123 matches
-
fagi, în unduirea holdelor de grâu, în sudoarea nobilă a țăranului. Citindu-i poezia, meditația, uneori, de profunde pătrunderi filozofice, nu poți să nu simți mirosul fânului de curând cosit. Nu poți să nu auzi ciocârlia și cântecul voios al secerătorului.” În cuvinte pătrunse de împreună simțire creștină, Petru Lascău realizează astfel, o prezentare vie și sensibilă a celui ce a fost Traian Dorz, a acestui om de excepție, care scria: „Isus, Isus noi te-aștepăm/ Cum crinii așteaptă roua./ Privind spre
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
2012, „Premiul pentru autenticitate” într-un concurs la care au participat 8497 concurenți din întreaga lume. Aventura mea scriitoricească a continuat cu apariții în antologii de proză și poezie astfel: Antologia Asociației „Poezia Artelor” din Iași „Primăvara esențelor” cu proza „Secerătorul” (această proză uneori s-a numit și „Secerișul”), antologia revistei „Singur” cu proza „Învingerea stihiilor”, aleasă dintre peste 6.400 de alte proze scurte propuse de diferiți autori, povestire care se publică și în antologia „Confluențe lirice” din Iași, iar
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
construiești o biserică, o catedrală decât să formezi un monah. Tocmai pentru că aici este de lucru cu partea spirituală, cu sufletul omului pe care trebuie să-l formezi. A forma pe cineva nu este un lucru la îndemâna oricui. Sunt puțini secerători, secerișul este mult, dar puțini sunt secerătorii, spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Ei bine, în secerători îi văd pe acei părinți, pe acei clerici care cunosc firea lucrurilor, acei părinți harismatici, adică purtători de duh, care au înlăuntrul lor Duhul
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
formezi un monah. Tocmai pentru că aici este de lucru cu partea spirituală, cu sufletul omului pe care trebuie să-l formezi. A forma pe cineva nu este un lucru la îndemâna oricui. Sunt puțini secerători, secerișul este mult, dar puțini sunt secerătorii, spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Ei bine, în secerători îi văd pe acei părinți, pe acei clerici care cunosc firea lucrurilor, acei părinți harismatici, adică purtători de duh, care au înlăuntrul lor Duhul Sfânt și care lucrează așa cum le dictează
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
cu partea spirituală, cu sufletul omului pe care trebuie să-l formezi. A forma pe cineva nu este un lucru la îndemâna oricui. Sunt puțini secerători, secerișul este mult, dar puțini sunt secerătorii, spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Ei bine, în secerători îi văd pe acei părinți, pe acei clerici care cunosc firea lucrurilor, acei părinți harismatici, adică purtători de duh, care au înlăuntrul lor Duhul Sfânt și care lucrează așa cum le dictează El - ca să ne amintim de Sfântul Serafim, pe care
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
rezonanță, dar lucrările nu se ridică la valoarea celor din muzeele europene. Rețin totuși excelentele pânze ale lui Caravaggio ”Muzicienii”, ” Judecarea Sfanțului Petru” și ”Sfântă familie cu Sfanțul Ioan botezătorul copil”, un ”Venus” de Titian, Pieter Bruegel cel Bătrân cu ”Secerători”, ” Crucificarea:ultima judecată” de Jan van Eyck, un ”Venus și Adonis” de Rubens și ”Rubens, soția și fiul”, un Rembrandt, ”Aristotel cu bustul lui Homer”. Dar cele mai frumoase mi s-au părut ”Grădină din Sainte-Adresse” a lui Claude Monet
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
Premiul pentru autenticitate” într-un concurs la care s-au înscris 8497 concurenți din întreaga lume. Aventura mea scriitoricească a continuat cu apariții în antologii de proză și poezie astfel: Antologia Asociației „Poezia Artelor” din Iași „Primăvara esențelor” cu proza „Secerătorul” (această proză uneori s-a numit și „Secerișul”), antologia revistei „Singur” cu proza „Învingerea stihiilor”, aleasă dintre peste 6.400 de alte proze scurte propuse de diferiți autori, povestire care se publică și în antologia „Confluențe lirice” din Iași, iar
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Biografii > VIRGIL STAN - UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Secerătorul Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză sărată de oaie și tare ca piatra și un coltuc din pâinea pe care a făcut
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
-a creștinilor neam, spița, De vine-a Judecății Zi-n grăbire, Atunci va dispărea și monahia Cea sfântă din a Athosului Munte Și se va stinge chiar și isihia Din inimă, din vintre, de sub frunte ... Abia atunci, începe-va Urgia: Secerătorii vin cu coase crunte! În secolul al patrulea-n Bizanț ... În secolul al patrulea-n Bizanț, Împărăteasa zisă Plagudia, Neajungându-i ei, Împărăția, Ca guda ce își rupe al ei lanț Venit-a chiar pe Munte-n pași de danț
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
ar fi putut numi orele ce au urmat. Sau oricum altcumva fiindcă nuanțele acestui timp erau unele diverse. Câte ar fi avut cele două surori de povestit, câte se cereau spuse, dar ce holde aurii apăruseră de după munți, și ce secerători le numărau boabele! Taniei îi era teamă că păsări de pradă vor veni să-i răpească visul. Ar fi vrut să pună stavilă și apelor, să nu se reverse prea mult peste dinastia ei, ba chiar s-o încuie într-
PROMISIUNEA DE JOI (VIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345745_a_347074]
-
cu „Pasiunea lui Pavel Corceaghin” elogiind demagogia neartistică din „Așa s-a călit oțelul”, pot spune că-i vedem drept un cuplu, fiindcă așa ne erau dați drept exemplu de succes literar, unul scriind romanul despre sentimentele combinelor, semănătorilor și secerătorilor mecanice pe întinsurile stepei, iar altul romanul cu trăiri de buldozere, aparate de sudură la ger, macarale trasportatoare și inginerii de montaj în industrializarea ghețurilor siberiene. Și se mai constituiau în cuplu exemplar prin încasări cu care au dus-o
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
pot să cumpăr un apartament, fie și o casă veche la curte, să îi chem pe părinți, așa pe rând să stea cu mine. Că amândoi au dus-o greu în viață. În vară ieșise și el cu cotiga în urma secerătorii de la ceape. Aduna spicele care rămânerau în urmă că tot se pierdeau. Să tot fi avut vreo cinci șase snopi, nu mai mult când a dat peste el secretarul. - Secretarul primăriei? - Nu. Ăla mare de la județeană. Umbla de nebun toată
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
se acoperă cu un coviltir de rogojină, fixat pe carâmbi. Unii săteni își iau la câmp și vaca de lapte, legată cu lanț de șușlețul din spatele carului. Secerișul grâului este cea mai grea muncă a câmpului pentru oamenii acestor meleaguri. Secerătorii înaintează în rând, aplecați înainte, tăind cu secera paiele de grâu în mănuchiuri pe care le așează în grămezi egale. Revenirea la poziția verticală le produce acestora dureri mari de șale și chiar cei tineri, după o zi de muncă
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
chibzuința văpăile care mugeau Le-nfrînse prin puterea Artei, încovoindu-le crestele de fier, 460 Trăgîndu-le nainte peste vînturile Golgonoozei 216 Afară din rîndurile războiului lui Urizen și din iazul de foc Al lui Orc, plecîndu-se așa cum cel ce leagă snopii secerătorului Urmează, în brațele-i strîngînd înfuriatele văpăi dezlănțuite. Nainte Los le trase, afară din adîncuri, piciorul drept punîndu-și hotărît 465 Pe piscul cel de Fier al lui Urizen, sărind înalt de-acolo Într-o măreață volta în cerurile lui Enitharmon
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
brazda rodul cel mai cald Acolo-i sare vârful mai înalt (58). Despre stări de intoxicare involuntară cu cânepă, atestate la țăranii francezi și ruși, amintește și poetul Charles Baudelaire, în Les Paradis artificiels (1860). „în timpul secerișului cânepii”, spune el, secerătorii „au adesea amețeli ciudate”. „Capul seceră- torului e cuprins de vârtejuri, uneori purtătoare de reverii. În unele momente membrele le slăbesc și nu-i mai ascultă. Am auzit vorbindu-se de crize de somnambulism destul de frecvente la țăranii ruși, a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
62, pp. 102, 244). În aceeași epocă, Baudelaire admitea că cele două specii vegetale, „cânepa euro- peană” („franțuzească” o numea poetul) și „cânepa indiană”, fac parte din aceeași familie, dar că sunt diferite. Și „cânepa franțu- zească” îl îmbată pe secerător, provocându-i reverii involuntare, dar „este improprie transformării în hașiș”, chiar și „după expe- riențe repetate”, scrie cu năduf nedisimulat Baudelaire. În schimb, 437Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean continuă poetul, „hașișul sau cânepa indiană [...] posedă pro prietăți îmbătătoare cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o alta se deschide. Orientat însă permanent spre trecut, fermecat de o tradiție pe care o venerează, nu mai are timp să privească înainte, pentru a deschide noi căi, pentru a descoperi noi orizonturi. Măreția sa este cea a unui secerător de geniu; limitele sale, cele ale unui tradiționalist fără o amplă perspectivă. Textele consacrate Anticristului sunt edificatoare. Prin însuși caracterul demersului său, el ne oferă cel mai bun rezumat al cercetării pe care aproape am încheiat‑o. În al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
putea pomeni marea înflorire de talente de acum douăzeci de ani fără a-l numi pe dânsul”. E. Lovinescu era, printr-o formulă lapidară, și mai tranșant: „G. Săpunaru reprezintă ruralismul integral”. Lirica lui S. celebrează figuri ale satului (Învățătorul, Secerătorul, Ciobănița, Bunica), reface imagini rustice (Tablou de iarnă, La muncă), evocă figuri de justițiari (Trei fârtați), apelează la motive de basm (Din vremea veche, Moartea spătarului) și la motive istorice (Închinare Cetății Hotinului, 1907. Fragmente). Peste toate se așterne regretul
SAPUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
niciodată, și înălțase brațele, voind să cuprindă soarele. Buraticul tăcuse deodată, observându-l poate de pe frunza lui nevăzută. În tăcerea cuprinsurilor porni mormăitul depărtat al unei batoze. Își călăuzi din hățuri calul pe lângă grâie în care începuse secerea. Linii de secerători erau împânziți prin ploaia de lumină; se înălțau, se aplecau, făceau să strălucească instrumentele grațios curbate ca un craiu nou, agitau o clipă deasupra capului un mănunchiu de spice. O femeie stătea cu mâinile în șold și începu un cântec
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a suit pe ferestrele noastre, a pătruns în casele noastre împărătești; a nimicit pe copii pe uliță, și pe tineri în piețe." 22. "Spune: "Așa vorbește Domnul: "Trupurile moarte ale oamenilor vor cădea ca gunoiul pe cîmpii, cum cade înapoia secerătorului un snop, pe care nu-l strînge nimeni!" 23. "Așa vorbește Domnul: "Înțeleptul să nu se laude cu înțelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăția lui. 24. Ci cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
cu împărăția Damascului; dar rămășița Siriei va fi ca slava copiilor lui Israel, zice Domnul oștirilor. 4. În ziua aceea, slava lui Iacov va fi slăbită, și grăsimea cărnii lui va pieri. 5. Se va întîmpla ca atunci cînd strînge secerătorul grîul, și brațul lui taie spicele; da, ca la strînsul spicelor în valea Refaim; 6. vor mai rămîne doar cîteva, ca la scuturatul măslinului: două, trei măsline, pe vîrful crengilor, patru sau cinci, în ramurile cu roade, zice Domnul, Dumnezeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
ciocârliilor, care tremurau cascade melodioase în lumina înălțimilor. Nemărginita câmpie plină de pâne adia ușor la suflarea vântului dimineții, întunecându-se în coborâșuri, sclipind ca aurul în coamele de val. Și treceam prin răzoarele umede de rouă, prin armata de secerători tăcuți, - și gândurile-mi pribegeau aiurea... Peste zi se lăsau călduri copleșitoare. Stam undeva, la umbră; îmi era sete și n-aveam apă; priveam petele rotitoare ale căldurii, și ochii mi se ținteau departe, în necunoscut - și-n clipele acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Și moșneagul coborâse din carul lui, și mergea încet pe drum, desculț și el, lângă băiatul cu părul ca undelemnul. Mergeam și noi pe jos, ca să ne mai desmorțim. Și deodată, într-un pâlc de holdă întârziată, zărirăm umbre de secerători. Se ridicau și se plecau regulat. Iar la margine o momâie se târa la fața pământului, ceva negru ce se mișca cu greutate. —Ce să fie acolo? întrebă doctorul. Ne apropiem încet. Apoi ne abăturăm în loc. Trăsura, în drumeag, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
De-aceea și boierul a trăit în singurătatea noastră, vorbi Faliboga, a trăit aici, parc-avea o dragoste... De dimineață până-n sară pe câmp, cu mine... Și în puterea verii ne ducem noi la târg la Săveni, când s-adună secerătorii din satele cele depărtate și se rup acolo prețurile... Ș-aducem noi aici un iarmaroc de oameni... Și pornesc ca o oaste prin lanuri cu secerile... Măi Niță, de-aceea i-a plăcut boierului pe la noi, căci secerătorii i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
s-adună secerătorii din satele cele depărtate și se rup acolo prețurile... Ș-aducem noi aici un iarmaroc de oameni... Și pornesc ca o oaste prin lanuri cu secerile... Măi Niță, de-aceea i-a plăcut boierului pe la noi, căci secerătorii i-au datla pământ tot holde grase... Aici e binecuvântat pământul. Gheorghe Barbă, din fundul bordeiului, grăi și el. Atuncea, la secere, zic și eu că-i de trăit aici. Bărbați și muieri, de umplu toate șoproanele... Ș-apoi vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]