985 matches
-
după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo barem a învățat o meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Este deputat în dieceza Aradului, pentru cercul mirenilor din Lipova, (1882-1884). Se mută apoi ca jude la tabla regească din Oradea, la 1885, până la pensionare, în 1900, anul când se retrage la Sibiu în casa Anei Brote, unde îl prinde “secera morții la 7/20 ianuarie 1915, “în chiliuța sa liniștită, dintr-o stradă laterală a Sibiului”, Str. Tipografilor, nr. 22. Își doarme somnul de veci în cimitirul din Dumbrava Sibiului, alături de soția sa Ana. Pe lângă obligațiile sale de magistrat, Atanasie
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
de hârtie” a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_al_florin_tene_1344570509.html [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
alte timpuri se va așterne scrumul. Mâinile puternice ale personajului arată că el este hotărât să apuce tot ceea ce i se oferă: o țigară de foi cu parfum occidental bine precizat, în fumul căreia mai stăruie simbolul atât de cunoscut secera și ciocanul și un ceas de marcă, care certifică noua bunăstare proprie. Lipsește chipul, capul. Trebuie să rămână tot incognito? Sau și l-a pierdut, oscilând între mai multe opțiuni? O copertă foarte reușită! Acest volum este o pagină de
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/lucia_patrascu_1464417926.html [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
suflete scrise astăzi de Mântuitorul nostru în Cartea Vieții, alături de cele 2,18 miliarde de creștini în viață pe acest pământ. SALONTA. „Iată, Eu vă spun: Ridicați-vă ochii și priviți holdele care sunt albe acum, gata pentru seceriș. Cine seceră primește o plată și strânge rod pentru viața veșnică...” (Ioan 4:35-36) Emi, o pensionară din Salonta, de etnie maghiară, plină de înțelepciune, este acum grâu încolțit din Sămânța lui Dumnezeu: înțelege chemarea, trăiește cu bucurie, crește în credință prin
HOLDE ALBE PE CÂMPUL EVANGHELIEI MÂNTUIRII de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Holde_albe_pe_campul_evanghel_sorin_petrache_1395300650.html [Corola-blog/BlogPost/360259_a_361588]
-
impresionant. Și această metaforă de șevalet, vie, surprinsă în timpul lucrului, se întâmplă doar unui pictor liric, cele două arte combinând nuanțele expresiei până la sublimare estetică. Iată! „Îmi plac salcâmii în floare, ca un vis al zăpezilor pure, salcâmii fulgerați de secera lunii, salcâmii înfiorați de adierea târzie, salcâmii aceia abia răsărind”...(Salcâmii) Al doilea volum lecturat, Pasărea nopții, 2007, este prefațat de criticul Cornel Galben și dedicat copiilor poetei. Aici poezia devine esențializată, simbolistica este folosită în tonuri confesive, liniștea capătă
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454310392.html [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
Această usturime nu trece. E mai rea că tăietura de hârtie pe deget. E rea că moartea. Până și morticica ar fi mai blanda, mai caldă, măi îndurătoare. Și ea s-ar milostivi și ar lăsa-o mai moale cu secera. Cesaria, în care lume cânți tu acum, după ce ai părăsit Arhipelagul Capului Verde? Ce fel de scenă și ce fel de microfon te sprijină? Dar tu te sprijini de vocea ta guturala, tabacică, îmbibabă de wischy, dă-mi și mie o
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Cata_tristete_tableta_cezarin_cezarina_adamescu_1338318637.html [Corola-blog/BlogPost/358704_a_360033]
-
a activiștilor de partid cu „învățătura” și exaltările lor darwinist-miciurinist-stahanoviste, completate cu fetișuri reprezentând personagii exisente aevea sau măsluite, translatate din spațiul sovoietic dar și un românași îmbrăcați în haine de oțelari, metalurgiști, zețari sau din lumea rurală, colhonici cu secera pe ogoarele patriei, cu salopetă, cocardă și tricolor la manifestațiile Marii Revoluții din Octombrie pentru a ne deveni pilde de urmat ( Pavel Korceaghin, Ștefan Tripșa, maistru oțelar, erou al ... de la Reșița sau Hunedoara, vreun Bozan de-al lui Sahia și
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
persoană condamnată pentru crime împotriva umanității, într-un proces „neîntemeiat juridic”) decât N. Ceaușescu, că în enumerarea simbolurilor interzise/blamabile (adică cele „cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob”) nu se regăsesc și cele cu caracter comunist (ori poate îmbârligarea secerii cu ciocanul este plăcută ochiului și inimii noastre?!). Mă întreb dacă această omisiune o fi rezultatul vreunui exercițiu de imaginație: o fi derulat cineva scenariul punerii la index, prin lege, și a genocidului comunist, implicit a cortegiului de lideri veniți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/legea-217-sau-capra-si-varza/ [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNET 4 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului simt urma pașilor tăi pătând algoritmul secerii trec ades pe lângă tine un clopot își strigă turma unde te-ai mutat nu știu când îți voi da ora exactă ca să te pot liniști am aranjat un altar să te pot plânge nu nu am scris un epitaf tu
SONETE CU RĂSUNET 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1465012924.html [Corola-blog/BlogPost/378298_a_379627]
-
să ajuți la muncile câmpului de mică. - Așa este, mamă. Dar dacă nu înveți, cum mai evoluează lumea? Nu vezi acum? Se mai ară cu plugul tras de vaci când nu ai cai sau boi? Se mai culege grâul cu secera? Totul este mecanizat. - Da, mamă, dar tot cu sapa se taie buruienile la C.A.P. Când eram mai tânără, mergeam și eu la colectiv. Acuma nu mai pot. M-au scos la pensie și mi-au dat 25 lei pensie
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
nomad de drumul lui Port răni adânci în ochi și-n trup, Veșmintele de-argint le rup. Toamna Fără vrere, fără vină, mă aflai în miez de toamnă. Dulce ești, cumplită doamnă! Bruma grea, diamantină a tăiat cu mii de seceri frunzele de pe cărare, poticnindu-le de zare. Să mă-ncumet în petreceri? Ori să scot, din foi de jale, vremea care-mi fură anii, cum scot peștii atamanii de sub apele domoale?! Alergai pe-un drum de sită după-un dram
O privire spre cer… by http://revistaderecenzii.ro/o-privire-spre-cer/ [Corola-blog/BlogPost/339665_a_340994]
-
unde am avut prima catedră, a fost adevărata Universitate, locurile fiind încărcate de istorie. Aici s-au dat luptele de la Posada, pe Dealul Cetățeanu" mărturisea scriitorul. Debutul său ca scriitor a fost în anul 1957, în ziarul regional de Argeș „Secera și Ciocanul". „Acolo am scris primul articol despre hora satului din Teiuș, iar prima carte, Folclor în Țara Loviștei-Racovița , am publicat-o în anul 1974" Costea Marinoiu s-a dovedit un scriitor prolific: a scris peste 800 de articole, studii
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
am simțit cum răcoarea îmi învălui sexul, pentru ca în câteva clipe să se transforme într-o căldură plăcută. Mi-am îndreptat privirile într-acolo și-am rămas încremenit. Îmi așezase un fel de plasture albicios, extrem de fin, ce avea imprimat secera și ciocanul. - Secera ca secera, dar ciocanul!, zise cu subînțeles un ochelarist înalt și deșirat, clătinându-se. - Uite cine vorbește?, s-a auzit iar glasul Ursulei, ivită pe neașteptate în pragul ușii. Ceilalți nu o luară în seamă. Așteptau, holbându
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1474648450.html [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
învălui sexul, pentru ca în câteva clipe să se transforme într-o căldură plăcută. Mi-am îndreptat privirile într-acolo și-am rămas încremenit. Îmi așezase un fel de plasture albicios, extrem de fin, ce avea imprimat secera și ciocanul. - Secera ca secera, dar ciocanul!, zise cu subînțeles un ochelarist înalt și deșirat, clătinându-se. - Uite cine vorbește?, s-a auzit iar glasul Ursulei, ivită pe neașteptate în pragul ușii. Ceilalți nu o luară în seamă. Așteptau, holbându-se la mâinile piticului ce
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1474648450.html [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
care trecusem. Din fericire, apa caldă revenise. Suspicios, m-am uitat cu atenție în toate părțile, așteptându-mă la o altă glumă sinistră și prostească. Nimic altceva decât urmele legăturilor de pe corpul meu cu care fusesem țintuit și tatuajul cu secera și ciocanul. În rest, puteam respira lejer, nu mă stânjenea nimic. În cadă, apa curgea peste mine, împroșcând faianța, iar aburul ce se ridica înecăcios din baie acopereau pereții și oglinda. Brusc apa începu să miroase a praf iar trupul
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1474648450.html [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
fosta lume comunistă din Europa, dacă ar fi fost lăsați în pace. Dar „nu sunt vremurile sub cârma omului, ci bietul om sub vremi”. În ultimul deceniu al mileniului trecut, asemeni unor castele de nisip, statele europene aflate sub semnul „secera și ciocanul”, au început să se lepede de aceste însemne. Unele pașnic, gen „ de catifea”, altele au dărâmat „zidul rușinii” și doar la noi s-a vărsat „sânge nevinovat”. Sârbii au intrat în foc, Iugoslavia s-a dezmembrat, Belgradul a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/belgrad-o-vacanta-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92445_a_93737]
-
servesc cina apoi se pregătesc de discotecă. Este o seară senină,geroasă de februarie. Ștefan iese pe balcon și inspiră ca un nou născut aerul ozonat al muntelui. Totul în jur pare magnific, pământul mut, brazii negri încremeniți, aerul tare, secera lunii cenușii care își arde jeraticul, stelele înghesuite unele într-altele, împânzind cu aurul lor vastitatea cerului. Tânărul nu are prea mult timp de contemplare deoarece Ionuț îl strigă că este gata îmbrăcat de petrecere. În scurt timp se aranjează
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpul cât va sta pe câmp. Era obosit și fără chef de muncă și îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu venea să-l ajute, trebuia să termine singur întreaga suprafață de secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor și șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat toată ziua în arșița soarelui din câmp, aplecat asupra secerii și al snopilor. - Bine atunci, du-te și te odihnește că mă descurc eu prin curte cât mă mai pot mișca. Victor își luase concediu de odihnă tocmai să scape de aceste obligații ale vieții. Tatăl său nu mai putea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo barem a învățat o meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
nu-i mai ajunsese pelicula și trăgea de ce-i rămăsese încălecând secvențele într-un grotesc asumat. Prunii din bătătură parcă înfloriră a tinerețe netrăită degeaba. Rămăsei între linii, ca un semn de mirare, până ce începui a mă arcui ca o seceră, deși nu venise timpul întrebărilor!" Nu poate să nu-l atingă pe cititor frumusețea și curățenia valorilor morale moștenite din bătrâni, dragostea autorului pentru pământul țării sale, dorinta lui de a trăi în spiritul, obiceiurile și tradițiile neamului nostru. Sunt
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_marin_trasca_el_elena_buica_1343137531.html [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
și cu așa o neghioabă indulgență față de corupții arhidovediți, încât au izbutit să-i lase cu gurile căscate deopotrivă pe liderii PSD pentru scorul nevisat (niciodată în cei 26 de ani de făcătură postdecembristă ei nu reușiseră să refacă mariajul secerei cu ciocanul în întregul București!) și pe străini pentru mioritica performanță de-a pune autoritatea publică locală în labele unor megarăufăcători, unul dintre aceștia (Cătălin Cherecheș) pușcăriaș sadea, alții (și nu puțini) aflați foarte aproape de mititica (bunăoară, „faimoșii” primari realeși
CÂND VOTUL LA TÂLHARI E DAT, DIN LAC ÎN PUŢ AI AVANSAT ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1481543338.html [Corola-blog/BlogPost/381032_a_382361]