211 matches
-
care l-au reprezentat prin Rege, Antonescu, Dej, sau îl reprezintă acum prin Pitic, despre care știm că n-o să mai facă mulți purici de-acum încolo, deoarece pe lîngă noi doi, care nu admitem să fim amestecați cu restul secăturilor de Partid sau din exterior, o haită întreagă de șacali i-au pus deja gînd rău. Trebuie să fii însă de acord că după primii ani ai Geniului la cîrma țării, manevrele lui liberale te-au cam demoralizat, multă vreme
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
repete pentru sine, clănțănind din dinți, trăgîndu-și fermoarul pufoaicei pînă sub bărbie, zgribulind de frig. E singur în stradă, începe să țopăie pe loc neștiind în ce direcție s-o apuce, i-auzi cu ce trăsnăi îmi mai venise și secătura asta de Patru Ace, începe să-și refacă în minte dialogul, e leit unchiu-său, își spune, oriunde mergi dai peste ei, a naibii Securitate, au împînzit toată țara mai ceva ca înainte de Revoluție, atunci știai cel puțin despre ce era
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nu-i arde și fumul nu-i înăbușă. Minune, părinte stareț, peste ei coboară focul ca la înviere și focul este numai lumină. Minune este că nu te-am aruncat în iaz mâncare la pești, când ai violat fata pădurarului! Secătură! Dacă era minune, nu ardeați ca niște șobolani! Dați-i drumul și mi-l scoateți afară! Presimt ceva în legătură cu limbricul ăsta. Ia spune, Ioane, el a pus foc schitului? Spune, Ioane, că tu le știi pe toate! Părinte stareț, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
voi pe unde doare... Nici pomeneală, omule! Ți-ai găsit și tu ca aist Cotescu Cipi să ciripească măcar ceva-ceva în legătură cu potlogăriile lor... Un șarlatan și jumătate! O pușlama sadea! Auzi dumneata! Zicea că dorește să continue ce a început, secătura! Și când mulțimea înfierbântată i-a arătat obrazul, a cotit-o ca la Ploiești, ca hoața ceea care a numărat voturile la Legea de impozitare a pensiilor. A simțit fabricantul de vorbe că nu-i a bună... și și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
atacul asupra noastră. -Ei! Și cu cristenii aceștia, este o treabă... Și totuși pentru noi, ei sunt cei mai buni vecini. Nu ne au înșelat și nici nu ne-au mințit vreodată .... Nu cumva nu era cristen și era vreo secătură de iscoadă? insista cu întrebările Ilina. -Nu cred ... răspunse cu întârziere și privirile împrăștiate, Târgov. Ilina a lăsat deoparte treburile casei, și-l privea țintă și iscoditor pe Târgov cu mâinile împreunate la piept. Într-un târziu a decis: -Du
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
până la marele doxolog într ale presei profesioniste, Coriolan Pantelimonescu Tudose, care toca mărunt pe oricine îi intra în colimator, ca să evidențieze cu argumente imbatabile că lumea toată nu era decât o adunătură de imbecili, de lepre, de gogomani și de secături în afară de el, atrăseseră atenția unora și altora asupra sa și îi făcuseră o imagine de jurnalist echilibrat, pentru că știa întotdeauna să intervină la momentul potrivit, cu contraargumente care îi făcea uneori să amuțească până și pe interlocutorii cei mai răi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de a opta poezie și ultima, publicată de "Universul copiilor și al tineretului" este cea intitulată Stricăcioasa, apărută în nr. 43 din 21 octombrie al revistei. Tema ei e grija pentru flori, îndemnul de a face bine în loc de rău: "Mititica secătură,/ Vru să smulgă o răsură./ Ce pe loc s-a scuturat,/ Daca-ar fi lăsat-o-n pace/, Să trăiască-ar fi urmat,/ Biata floare de răsură.// Mititica secătură,/ Nu strica ce nu poți face!" Chiar dacă nu avem la îndemîna
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
grija pentru flori, îndemnul de a face bine în loc de rău: "Mititica secătură,/ Vru să smulgă o răsură./ Ce pe loc s-a scuturat,/ Daca-ar fi lăsat-o-n pace/, Să trăiască-ar fi urmat,/ Biata floare de răsură.// Mititica secătură,/ Nu strica ce nu poți face!" Chiar dacă nu avem la îndemîna decît opt poezii din cele publicate de Al. Macedonski în volumul său Din viața copilărească, ne putem face lesne o imagine despre conținutul acestuia. Fiecare poezie este astfel scrisă
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
oameni de prisos. Amanți de-al doilea, colportori ai unor zvonuri deja vechi, încasatori pentru păcatele altora, strategi de-o seară, neauziți, nemeritați, într-un anonimat aproape înduioșător, reușesc să spargă ghinionul și să ajungă în fruntea bucatelor. Acolo, nepricepuți, secături, prisosesc încă mai mult, imitând toate relele unei lumi pe care au dărâmat-o. Fiindcă nerăbdarea lor n-are nimic revoluționar, dimpotrivă. Degeaba aria din Bellini, Suoni la trompa e intrepido, cu al său, foarte romantic, patria, vittoria e onor
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6094_a_7419]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Pierre Lellouche, deputat al opoziției de dreapta în Adunarea Națională, a declanșat un incident diplomatic între România și Franța, după ce acesta a declarat că România este o “secătură de stat”, din cauza comportamentului său față de romi. Replica ambasadorului român la Paris, Bogdan Mazilu, nu a întârziat. Acesta i-a transmis lui Lellouche o scrisoare, în care îi reproșează cuvintele folosite cu ocazia unei interpelări a Guvernului pe tematica rromilor
Deputat francez: "România este o secătură de stat" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56046_a_57371]
-
de prietenie Franța-România din Adunarea Națională “Această scrisoare nu este acceptabilă nici prin formă, nici pe fond”, i-a răspuns Lellouche... “Acest comportament nu este demn de un stat al Uniunii Europene, și o repet, este un comportament al unei secături de stat”, a mai scris deputatul francez, potrivit Liberation. “Regret să vă spun că nicio formulă de politețe nu îmi vine în minte”, încheie acesta misiva.
Deputat francez: "România este o secătură de stat" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56046_a_57371]
-
decît este în realitate și vizibilă pentru toți. El crede că e o actriță talentată, chiar genială, că e bună și generoasă, ba chiar, fiind odată supărat pe ea, nu o sărută ca să o „pedepsească”. Nutrește planuri matrimoniale cu acestă secătură. Și, esențial pentru desfășurarea romanului, îi scrie mereu scrisori, din care, după sinuciderea sa, Fred Vasilescu îi reconstituie existența. Din partea cealaltă, din perspectiva Emiliei, Ladima este un tip ridicol, lesne manipulabil și uneori vag util. Pe de altă parte, din
Viața și opera personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4504_a_5829]
-
Hristos și ai Pământului. Dacă nu intervine blestemul trădării, “se vor face toți o apă ș-un pământ”. De aceea, țăranii din Pungești nu-i înjură și nu-i iau cu furca pe “chevroniști” (deocamdată...), ci le huiduie (deocamdată...) pe secăturile guvernamentale (TOATE fiind aflate ...“cu rața-n gură”!) - secături guvernamentale care-i acuză, tocmai ei, pe “oamenii locului”, tocmai pe ei, pe duhurile păzitoare și ocrotitoare de țarină (singurele care pot face Legea Locului!!!), că “au atentat la ordinea publică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
se vor face toți o apă ș-un pământ”. De aceea, țăranii din Pungești nu-i înjură și nu-i iau cu furca pe “chevroniști” (deocamdată...), ci le huiduie (deocamdată...) pe secăturile guvernamentale (TOATE fiind aflate ...“cu rața-n gură”!) - secături guvernamentale care-i acuză, tocmai ei, pe “oamenii locului”, tocmai pe ei, pe duhurile păzitoare și ocrotitoare de țarină (singurele care pot face Legea Locului!!!), că “au atentat la ordinea publică și, deci, acțiunea lor este ilegală și vinovată” (!?). Dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
a obținut moșia prin muncă comună și, pe această bază, toți aveau drept la moșia indiviză. Un alt procedeu de obținere a suprafețelor necesare gospodăriei țărănești consta în „inelarea” copacilor, îndepărtarea cojii care ducea la uscarea pădurii, formându-se o „secătură”. Operațiunea de „runcuire”, de defrișare și obținerea unor poiene, avea un caracter permanent, deoarece pământul obținut era cultivat trei ani, după care se defrișa în continuare, sau în altă parte, fără să se depășească hotarul obștii. Treptat, odată cu creșterea populației
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
serai Și la toate te băgai... Cu trei alte mai bătrâne Duceai vorbe la cadâne Vorbe dulci și leac spurcat Cum știi tu, de lepădat. Le-nvățai la băuturi, La găteli, la văpsituri, La săltare din dulvuri Și la alte secături... Huu... miul biul giù Miul biurè doldù - Hananîma mù! La Zornur pe Ikdar Enghe Gât bătrân de prezevenghe Sângeră pe lemn de-a latu Cum l-a retezat gealatu... Pe nod tare, răzbuzat Zace gâtul retezat... Să nu-l vezi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
căzuți pe gânduri. Norocel avea ochii plânși și nici nu mai avea putere să scâncească. Îi spuse lui Mărțișor : - Auzi, tu, cât de ticălos este acest nemernic de Soare-Împărat! Noi, spioni ai Iernii! Cred că l-a învrăjbit împotriva noastră secătura de Foc Nestins. I-ai plesnit botul, s-a repezit ca berbecul în zid și se lăuda că te-a bătut. Îți închipui ce minciuni a turnat el împăratului? - Dă-l încolo de neisprăvit! Vorba e că împăratul este supărat
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
acestor genuri de fariseism îmbracă forme deosebit de hazlii sau ironice, dar fiind de fiecare dată, la obiect. Dintre denumirile alcătuite de autor cu privire la tipologia fariseilor de pretutindeni, se remarcă următoarele: amărâtul-vesel, bun-de-gură, fosila vie, fratele-beton, hopa-Mitică, Morbus Sabaticus, sfântocul, nomadul, secătura batjocoritoare, smeritul-îngâmfat, etc. „În căutare de apreciere și aplauze” Fără a discrimina alte categorii de farisei, cele 24 de tipologii amintite reușesc să surprindă fenomenul „dublei personalități”, specific oamenilor ce se pretind a fi spirituali. „Isus Hristos era deranjat profund de
FARISEII SECOLULUI XXI IN VIZIUNEA LUI PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367262_a_368591]
-
vine el din începuturi, și pentru că părintele s-a așezat cu slujirea proprie și cu cea a obștei la capătul timpurilor ce curg, în linie dreaptă, dinspre veacul al XIII- lea sau al XIV- lea spre azi. În răstimp, pe la Secătura Popească, pe Dealul Popii sau la Sălașul Popeasca, prin Muntele Măgura, s-au nevoit în post și rugăciune aprinsă sfinți părinți isihaști. Chipuri îngerești care, atunci când plecau la Domnul, își înfășurau trupurile în coajă de molid, lipită la capete cu
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
conduc, nu merită să investești ele nefiind direct profitabile, sănătatea este domeniul din care s-a furat cel mai mult, fiindcă acolo s-au adunat sume uriașe din asigurările de sănătate, sume prăduite de tot felul de lichele și de secături, care n-au ezitat să facă din extincția populației României un mijloc de spoliere a sumelor menționate. Revenind la volumul lui George Achim, el merită lecturat cu atenție, fiindcă, după părerea subsemnatului, el este și un manifest menit să trezească
GEORGE ACHIM ȘI ALE SALE... BLESTEME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366401_a_367730]
-
Ori crezi că-n spate te-am lucrat? Nu doar că-i practic imposibil cu Domnul să te târguiești, dar alta-i conduita mea: Mi-ești drag și vreau să mă-ndrăgești! Cain: (scrâșnind din dinți) Să taci din gură, secătură, că nu mai sunt stăpân pe mine! Vrei armonie și iubire când jertfa mi-a adus rușine? O, ce de ură-am adunat de când te știu și până azi! Chiar firea ta mă îmboldea să te împiedic ca să cazi... Abel
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
evreimii unic rege? Păi, uzurparea, mi se pare, nu-i o problemă oarecare - ea îl vizează pe Cezar și se rezolvă ca atare! De ceasul rău te va-ndemna să-mpiedici dreapta procedură, cercând să aperi mai departe o preanocivă secătură, vom fi siliți să-nștiințăm imperialul cabinet, că-naltul demnitar din zonă fraternizează c-un proclet. Pilat: (dezgustat) Sunteți mai mult decât oribili cu-această oarbă-ncrâncenare ca ținta faptă să devină oricât ar fi răul de mare. Nu doar șantaju-n
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
n-ar fi suficient revărsarea valurilor de ură, de invidie, de orgolii fără acoperire cu care se bălăcăresc autorii. Jalnice vremuri am ajuns, „vai de mămulica noastră!” - cum ar fi spus Parohul de la Rohia, părintele Nicolae Steinhardt. Triumful bestiilor și secăturilor, al oamenilor fără nici un scrupule. Doar aceia ajung să-și dispute un loc în fotoliile aurite ale culturii (de gang, de șanț, ce mai contează?). Oamenii cumsecade nu au ce căuta aici, fiindcă locurile sunt toate ocupate, ba se înghesuie
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
Iar despre acei struguri care Îi storci să faci un vin mai bun (Luați aminte, mere coapte, Ce viță crește lângă drum, Că nu orice butuc de vie E pus să facă un cotnar, Poate fi doar o acritură, O secătură, un hoinar.) Și-acum mă-ntorc din cugetare Cum am făcut-o și mai an Și mă semnez cu resemnare Un strugur stafidit: Trăistan. Leonid IACOB Referință Bibliografică: cugetarea lui...Trăistan / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 908
CUGETAREA LUI...TRĂISTAN de LEONID IACOB în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346167_a_347496]
-
intrați și ticăloșiți până în măduva oaselor de mizeria politrucianismului postdecembrist, au renunțat din start la balastul (sic!) aflat în centrul moralei celor mulți și cu frică de Dumnezeu, adică la rușine și conștiință. Iar despre curaj nici pomeneală la aceste secături ca alde Varujan Vosganian, care ajung să se târâie în genunchi, doar-doar vor putea ciuguli mai departe din firimiturile căzute de la masa celor care, în pofida dezastrului național provocat și a nevredniciei sfidătoare pe care o promovează, continuă să se agațe
CE ESTE ACUM ÎN ROMÂNIA ŞI CE-AR TREBUI SA FIE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369795_a_371124]