49 matches
-
mai nimerită decât sumitul evropenesc... Ce nimereală mai bună AR FI G|SIT EI, cei răi de gură, cu călimările-n brâu, mici, mari, groși, subțirei, decât să scrie: ...și tranzitară, dânșii, tranzitară, săracii dă iei, până ajunseră oaminii la secerea dă grâu - seceră la care urmașii îi zâcea F.M.I.
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
așa nu poți, tu de ce nu înțelegi? Dânsa e bătrână, da’ tu. Gândește-te, o iei încet, pe departe, azi oleacă, mâine oleacă, și o faci să priceapă ce și cum. - Măi, omul lui Dumnezeu, îmi vine să-ți bag secerea aia în gât câte prostii zici... - Poți să o bagi adânc, te ajut eu mai bine, da’ de zis trebuie zis. Apoi dacă nu o faci tu, să știi că i-oi spune eu. - Florine, dacă ți-s dragă și
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
vroia săl bage în sac și apucă brațul băiatului. Ochii ei plesneau a plâns, cele două stele se încețoșaseră, iar fața i se trase ca înainte de moarte. Florin o privi o clipă și se sperie de chipul de dinaintea sa. Aruncă secerea și cu mâna îi dădu ușor fetei coada pe spate. O trase ușor către pieptul lui puternic și o strânse. Îi era dragă. Varvara răsuflă liniștită, simțindu-se în siguranță. Își cuibări capul între mâinile lui și închise ochii. Zâmbi
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
nu o dat strechea în voi. Eu zic să mergem toți cinci și să vorbim. Ai veni tu la noi cu ai tăi, ne-om omeni și om mai videa, că așa fac oamenii. Florin continua să doboare buruiana cu secerea. Apoi eu, țață Rariță, nu știu ce eu ce spui matale acolo... - Poi, cum nu știi, măi Florinele?... Cum nu știi? N-ați plecat voi doi de la horă? Nu ai luat- o pe Varvara la tine? - Țață Rariță, noi de dus la
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
întinde mîinile; temeliile i se prăbușesc; zidurile i se surpă. Căci este răzbunarea Domnului. Răzbunați-vă pe el! Faceți-i cum a făcut și el! 16. Nimiciți cu desăvîrșire din Babilon pe cel ce seamănă, și pe cel ce mînuiește secerea la vremea secerișului! Înaintea săbiei nimicitorului, fiecare să se întoarcă la poporul său, fiecare să fugă spre țara lui. 17. Israel este o oaie rătăcită pe care au gonit-o leii; împăratul Asiriei a mîncat-o cel dintîi; și acesta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
paie pe care îl vâra mereu sub căldare, de săpunul cu sodă puternică cu care ne spăla cămășile... Era senină și resemnată văzând diferența dintre mâinile noastre, ale mele tinere, albe și îngrijite (fiindcă după ce intrasem la școală, furca, sapa, secerea, băligarul, țesala nu le mai atingeam), ale ei bătătorite și având culoarea pământului, cu noduri tari ca lemnul în podul palmei și cu pielea încrețită. "Uite, maică, zicea, nici nu pot să le mai întind bine"... Și încerca să le
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
aspru, un fel de hârâire dureroasă. Doctorul se întoarse spre el: —Ce vorbești, moșule? Cum seceră?... Bătrânul nu răspunse. Iar bătrâna, corogită, rezemându-se în coate, se târa, ca o râmă prin lanul fierbinte, prindea mănunchiuri și le tăia cu secerea sclipitoare. Când ne văzu, se opri și, așa cum era, în genunchi, aținti asupra noastră doi ochi triști și tulburi pe un obraz pământiu, zbârcit, chinuit ca o mască. —Ce faci acolo, mătușă? Și abia îi auzirăm răspunsul, gâfâit: — Ia, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Dar fata nu răspunse. Se hotărâse. Cu pași iuți se îndreptă la vale, spre colțul hudiții. Apucă la dreapta, prin umbra de cărbune a zidurilor; se întoarse; apoi începu a umbla încet. În jurul ei zgomotele ciudate ale nopții tremurau pretutindeni; secerea lunii printre nouri alburii se purta ca împinsă de o apă năprasnică, undeva, spre asfințit. Haia se oprea de câte ori un om se arăta în capătul uliții, venind din inima târgului. Apoi iar începea să umble domol; pe când necunoscutul înainta încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dumneata, mama lui Ilie... Cunosc foarte bine ce înseamnă durerea de mamă, dorul după copil. Am crescut de mic și eu fără tată, a murit în Germania, în 1945, la sfârșitul războiului. Am îndurat tifosul, foametea, curățirea podurilor (postavca), deportările, secerea colhozurilor ș.a., dar am răzbit prin viață. Greu de tot ,maică, dar n-am căzut cu duhul. Vă urez, măicuță, mulți ani, sănătate și puteri. Să vă dea Dumnezeu tărie și nădejde să vă vedeți fiul iubit acasă! Toată lumea de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
pun ragila la gât asupra nopții... să nu uit... își zise el grijuliu. Pe Pârvu l-a afumat, de cățel, cu păr proaspăt de dihanie și nu se teme de lup... totuși, avea nevoie de ragilă. Luna nouă își arătase secerea pe cerul asfințitului. Toate în jur apăreau sub lucirea slabă de lună nouă și luceferi. Bătrânul, încă își continua torsul gândurilor... -...Anuca‟i la Șuletea, femeia de la Jigălia, n-a vrut s-o mai alăpteze... Domnica a s-o crească
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în el o bucurie a întregii firi, care răspundea bătăilor inimii omului. Lupu simțea și el, ca toată firea, oboseala și în același timp deliciul și forța verii. Girezile de orz erau gata. Dincolo de ele, în valea celor doi peri, secerea grâului era în toiu. Mai erau și alte lanuri unde se pornise seceratul. La capătul unuia din ele trebuia să găsească pe acel tăcut și vrednic slujitor Sofronie Leca, pentru care începea să aibă deodată dragoste și prietinie. Leca prevăzuse
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
un cântec, ca niciodată, și înălțase brațele, voind să cuprindă soarele. Buraticul tăcuse deodată, observându-l poate de pe frunza lui nevăzută. În tăcerea cuprinsurilor porni mormăitul depărtat al unei batoze. Își călăuzi din hățuri calul pe lângă grâie în care începuse secerea. Linii de secerători erau împânziți prin ploaia de lumină; se înălțau, se aplecau, făceau să strălucească instrumentele grațios curbate ca un craiu nou, agitau o clipă deasupra capului un mănunchiu de spice. O femeie stătea cu mâinile în șold și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
legat de dânsa, conferindu i titlul de membru onorariu.” Solemnitatea înmormântării s-a desfășurat a doua zi, 9 ianuarie 1932, iar Academia a fost reprezenta tă d e secretarul ei general G.Țițeica. Iată textul cuvântării rostite: „Întristată Adunare, Când secerea fatală a morții nemiloase taie p e ne așteptate firul unei vieți scumpe, sufletul e cuprins d eoda tă de adâncă și grozavă durere. În acele clipe mintea refuză să ʹnțeleagă, iar inima se strânge de jale. Numai încetul cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
importantă recunoaștere oficială, fiind decorat cu „Steaua Romîniei în grad de comandor”.8) Era „iubit și stimat de concetățenii săi”, după aprecierea unui coleg. „Fire artistică”, a fost, dacă pot zice așa, și oleacă de scriitor. Pe lîngă articolele din „Secerea”, a publicat evocări din timpul Războiului Mondial, în „Bacăul”, sub titlul „Pagini din dosul frontului”: „O execuție” (25 februarie 1931), „Tranșeele din Bacău” (9 martie 1931), „Eu...la Pretorat” (23 martie 1931), „Sărmanul murg’’ (30 martie 1931), „Patinajul...” (6 aprilie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului preșcolar din județul Bacău, Ed. Pim, 2009, p. 150. 4. Vezi: Sava Ariton, ,,Pentru N. I. Bibiri”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 56, 18 martie 1929, p. 3. 5. ,,Știri”, în ,,Secerea”, 4, nr. 6, 17 august 1923, p. 3. 6. Sava Ariton, loc. cit. Despre pedanți 1. Ioan Slavici, „Educațiunea morală”, 3. Corectitatea, în Opere, 11, Text ales și stabilit de C. Mohanu, Ed. Minerva, 1983, p. 505. 2. „Educația”, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
5 august 1938, p. 3, unde s-a tipărit și cuvîntarea despre el ținută de Toma Mihăiles cu, acesta o figură de prim-plan a vieții intelectuale locale. 5. An. 2, nr. 64, 31 iulie 1938, p. 4. 6. Vezi: ,,Secerea”, 4, nr. 1, 14 ianuarie 1923, p. 4. 7. K., ,,O manifestare camaraderească”, în ,,Bacăul”, 5, nr. 36, 28 octombrie 1928, p. 1. 8. ,,Curentul Bacăului”, 23 iunie 1930, p. 3. 9. Vezi nr. 15/1926, p. 243-244. 10. K.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
taină și de strajă”. Colinele domoale ale Bârladului i se păreau la fel ca cele de la Dra gosloveni, unde și‐ a așezat cuibul...”. Ziarul era destinat nu numai bucureștenilor și bârlădenilor, ajungea și în județele Galați, Brăila, Tecuci, Prahova, Covurlui... * Secerea Secerea „În 1937 și începutul celui următor, am editat la Bârlad două ziare la Tipografia Grünberg din strada Regală. Apăreau bilunar și eram singurul lor proprietar, apariția asigurând‐o din abonamente făcute în special la țară în rândurile învățătorilor. Primul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și de strajă”. Colinele domoale ale Bârladului i se păreau la fel ca cele de la Dra gosloveni, unde și‐ a așezat cuibul...”. Ziarul era destinat nu numai bucureștenilor și bârlădenilor, ajungea și în județele Galați, Brăila, Tecuci, Prahova, Covurlui... * Secerea Secerea „În 1937 și începutul celui următor, am editat la Bârlad două ziare la Tipografia Grünberg din strada Regală. Apăreau bilunar și eram singurul lor proprietar, apariția asigurând‐o din abonamente făcute în special la țară în rândurile învățătorilor. Primul se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1937 și începutul celui următor, am editat la Bârlad două ziare la Tipografia Grünberg din strada Regală. Apăreau bilunar și eram singurul lor proprietar, apariția asigurând‐o din abonamente făcute în special la țară în rândurile învățătorilor. Primul se numea „Secerea”, avea un caracter politic și era de orientare țărănist‐ democrată. Milita pentru difuzarea în masele țărănești a doctrinei politico‐ economice a dr. N. Lupu, pentru susținerea cauzei păturii țărănești sărace din care făceam și eu parte, fără nici un fel de avere
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
De la Academia Bârlădeană”. Confirmându‐i spusele, un alt membru al „Academiei Bârlădene” - Romulus Boteanu, sub redacția căruia au apărut volumele „Bârladul odinioară și astăzi”, în art icolul „Profesorul Gheorghe Ioniță” spune: „Mai târziu a editat la Bârlad o revistă politică „Secerea” și alta de cultură și literatură „Ideea românească”. * Semănătorul Semenatorul, foaie septemanara, Bârladu, 27 septembrie 1870 -(26 mai 1874 și 23 mai - 19 septembrie 1876), 39x26 cm., Anual 12 lei, 30 de bani numărul. Tipografia Asociației “Unirea”. De la 3 ianuarie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
s‐a și întâmplat” „Confirmându‐i spusele, un alt membru al „Academiei Bârlădene” - Romulus Boteanu, sub redacția căruia au apărut volumele „Bârladul odinioară și astăzi”, în articolul „Profesorul Gheorghe Ioniță” spune: „Mai târziu a editat la Bârlad o revistă politică „Secerea” și alta de cultură și literatură 195 „Ideea românească”. * Școala Bârlădeană Școala Bârlădeană din 1972 apare cu ocazia aniversării a 25 de ani a Republicii, culegere de texte ivite sub îngrijirea prof. C. Clisu, producții aparținând unor personalități de notorietate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
111 Opinia Bârladului ..............................................1 11 Paloda ............................................... ................111 Păreri ............................................... .................119 Păreri Tutovene ............................................... ..123 Păreri tutovene ............................................... ...126 Păreri tutovene ............................................... ...127 Progresul ............................................... ............130 Propaganda conservatoare .................................132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană .............................................19 5 Școlarii tutoveni....................................... .........195 Tinerețea ............................................... ............198 Tribuna Avântului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
panism. Priveliștea silvestră ardeleană, vechimea etnică, sănătatea rasială conduc la o poezie a vigoarei aspre, a stăpânirii pământului, congenere oratoriei lirice a lui Whitman și a lui Esenin. Emil Giurgiuca are sentimentul viguros al lanului: Înfig într-un snop galben secerea. Plesnit de soare-n umere cu bice Mă culc în ierbi de smalț sub cocostârci de spice, Seninul fulguie pe pleoapa mea. Grigore Popa, "cel dintâi poet din satul lui", cântă muntele, sora lui pădurea, pe mama, pe tata, fundamentalele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ani când tatăl său i-a pus secera În mână, dar acum, fiind ceva mai În vârstă, trebuie să facă treburi mari, cum poate face doar un bărbat matur. El trebuie ajutat de cineva, de aceea o inițiază, ca să folosească secerea și pe surioara lui, o fetiță de doar șapte ani, premiantă la școală. Jules Perahim, ilustratorul primului volum, surprinde scena În chip emoționant, Într-o imagine memorabilă. În aceeași măsură trebuie privit momentul când Moromete participă alături de Cocoșilă la serbarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]