță de piper, 4 ardei iuți curățați de semințe, 8 linguri de sare, 1 pachet de delikat Se dau zarzavaturile prin mașină, apoi se pun la fiert cu restul de ingrediente. Se fierbe după preferință - cât de consistent ne
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
un dressing făcut din: 1 kg. de zahăr, cinci linguri de sare, un litru de oțet. Amestecăm până se topește zahărul și sarea, apoi turnăm peste varză. În fiecare borcan punem trei - patru boabe de piper, o foaie de dafin, secărică ( chimion ). Legăm borcanele, după care le dăm la beci. SALATĂ VERDE Două căpățâni de salată verde, două legături de ridichi, două legături de ceapă, o legătură de mărar, trei linguri de ulei de măsline, două ouă fierte, o lingură de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
pe o planșetă tapetată cu folie de plastic. BEȚIȘOARE Din 500 g făină, 250 g unt, 1 ou, vin cât cuprinde, 20 g drojdie se frământă un aluat, din care se fac bețișoare pe care le presărăm cu sare și secărică. Se coc la foc iute, se servesc la bere rece. BEȚIȘOARE CU NUCĂ 280 g nucă măcinată, 280 g zahăr pudră, 1 ou și 1 gălbenuș Pentru aluat se frământă bine și se întinde o foaie subțire: se bat albușurile
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]