213 matches
-
ex abrupto, directețea, de nimic pregătită, a atacului verbal. Năucit, nici n-apuci să răspunzi primului șuvoi de fraze (de regulă, acuzații aiuritoare, ce n-au nici în clin, nici în mânecă cu gândurile, intențiile și actele tale) și cazi secerat valului următor de incriminări. "România scrâșnetului din dinți, a înjurăturii, a lipsei de snagă", descoperită de Ioan T. Morar prin contrast cu lumea oamenilor normali, politicoși, de unde tocmai venise, nu e o noutate. Pe vremea comunismului, era aproape indecent să
De ce nu zâmbesc românii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7676_a_9001]
-
sala unde avea loc ședința Senatului roman, fără a fi cunoscut cu exactitate locul în care s-a produs tragedia, până recent când o echipă a Centrului Superior de Cercetări Științifice din Spania a descoperit punctul în care a căzut secerat militarul roman. Întotdeauna am știut că Iulius Cezar a fost asasinat în Curia Pompei, pe 15 martie 44 î.e.n., pentru că este ceea ce ne transmit textele clasice", spune Antonio Monterroso, de la Centrul Superior de Cercetări Științifice. "Însă, până de curând, nu
Locul asasinării lui Iulius Cezar, descoperit de cercetători () [Corola-journal/Journalistic/65663_a_66988]
-
unui supraviețuitor ne duc parcă într-o altă lume, una în care frica și dorința de libertate i-a făcut pe oameni mai puternici, i-a făcut să nu se uite înapoi, deși au pierdut persoane importante, care au căzut secerate chiar lângă ei. În aceea vreme, și gustasem deja din foamea de libertate. Vorbeam clandestin cu niște prieteni din Germania, care îmi povesteau ce înseamnă libertatea. Mi se părea fascinant”, povestește acesta. Poate tocmai de aceea, în dimineața de 17
Amintiri din infern: "Era masacru. N-am să uit niciodată" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/55376_a_56701]
-
facă ceva să-l împiedice. Vor fi incendii, vor fi cutremure, vulcani care vor erupe. Dar sfârșitul omenirii nu va fi prea sângeros. Nimeni nu se va chinui prea tare. Oamenilor li se va face brusc somn și vor cădea secerați numai pentru a nu se mai trezi niciodată. Doar prietenii ei vor supraviețui cataclismului. Vor supraviețui timp de un an, după care Jared le va apărea tuturor și le va oferi ceva în dar. Pe unii îi va purifica de
Apocalipsa după Coupland by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5661_a_6986]
-
din 5 mai 2010 asupra lui Balotelli, dintr-un meci cu Inter, pierdut de AS Roma pe teren propriu. Comentatorii italieni au rostit atunci cuvinte care ard ca fierul încins: „brutissimo”, „inconceptibile”. Și chiar așa au fost. Totti l-a „secerat” pur și simplu, pe fotbalistul născut la Palermo din părinți africani. Faultul era cu atât mai absurd cu cât era perfect inutil: înconjurat de trei oponenți, Balotelli pierduse deja mingea. Pe de altă parte, Balotelli e tipul de jucător care
Totti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3755_a_5080]
-
propriu: «Și dumneata ești dintre cei care caută poezia peste tot; și, cum înaintea dumitale, alții o căutaseră în regiuni foarte deschise și complet diferite; cum ți s-au lăsat puține spații; cum ogoarele pământene și cerești erau aproape toate secerate și cum, de mai bine de treizeci de ani, poeții lirici sunt, sub toate formele, la treabă, venit așa de târziu și ultimul, îmi închipui că ți-ai spus: Ei bine, voi mai găsi poezie și o voi găsi acolo
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
șlefuite, parcă la „școală maiștrilor” (unele poartă semnul „maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Poezii (Ed. Polirom, 495 000 lei); Des Machale - Vorbe de duh (Ed. Humanitas, 230 000 lei); John Cornwell - Oamenii de știință ai lui Hitler (Ed. Aquila, 399 000 lei); Franz Kafka - Metamorfoza (Ed. Leda, 130 000 lei); Pierre Desproges - Femei secerate (Ed. Humanitas, 170 000 lei); Sorin Stoica - O limbă comună (Ed. Polirom, 229 000 lei); Ruxandra Cesereanu - Gulagul în conștiința românească (Ed. Polirom, 295 000 lei); J.R.R. Tolkien - Credință și imaginație (Ed. Hartmann, 218 000 lei); Cătălin Dorian Florescu - Vremea
Agenda2005-13-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283544_a_284873]
-
mâine și mereu ! Să mergem toți la Liturghie, Acolo-I Sfânta Bucurie ! Cu toate Tainele Sfinte, La Duhovnic, la Părinte ! S-avem motive să-ndrăznim Ca să ne Împărtășim, Cu IISUS Cel Înviat, Și la TATĂL Înălțat ! Arați măi, semănați și secerați ! În Ceruri depozitați Pe DOMNUL Binecuvântați, Cu toată Ortodoxia, În lume și-n România ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni,jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Plugușorul tuturor Teologilor și Dascălilor credincioși. / Paulian
PLUGUȘORUL TUTUROR TEOLOGILOR ȘI DASCĂLILOR CREDINCIOȘI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384431_a_385760]
-
în poluare. Mor peștii -n apă și se despart de viață Pământul are nevoie de haina-i de verdeață Bat clopote spre seară, cheamă la unire Pământul nostru are nevoie de iubire! Păsările-n aer mor și cad apoi că secerate Altele pe țărm de ocean, în petrol scăldate. Pământul arde, vietățile fug înspăimântate Fără-de-Mila, Nepăsarea nu sunt condamnate! Omenirea e-n dezmăț, se desfată-n păcate Fântânile seaca, vitele zbiară-nsetate Aleargă spre valea unde-și găseau odihnă Banul stăpân
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92342_a_93634]
-
contul muncilor agricole din vara următoare. Costul bucatelor era mai mare în raport cu plata pe care o făcea boierul pentru munca unei prăjini de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe (porumb), boierul socotea sacul 20 lei. Pentru o prăjină la secerat se plătea 0,50 lei, iar la prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpau o vită la bucate. Vita era dusă la curte și țăranul era impus la zile de muncă: prășit, secerat etc. în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ani și își amintea cum tatăl ei a muncit la boier: Lua o bucată de pământ, la învoială, din cel mai rău, pe care-l muncea pentru nevoile casei lui. Pentru acest pământ Șăranul plătea cu zile de prășit, de secerat, de cărat. „Se prindea pogon” (se lua pământ!) și feciorii boierești veneau la poarta Șăranului și-l anunșau când trebuia să înceapă muncile. Tot Floarea Călin ne spune că boierul da mâncare numai acelora care munceau cu ziua și pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
procura greu banul. Trebuie să se știe că acel care a dat 10-12 lei, i-a câștigat într-o săptămână cu carul cu boi, muncind la cărăușie. Cel care a dat 3 lei a muncit o săptămână la prășit sau secerat! Niciun istoric, niciun economist n-a calculat gradul de exploatare a forței de muncă a țăranului de către boieri și arendașii lor. Luncașii ar putea constitui un exemplu în acest sens, iar pământul care, până la urmă, l-au cumpărat de la proprietari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întreținuți de sat, dar nu știm cu precizie ce datora satul unui popă de la anul 1600, de exemplu. Preoții din Fruntești erau oamenii locului, răzeși, aveau proprietăți, vindeau, cumpărau părți din moșie, mergeau să țină slujba, după cum mergeau la prășit, secerat sau coasă. Datoriile comunităților de credincioși către preotul locului, sunt mai bine cunoscute pentru a doua jumătate a secolului al XVIII-lea: plata pentru serviciile religioase, calculată pe an și plătită în sferturi, la trimestru, zile (1-2) de clacă pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Costul bucatelor era mare în raport cu valoarea pe care o plătea boierul pentru muncit o prăjină de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe de păpușoiu (porumb), boierul socotea 20 de lei. Pentru muncit o prăjină de pământ, boierul plătea le secerat 0,05 lei și pentru prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpa o vită pe un pârâu sau în bucate. Vita era dusă la curte și pe țăran îl impunea la zile de muncă: prășit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
0,05 lei și pentru prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpa o vită pe un pârâu sau în bucate. Vita era dusă la curte și pe țăran îl impunea la zile de muncă: prășit, secerat, etc. Obiceiuri și practici religioase: Botezul: copiii erau botezați destul de repede după naștere - la 2-3 săptămâni. Erau boli multe și părinții se temeau să nu moară nebotezați. Crișma este bucata de pânăză în care preotul scoate copilul din cristelni (apă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
inginer mine. A muncit la boier. Lua o bucată de pământ, la învoială, de la boier - pământul cel mai rău, pe care-l muncea țăranul pentru nevoile casei lui. Pentru acest pământ, țăranul plătea cu muncă în zile de prășit, de secerat, de cărat (se prindea pogon, feciorii boierești veneau la poarta țăranului și-l anunțau când trebuia să se înceapă muncile). Oamenii au cumpărat pământ și din moșia lui Sterian și din moșia lui Mihai Rosetti (sub margine). Răscoala țărănească din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Domnul acela tușește convulsiv, se cutremură, își rupe plămânii. Ochii dilatați, buzele cianotice, fața congestionată...Îl privesc de aproape: arată oribil! Deschide gura. Se sufocă. Mâna la inimă, durerea îi flagelează mimica disperată. Cade ca secerat. Mă reped spre el. Oamenii fac cerc. Femeile cu palma la gură.... Ne simțim neutincioși. -Lașați-ma, faceți loc la mine, sunt ștudent la medicina .. După dicție și fizionomie, tânărul trebuie că este grec. I se permite să vină aproape de cardiac
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
vacanta șoarecele 46. în paltonul nou - copil desenând pe țărm un soare uriaș 47. Gaura nouă - șoarecele a lucrat iar în schimb de noapte 48. Pe pragul de lemn bătrân așteptând luna- ceașca de ceai 49. Un tunet răzleț - căzând secerate florile de prun... 50. Casa de bătrâni - luna printre zăbrele singurul opaiț 51 Văruit proaspăt - păianjenul își țese o pânză nouă 52 curtea goală - păscând iarba înaltă umbra unui cal 53 Acoperiș de lemn - pe coamă doi guguștiuci își cheamă
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
să fie desemnat stâlpul familiei trebuia s-o ajute pe bunica și pe cei trei frățiori (două surori și un frate mai mic) să le asigure traiul de zi cu zi de îngrijit pământul singura sursă de hrană de semănat secerat și cules fructele din livadă și printre multe altele să elibereze țara de sub jugul fascist. atunci era preocupare și respect pentru munca cinstită oamenii își iubeau țara bogățiile pământului astăzi tot ce a fost eliberat de străbuni s-a vândut
ELEGIE PENTRU O PAUZĂ DE IUBIRE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363471_a_364800]
-
după nume dar tu mă știai după mersul săltat. Ușor mă ningeau, dimineața, petale prin păr și pe frunte - lumină de gând, simțeam mângâiere în frunze, în ram și-n ochii-ți albaștri mistere curgând. Petale de flori au căzut secerate, în ochii-mi luceferi izvoare-au secat și lacrima ta s-a-nfrățit cu abisul ce-n mreje de patimi te-a prins...și-ai plecat! Petale de flori au căzut peste lume, când zâmbetul meu a-mpietrit, cu-n oftat... eu
PETALE DE FLORI AU CĂZUT PESTE LUME de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361163_a_362492]
-
în 23 iunie 1900 în satul Roșcani, comuna Liteni, județul Suceava și Varvara MUNTEAN, născută în 1905 în Bilca Sucevei, care au reușit să fie cunoscute cu mult înainte. Viața Elenei ANDRIEȘ nu a fost deloc simplă, ea prășit și secerat pe ogoarele proprii până la colectivizare, dar și în tarlalele colectivizate. Prin poezie a încercat să-și adune gânduri personale care o frământau în permanență, și care trebuiau să rămână consemnate pentru ca vremurile să nu le șteargă. La o întâlnire cu
POETA DE LA RĂDĂŞENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360935_a_362264]
-
Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Toamna de Dorel Dănoiu După zilele toride vara a zis „la revedere” ! Gradele tot scad timide. Toamna drepturile-și cere. Ramuri sunt pline de roade, lanuri blonde secerate. Păsări au trimis iscoade înspre țări îndepărtate. Peste dealuri, prin pădure s-a pornit un vânt mai rece iar cohorte de nori sure gonesc vara, ca să plece ! Frunze parcă-s arămite, se desprind și-ncep să cadă. Se așază adormite
TOAMNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364275_a_365604]
-
nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Anamaria Botezatu, interpretă de muzică populară specifică zonei etnofolclorice sud moldovenească, tânără de doar douăzeci și șase de ani, seamănă întru totul, cu privire la biografia sa umană și artistică, snopului de in secerat odinioară, cu secerea, cu tot cu florile de câmp din lan, uimitor de gingașe și frumoase, întocmai de aceea că sunt ale câmpului și le îngrijește la sânul ei de mamă bună și eternă, natura! Nu-s mai frumoase florile de seră
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
subteran. Își aprinse pipa, trase două fumuri lungi și continuă: - Într-o dimineață, pe când treceam peste liniile de cale ferată în drum către grajduri, a scăpat un vagonet pe un plan înclinat și m-a izbit în plin. Am căzut secerat, pierzându-mi cunoștința. Nu pentru mult timp însă. Mi-am văzut apoi corpul de undeva de sus, cam de la circa cinci-șase metri. Eram speriat. Nu înțelegeam ce se întâmplă. Am fost dintr-odată aspirat într-un un tunel întunecat, la
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]