550 matches
-
mine și de Mircea Ivănescu din Ezra Pound, precum și unul Yeats, tot la Humanitas. Sper ca traducerile astea, la fel ca energia tinerilor poeți din Zona nouă, să-mi umple bateriile - fiindcă, trebuie să admit, Frânghia înflorită m-a cam secătuit.
Interviu cu Radu Vancu, distins cu premiul "Tânărul poet al anului 2012" [Corola-blog/BlogPost/97592_a_98884]
-
unor oameni mai mult decât deosebiți, care mi-au oferit un leac - valorificarea ființei mele ca intelect. Ascultându-le sfatul de a studia, am avut doar de câștigat. Cum? Oferind armonie trupului minții chinut de incertitudine, ajutându-l să înflorească secătuind seva din sufletul cărților. Vindecătorilor mei, domnilor profesori, le mulțumesc pentru că mi-au îndreptat pașii pe drumul drept al vieții, că mi-au fost alături și m-au iertat, ori de câte ori, ca orice adolescent, am greșit. Liceu, liceu
a by Lucica Chitoroag? () [Corola-journal/Journalistic/84098_a_85423]
-
dar el se vrea înainte de orice un observator atent și un martor lucid al unei domnii vestită prin extravagantele și abuzurile de tot felul, care au facut epoca. Domnia lui Mavrogheni reprezintă probabil o culminație a dezmățului fanariot care a secătuit țară, a exasperat boierimea autohtonă și poporul de rînd, generînd reacția antigrecească și valul revoltelor ce aveau să culmineze cu revoluția lui Tudor. Mavrogheni e o figură ilustrativa pentru o întreagă vreme istorică: amestec de excese, ignoranța, dispreț, arbitrariu în
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
medalie de tinichea s-a pierdut enorm în plan politic, financiar și social. Pentru tinicheaua lor am plătit în ultima lună noi, toti românii. Dar ce le pasă lor? Cel bătrân a ținut România pe loc timp de 10 ani, secătuind-o de toate resursele, cel tânăr o duce înapoi cu 10 ani, în afara Europei. Atâta pot, atâta fac. Halal meșter, halal ucenic!”, a menționat prim vicepreședintele PDL. ,,PS: cei doi ( Iliescu și Ponta n.r.) nu scot un cuvânt despre furăciunile
Cezar Preda: Bătrânul edec atacă din nou cu tupeu bolșevic () [Corola-journal/Journalistic/43260_a_44585]
-
rupt cercul de fier al unei existențe cenușii, cu nu știu ce elan spiritual, către un mai bine, al unei existențe superioare și preferabile. Murind, ei nu s-au sleit pe ei înșiși de viață, ci și-au înmulțit potențialul de energie, secătuind universul, unul de mare, altul de noapte".63 Văd prin ochean malul și colibele. Dar unde-i marea pe care o blestemau pescuitorii și uraganul nebun, îmbătat de victorii? (...) Înecatul a cuprins marea în brațe, A înfășurat-o în uragan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
balului Manuela devine personajul reflector, martorul exterior al unei lumi ce reflectă asemeni unui glob de cristal multiple fațete în lumini felurite, ciudate. Emotivitatea eroinei sugrumă plăcerea visului, făcând imposibilă împlinirea plăcerii. Este asemeni unei făclii, combustia internă a actului secătuiește seva vieții, plăcerea balului va fi redusă de la timpul unei seri la clipa de emoție a începutului și atât, restul rămâne contemplare pasivă, conveniență, vânătoare de iluzii. De abia atmosfera balului o face să considere noțiunea de cuplu ca fiind
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
erai îndrăgostită de el. Atunci, când îl priveai ca pe tatăl perfect, pe care nu l ai avut. Tatăl perfect care se topea în amantul perfect. Amantul perfect care se confunda cu prietenul cel mai bun. Toate astea te-au secătuit. Dar ești tânără. Ești încă tânără. Acum. Azi. Du-te și stai cu omul ăsta. Iar acum, o să-i spun niște minciuni. Niște minciuni necesare. Dacă te simți jenat, poți să sari peste urmă toarele trei rânduri. Asta e. Te
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
emoționată sunt. După atâta vreme... În sfârșit, și ultimul loc rămas liber va dispărea. Iar colecția va fi completă. Gata, Jack, se va termina totul. Totul, doamnă? Totul. Am desprins destule fâșii din viață. Și fiecare dintre ele m-a secătuit de vlagă. Acum va fi ultima oară. Consumul de energie este prea mare, nu mai sunt în putere, Jack, după noaptea asta vei descoperi o simplă bătrânică gârbovită, pregătită sufletește pentru marea călătorie. După noaptea asta, Jack, voi avea mai
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pustietății. Vecinii n-ar înțelege niciodată că iese ceva din mine, mă spintecă dinspre interior către afară, că e vorba despre o dureroasă disecție paradoxală, inversă, care se repetă aproape în fiecare zi, în ultima vreme. Când durerea dispare, sunt secătuit. Toată carnea mă doare ca și cum aș fi fost bătut cu bâtele de basseball, numai că nu se vede nicio vânătaie. Nimic nu dă de înțeles că ceva din mine a cotrobăit încolo și-ncoace, luându-mi plămânii la palme, înfigând
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
va continua opera „progresului“, de care a priori ne credem contaminați. Astfel, numai unii dintre noi vor vedea sfârșitul definitiv, ceilalți vor rămâne convinși că omul va fi părăsit universul acesta pentru un „paradis“, în fine, posibil. Și nu vor secătui urându-l până la moarte, într-un qui pro quo demn de pana unui înger shakespearian. * Am înghițit o gură de apă fără să înțeleg că am înghițit toate gândurile celor care au fost și câte vor mai fi, o dată pentru
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
nebuni (1864), despre înfrângerea lui Tudor Vladimirescu și crearea premiselor redeșteptării naționale, la care va contribui autorul însuși pentru pregătirea revoluției de la 1848. D. Bolintineanu mi se pare mai interesant ca personaj de epocă decât ca scriitor. Când opera a secătuit, biografia poate fi o soluție salvatoare. Când expresivitatea poetică și ficțiunea sunt vlăguite de trecerea timpului, transcrierea experienței social-politice și non-fictivul pot fi alternative de viabilitate. Posibilitatea acestui refugiu este salvatoare, fie și temporar. Reeditarea selectivă a operei lui D.
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
așezat pe marginea laiței, i a luat mâna uscată într-a lui, privindu-l resemnat. În liniștea ca de templu, doar răsuflarea grea a bătrânului sublinia trecerea clipelor. La un timp, lui Costăchel i s-a părut că în mâna secătuită de vlagă a tatălui a pâlpâit o urmă de viață, în timp ce pleoapele au tresărit însoțite de un oftat abia perceptibil... Apoi... o liniște grea, s-a lăsat peste tot ce se afla în încăpere... Suflarea morții pusese stăpânire pe boțul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
dea o mână de ajutor. Alex ieși din casă oripilat. Se vedea cât de colo că întreaga lui ființă era bulversată de cele aflate. Aproape că nu mai știa pe unde calcă. Ina rămase prăbușită în perne continuându-și plânsul, secătuită cu totul. La Miliție, colonelul Priboi îi spuse lui Alex că situația este deosebit de dificilă, e un fel de a căuta un ac într-un car cu fân. De regulă, căldărarii nu au o evidență clară a componenților șatrei; sunt
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și forțarea lucrurilor până obținem ce dorim ! Dezamăgiri, traficul aglomerat, schimbări neașteptate de planuri! Stările negative de spirit ale altor oameni crezând că sunt atacuri la adresa noastră (imaginația distorsionată)! Frica de ceva improbabil ... și multe alte exemple! Dacă ne simțim secătuiți de energie, îngrijorați de ceva și gata să ne lamentăm, înseamnă că ducem cu noi bagaje psihice inutile la care ar fi bine să renunțăm. Aruncați bagajele ... Când vom recunoa ște aceste lucruri enumerate mai sus, vom câștiga bătălia pe
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
acolo să se simtă intimidat de recepționer, chelner, hamal, ca să nu mai zic de clienții plătitori, de-a dreptul nedumeriți. Și-apoi, el credea sincer în ceea ce oferea spre vânzare, or asta reprezenta pentru el un nou izvor de suferință, secătuindu-i energia. Când, după cină, își punea pardesiul și pălăria și pleca iar la lucru, nu-și mântuia doar propriul suflet - nu, pornea și pentru a-i aduce mântuirea și vreunul biet nenorocit aflat pe punctul de a-și anula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
că nici nu-și poate deschide aripile, atât de înnebunitoare, că i se taie ciocul, ca să nu atace găinile din cuștile de alături. Cu penele jumulite de zăbrelele cuștii, cu ciocul tăiat, face ou după ou, până când oasele i se secătuiesc de calciu, iar la abator se fac praf pe loc. Ăsta e puiul din supa de pui - găinile ouătoare, gănile atât de pline de răni și de jupuite, că nimeni nu le-ar cumpăra în veci de la măcelărie, așa că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
și acesta, la rîndul său, de neputinciosul și risipitorul Wilson Hunter și așa mai departe pînă la ultimul conducător, dementul absolut Bob Hunter. În acel moment, se lucra la piramidă de 110 ani, iar cheltuielile făcute pentru Înălțarea clădirii gigantice secătuise cea mai mare parte a resurselor și așa reduse ale planetei, În timp ce populația era decimată de mutații genetice și de boli. Ultimul om rămas a pierit și el Într-un viscol cumplit, În timp ce Încerca să tragă după el un bloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
trezie și veghea de vis. Și de n‑ar fi fost trandafirul din inima sa, de n‑ar fi fost dulcele nume al Priskăi, dacă amintirea ei nu i‑ar fi fost pecetluită În trup, În piele, În pântecele‑i secătuit, probabil că nu s‑ar mai fi trezit. 4. Pentru că ea nu mai era Priska de dinainte, Priska din somnul său de altădată, cea pe care o aflase la poarta visului său de altădată, În miezul treziei lui de pe vremuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și nerecunoscător. Afară era Încă lumină, deși soarele stătea să apună. Doar domnul Brener putea să‑l vadă de pe locul său, ca un tron, și poate‑i trecu prin minte un vers - pentru că domnul Brener iubea poezia, negustoria nu‑i secătuise, de tot, simțul frumosului - un vers despre un apus de soare, care cade la orizont aidoma unui cap de monarh, atunci când se prăvale de pe un butuc. Îngândurat, domnul Brener Își scoase o țigară din buzunarul interior. În acel moment, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
fie în noroiul moale din jurul căzii. Ieșeau din balie și dădeau fuga după el apoi țuști, înapoi, cu picioarele pline de mizerie. Soarele lenevea pe umerii lor, pe obraji, pe spate, în creștetul capului. Se bălăceau până ce mistuiala cerească îi secătuia de vlagă. Atunci, profitând de slăbiciunea lor, Bica schimba apa, îi săpunea bine și-i clătea, îi înfășura, pe rând, în câte-un prosop și-i aduna în camera ei pentru a-i primeni cu lenjerie curată. Dacă pentru Dan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
procurorul și-ar fi schimbat testamentul. Cu biletul în poșetă, Carmina a plecat după amiază la teatru. Era bine dispusă, în sfârșit o seară care nu trecea în van. În sală se aflau puțini spectatori. Era deci adevărat, secolul vitezei secătuise sensibilitatea. Se gândi că poate mulți vor veni în ultima clipă așa că porni să-și caute locul. Se afla într-o lojă în apropierea celei centrale Înăuntru totul era tapisat cu pluș de culoarea vișinei putrede. Pe unul dintre scaune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dat nouă. Dar n-ai făcut decât să schimbi numărul și să-l transformi în colectiv. Ești un elev leneș pentru n-ai dormit printre noi. Și ești tare uitat. Poate că ai luat apa de la o fântână care a secătuit. Stai! Nu mă lăsa să alerg după tine! Știi, și eu sunt elevul leneș care încă nu știe să facă pluralul. Iamă cu tine pe geana ochilor tăi să văd mai bine. Știi, m-am așezat și eu în ultima
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
răstorn sertare, să cercetez cutii de depozitare și teancuri de reviste, să trag totul din dulapuri, să golesc șifonierul. Am strigat, roșu din cauza unei frustrări scăldate în lacrimi, târându-mă, căutând, împrăștiind. Și după ce toate rezervele de furie din mine secătuiau, mă trezeam epuizat în mijlocul dezastrului pe care-l creasem, înghițind lacrimile și mai amare ale disperării derivei totale, sau, după mai mult timp, căzând într-una din acele perioade de nemișcare inexpresivă cauzate de epuizarea emoțională. Totuși n-am găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
dacă nu știi, ar fi și mai grav de condițiile în care se afla România. La încheierea celui de-al doilea război mondial, România se găsea într-o situație disperată: ciuntită și împărțită între sau de către mai marii zilei și secătuită de război, izolată, îngenuncheată, umilită și în regim de ocupație, trebuia să se mențină, totuși, pe linia de plutire și ea a reușit, cu toate acestea, să supraviețuiască împrejurărilor vitrege, urmându-și destinul. Pe baza târgului mișelesc încheiat prin pactul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
depresiunea dintre orizont și vale. Pentru prima oară mi-am coborât privirea în colbul roșu al drumului presărat cu mici smocuri de iarbă cu reflexe argintii; flori de câmp, de un galben sau albastru intens, se iveau din solul uscat, secătuit de clorofilă. Chiar pe margine, curgea șerpuit o caravană de frunze mici, ce fremătau ca niște vele prin aerul crispat al amiezii și oceanul de colb roșu. O flotă infinită de frunze mișcătoare purtau sub ele, abia perceptibil, complicate mecanisme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]