49 matches
-
așa nu poți, tu de ce nu înțelegi? Dânsa e bătrână, da’ tu. Gândește-te, o iei încet, pe departe, azi oleacă, mâine oleacă, și o faci să priceapă ce și cum. - Măi, omul lui Dumnezeu, îmi vine să-ți bag secerea aia în gât câte prostii zici... - Poți să o bagi adânc, te ajut eu mai bine, da’ de zis trebuie zis. Apoi dacă nu o faci tu, să știi că i-oi spune eu. - Florine, dacă ți-s dragă și
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
vroia săl bage în sac și apucă brațul băiatului. Ochii ei plesneau a plâns, cele două stele se încețoșaseră, iar fața i se trase ca înainte de moarte. Florin o privi o clipă și se sperie de chipul de dinaintea sa. Aruncă secerea și cu mâna îi dădu ușor fetei coada pe spate. O trase ușor către pieptul lui puternic și o strânse. Îi era dragă. Varvara răsuflă liniștită, simțindu-se în siguranță. Își cuibări capul între mâinile lui și închise ochii. Zâmbi
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
nu o dat strechea în voi. Eu zic să mergem toți cinci și să vorbim. Ai veni tu la noi cu ai tăi, ne-om omeni și om mai videa, că așa fac oamenii. Florin continua să doboare buruiana cu secerea. Apoi eu, țață Rariță, nu știu ce eu ce spui matale acolo... - Poi, cum nu știi, măi Florinele?... Cum nu știi? N-ați plecat voi doi de la horă? Nu ai luat- o pe Varvara la tine? - Țață Rariță, noi de dus la
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pun ragila la gât asupra nopții... să nu uit... își zise el grijuliu. Pe Pârvu l-a afumat, de cățel, cu păr proaspăt de dihanie și nu se teme de lup... totuși, avea nevoie de ragilă. Luna nouă își arătase secerea pe cerul asfințitului. Toate în jur apăreau sub lucirea slabă de lună nouă și luceferi. Bătrânul, încă își continua torsul gândurilor... -...Anuca‟i la Șuletea, femeia de la Jigălia, n-a vrut s-o mai alăpteze... Domnica a s-o crească
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
din gura ei a aflat, a muncit de a crescut copii, cărându-i de multe ori în covățică pe spinare, acoperindu-i cu o năframă ca să fie protejați de intemperii, și de soare, dacă ardea prea puternic, alături având sapa, secerea sau alte scule cu care trebuia să muncească pământul, singura sursă de venit ce o aveau țăranii, după ce-și dădeau obligațiile boierești, dacă nu aveau pământ suficient. Apoi veneau și obligațiile față de statul român. Mihăiță citea și recitea notițele
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
importantă recunoaștere oficială, fiind decorat cu „Steaua Romîniei în grad de comandor”.8) Era „iubit și stimat de concetățenii săi”, după aprecierea unui coleg. „Fire artistică”, a fost, dacă pot zice așa, și oleacă de scriitor. Pe lîngă articolele din „Secerea”, a publicat evocări din timpul Războiului Mondial, în „Bacăul”, sub titlul „Pagini din dosul frontului”: „O execuție” (25 februarie 1931), „Tranșeele din Bacău” (9 martie 1931), „Eu...la Pretorat” (23 martie 1931), „Sărmanul murg’’ (30 martie 1931), „Patinajul...” (6 aprilie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului preșcolar din județul Bacău, Ed. Pim, 2009, p. 150. 4. Vezi: Sava Ariton, ,,Pentru N. I. Bibiri”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 56, 18 martie 1929, p. 3. 5. ,,Știri”, în ,,Secerea”, 4, nr. 6, 17 august 1923, p. 3. 6. Sava Ariton, loc. cit. Despre pedanți 1. Ioan Slavici, „Educațiunea morală”, 3. Corectitatea, în Opere, 11, Text ales și stabilit de C. Mohanu, Ed. Minerva, 1983, p. 505. 2. „Educația”, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
5 august 1938, p. 3, unde s-a tipărit și cuvîntarea despre el ținută de Toma Mihăiles cu, acesta o figură de prim-plan a vieții intelectuale locale. 5. An. 2, nr. 64, 31 iulie 1938, p. 4. 6. Vezi: ,,Secerea”, 4, nr. 1, 14 ianuarie 1923, p. 4. 7. K., ,,O manifestare camaraderească”, în ,,Bacăul”, 5, nr. 36, 28 octombrie 1928, p. 1. 8. ,,Curentul Bacăului”, 23 iunie 1930, p. 3. 9. Vezi nr. 15/1926, p. 243-244. 10. K.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ani când tatăl său i-a pus secera În mână, dar acum, fiind ceva mai În vârstă, trebuie să facă treburi mari, cum poate face doar un bărbat matur. El trebuie ajutat de cineva, de aceea o inițiază, ca să folosească secerea și pe surioara lui, o fetiță de doar șapte ani, premiantă la școală. Jules Perahim, ilustratorul primului volum, surprinde scena În chip emoționant, Într-o imagine memorabilă. În aceeași măsură trebuie privit momentul când Moromete participă alături de Cocoșilă la serbarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dumneata, mama lui Ilie... Cunosc foarte bine ce înseamnă durerea de mamă, dorul după copil. Am crescut de mic și eu fără tată, a murit în Germania, în 1945, la sfârșitul războiului. Am îndurat tifosul, foametea, curățirea podurilor (postavca), deportările, secerea colhozurilor ș.a., dar am răzbit prin viață. Greu de tot ,maică, dar n-am căzut cu duhul. Vă urez, măicuță, mulți ani, sănătate și puteri. Să vă dea Dumnezeu tărie și nădejde să vă vedeți fiul iubit acasă! Toată lumea de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
care atât părinții, cât și copiii, aveau pentru el, pentru pământ, un adevărat cult, iubindu-l și prețuindu-l. Meseria de agricultor, adică de rob al pământului, era bine înțeleasă și practicată cu dăruire, trudă și sudoare. Plugul, sapa, coasa, secerea erau folosite cu îndemânare și hărnicie, iar unele lucrări se transformau parcă în mângâieri sau alinturi. În urma unui cosaș iscusit, își amintește Dumitru Dascălu, pajiștea rămânea netedă, cu iarba retezată la același nivel, ca un obraz de bărbat proaspăt bărbierit
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
bolnav, nu se lăsa și împreună cu Maricica, sora mea mai mare, ținea marginile postatei. Lângă tata secera Dumitru iar la marginea cealaltă urmau Maricica și Lențâca iar după ele Vasile, eu și mama. Mă uitam la mama cum băga ușor secerea printre firele de grâu, cum le apuca cu mâna stângă aplecând întreg smocul spre înainte, apoi cu dreapta făcea harști! cu secerea, retezându-le cu o singură mișcare. Am tras cu ochiul și căutam să fac aceleași mișcări ca dânsa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
urmau Maricica și Lențâca iar după ele Vasile, eu și mama. Mă uitam la mama cum băga ușor secerea printre firele de grâu, cum le apuca cu mâna stângă aplecând întreg smocul spre înainte, apoi cu dreapta făcea harști! cu secerea, retezându-le cu o singură mișcare. Am tras cu ochiul și căutam să fac aceleași mișcări ca dânsa, când deodată văd că-mi sângerează degetul mijlociu de la mâna stângă, și sângele prinse să curgă mai tare. I-am spus mamei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
frântură de unghie, la buricul degetului. „Ai tras cu nădejde de parcă ai vrut să-ți tai și degetul!” spune dumneaei și îmi arătă cum să tai smocul de fire, cum să le apuc bine cu stânga și cum să mișc secerea ca să tai numai paiele, nu și degetele. Frate-miu Vasile ne privea cu luare aminte și deveni și el mai atent la mișcările ce se fac ca să nu te tai. După ce s-a ridicat roua și noi toți seceraserăm o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
panism. Priveliștea silvestră ardeleană, vechimea etnică, sănătatea rasială conduc la o poezie a vigoarei aspre, a stăpânirii pământului, congenere oratoriei lirice a lui Whitman și a lui Esenin. Emil Giurgiuca are sentimentul viguros al lanului: Înfig într-un snop galben secerea. Plesnit de soare-n umere cu bice Mă culc în ierbi de smalț sub cocostârci de spice, Seninul fulguie pe pleoapa mea. Grigore Popa, "cel dintâi poet din satul lui", cântă muntele, sora lui pădurea, pe mama, pe tata, fundamentalele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Flori de crâng”, „Duminica copiilor”, „Cuvântul moldovenesc”, „Muguri”, „Viața salariaților publici”, „Flacăra”, „Graiul copiilor”, „Muncitorul național român” ș.a. A fost secretar de redacție la „Ideea” (1921). O seamă de publicații în care semnează C. sunt din Turnu Măgurele: „Victoria”, „Îndreptarea”, „Secerea”, „Scânteia”, „Drum nou”, „Oltul”. A editat o revistă ilustrată pentru copii, „Fluierașul” (1910, 1912-1913), împreună cu Ion Jelea și Teodor Castrișanu, precum și „Cimpoiul fermecat”. A mai înființat foile „Îndrumarea” (Turnu Măgurele, 1913-1914), pentru săteni, și „Gazeta noastră” (Turnu Măgurele, 1925-1935), destinată
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
am luat de reverul tunicii și l-am ridicat. Eu nu înjur, dar atunci nu m-am mai putut abține: "Tu-ți dumnezeii mă-tii de țigan împuțit, te omor! De ce ai dat în el, mă?" și i-am pus secerea aia zimțată după gât. Vă dați seama că ăla a crezut că eu îi tai capul. În astfel de momente probabil eram și eu transfigurat la față: erau momente când îmi pierdeam măsura, controlul asupra a ceea ce urmează să fac
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și pe la 1831 Episcopiea de a lua câte 20 parale de vadra de rachiu care se vindea în târgul Hușilor. La 1683, prin cartea sa, Duca Vodă scutea o crâșmă a Episcopiei de „camănă și de bezmen, și de cepărie"... Secerea pânei domnești și facerea fânului domnesc se realizau de către locuitorii târgului cu zeciuială, cu produsele de pe ogoarele celor care se ocupau cu cultivatul pământului. La 1632, în cartea domnească a lui Alexandru Iliașu Voievod către sluga sa, dregătorul de Huși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Huși, către aprozii care scoteau târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din pâne, din vin, din stupi, din fânețe, din livezile cu pomi. Pe locul domnesc această dijmă aparținea domniei, iar la moșiile particulare proprietarilor lor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
anilor 60 în care valorile morale și materiale au fost otrăvite de microbul comunismului fiind sortite unei morți latente, vine să adauge documentului -masifest social, alte și alte date și evenimente creionând într-un mod excepțional rostogolirea tăvălugului roșu cu secerea și ciocanul în mijloc peste o societate care luată prin surprindere părea învinsă de mojiciile și fărădelegile de neimaginat. Într-o narațiune fluentă și expresivă, uneori de un realism brutal, autorul Grig Gociu te transpune în miezul evenimentelor, te face
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL II, O CARTE CE CONFIRMĂ NU NAȘTEREA UNUI SCRIITOR, CI EXISTENȚA LUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349710_a_351039]
-
apară. Pentru a îndeplini acordul, Gaia a făcut o secere din adamanțiu, pe care i-a dat-o lui Cronos. În acea noapte, Uranus a venit să se culce cu Gaia. Pe când zeul cerului se apropia, Cronos a lovit cu secerea și i-a tăiat lui Uranus organele genitale . Din sângele care a căzut din rană s-au născut nimfe și giganți, iar când Cronos a aruncat organele în mare, o spumă albă a apărut. Din această spumă s-a născut
Uranus (mitologie) () [Corola-website/Science/300146_a_301475]
-
socialiste au fost botezate "Steagul roșu". Poate cel mai faimos a "Die rote Fahne", ziarul Spartakusbund (Ligii Spartakiste) și mai apoi a Partidului Comunist German. Una dintre cele mai cunoscute imagini ale steagului roșu este cel al steagului roșu cu secerea și ciocanul-steagul URSS-ului arborat pe clădirea Reichstagului de Armata Roșie în timpul Bătăliei Berlinului din 1945. Steagul roșu și culoarea roșie în general au fost adoptate de Partidul Comunist Chinez, fiind în interacțiune într-un mod complex cu înțelesurile pe
Steagul roșu () [Corola-website/Science/307856_a_309185]
-
săi și de tatăl lor și i-a implorat pe ciclopi si pe Titani să o ajute să pună capăt acestui comportament. Un singur Titan, Saturn, a răspuns. Saturn l-a așteptat pe tatăl său și l-a castrat cu secerea. Din sângele lui Caelus au ieșit giganții, a patra generatie de monștri, și Eniryes al cărui scop era să-i pedepsească pe păcătoși. Au fost menționați ca fiind "Cei care merg în întuneric" și se credea că au șerpi în loc de
Saturn (zeu) () [Corola-website/Science/302408_a_303737]
-
farmacie, datorită proprietăților sale digestive și tonice. Ghințura galbenă recoltată în toamna anului III de viața este folosită ca plantă medicinală sau la producerea unui rachiu amar folosit ca aperitiv. Se recoltează cu plugul fără cormană, rădăcinile se decoltează cu secerea. Ghințura galbenă se recomandă la gastrita hipoacidă, tulburările dispeptice. Stimulează intens secrețiile salivare și gastrice; este antihelmintică; colerectic-colagogă, antimalarică, antipiretică. În România, ghințura galbenă crește în munții Carpați pe grohotișuri și pe coastele însorite ierboase, uneori și în zonele de
Ghințură galbenă () [Corola-website/Science/323487_a_324816]