464 matches
-
nu în case, ci într-un fel de cuiburi mai mari, undeva în câmpie, lângă gară". Un astfel de cadru pare potrivit pentru ca fantasma din mintea copilului să capete concretețe. În fața lui și a altor zeci de oameni întorși de la seceriș și cocoțați pe acoperișurile vagoanelor de marfă, dropia se arată ,,în iluziile de ape de la marginea miriștilor arse și late vărsate în orizont". Măreția momentului face ca între privitori să se instaureze o tăcere desăvârșită, tulburată doar de avertismentele salvatoare
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
puștii. Imaginea idilică a unei comunități umane coerente și echilibrate, trăind în armonie cu universul (sătenii îi strigă dropiei, într-un mod familiar, ,, Fugi, fată!"; ajung la casele lor ,,cu soarele asfințit în cămăși și cu praf de pleavă de la seceriș între măsele") contrastează cu cea de după război, pe timp de secetă. Dropia nu se mai arată, iar câmpia însăși - asediată de gloanțe și de ghiulele - se ascunde parcă, asemenea păsării ,,de neatins, ca un vis". În ultima parte a reportajului
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
toate desfășurându-se în februarie), seria manifestărilor va continua în această primăvară cu marcarea Zilei Turismului Rural - 17 aprilie și Târgul de Turism Rural (luna mai - Albac, Alba). Sezonul estival va debuta cu Festivalul Cârnaților și Covrigilor (iunie, Buzău), Festivalul Secerișului (8-9 iulie - Ampoița, Alba), Târgul de Vară de la Moeciu (Brașov, în luna iulie), și Festivalul Păstrăvului (15 august, în localitatea Ciocănești, județul Suceava). Seria evenimentelor autumnale va începe în luna septembrie, cu Zilele comunei Turia (Covasna), unde turiștii sunt invitați
Agenda2006-13-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284916_a_286245]
-
și formularul de înscriere sunt disponibile pe websiteul http: //www. cecartslink. org, secțiunea Grants & Opportunities. Din 1993, ArtsLinks a oferit 354 de burse de rezidențe, iar din 1999 a finanțat 47 de proiecte independente. din presa vremii acum... 100 ani „Secerișul în România. Recolta grâului în România va fi probabil cea mai bogată dintre recoltele celor din urmă 40 de ani. S-au produs 24 hectolitri grâu pre un hectar. Producția totală e prețuită la 46 milioane de hectolitri“. (Drapelul din
Agenda2006-26-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285093_a_286422]
-
Zile fierbinți Soarele dogorea tot mai tare de la o zi la alta, lanurile își schimbau înfățișarea, colorându-se din ce în ce mai mult. Arșița zilelor de vară grăbea cu fiecare clipă ce trecea coacerea spicelor de grâu. Bărbații și femeile se pregăteau pentru secerișul grâului. Toată suflarea satului, cu mic cu mare, se muta pe câmp cât era ziulica de mare. De la un capăt la altul al ogorului se puteau vedea niște mogâldețe albe prăfuite pe un fond galben, auriu, uneori mișcându-se, alteori
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
spui că nu mai contează. Ești o teroare...scoate rebusul poate reușesc să mă deconectez cu el , dar mă leagănă trenul asta ca o căruță, nici rebus nu pot să fac. Lasă-l Încolo de rebus, uite mamă, a Început secerișul. Tu care admirai altă dată și un fir de iarbă, ce ai acum? Mama renunțase și la rebus și se lăsase antrenată În discuție de fiica sa atât de dornică să o scoată din amorțeală. Chiar simțea un fel de
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
a întors în R., a pus tare problema fotbalului. „Nu avem echipă în Ce, necum în Be, deși există o largă pepinieră!”. Aprobările de rigoare fiind obținute destul de repede, a fost o nimica toată să se constituie echipa de fotbal Secerișul roșu, titulari și rezerve. Numele acesta frumos l-a găsit chiar el... Era o urmare a vecinătății sediului „ucefeseului” cu Librăria noastră (adică nu a lor, a exploatatorilor!). În vitrinele ei tocmai apăruse romanul Secerișul roșu al unui scriitor latino-american
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
se constituie echipa de fotbal Secerișul roșu, titulari și rezerve. Numele acesta frumos l-a găsit chiar el... Era o urmare a vecinătății sediului „ucefeseului” cu Librăria noastră (adică nu a lor, a exploatatorilor!). În vitrinele ei tocmai apăruse romanul Secerișul roșu al unui scriitor latino-american. Oare nu părea un firesc fenomen de sincronizare cu înființarea primei gospodării colective din marginea târgului? Potriveala aceasta a rămas un mister nedescifrat până în zilele noastre. Oricum, obiecții la nume nu au fost, ba chiar
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Știa să facă de toate cele.Bătătura Îi era mereu măturată, blidele ședeau curate În blidar, pânza Îi era albită. Cât era vara de lungă, nu o Întrecea nimeni la treburile câmpului:era prima la săpat, la udat și la seceriș.Iarna, cosea și țesea mereu, că zestrea Îi ajungea până În pod.Veneau și vecinile și Îi cereau ajutorul la unele treburi și ea niciodată nu se da Înapoi de la lucru. Și cum gura lumii e slobodă, vestea despre fata cea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și l-au mai căutat fără nici un rezultat, copiii au renunțat și au plecat spre sat, obosiți, flămânzi și tare speriați.N-au mai văzut ce frumos este totul În jur:cositul fânului era În toi, În curând se apropia secerișul. Florile Înfloreau, fluturii se opreau pe lângă sânzâiene, greierii ticăiau prin ierburi. Pe la casele lor copiii au plâns și au povestit cum l-au pierdut pe Ionucu. Și Într-adevăr, n-au mai aflat nimic de băiatul cu nas cârn și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
aruncată de economul cel bun să aducă fructuri mai însemnate de cum a adus sămânța revărsată pe acest loc, ce se părea cel mai steril și mai rău cultivat? Unde s-au văzut cândva ostenele și sudori mai bine răsplătite? Unde seceriș mai mulțumitor decât pe acest înțelenit câmp și unde lucrători așa de puțini se văzură la început? Unde s-a putut cândva cu mijloace așa puține a se câștiga efecturi mai înseninătoare de cum ne arată istoria acestui loc și acestor
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
întreba cine e străinul acesta, e tatăl copiilor mei, mestec mâncarea de parcă aș mesteca un deal de argilă, am să mă duc în satul acela și am să stau cu burta la soare, zece zile în șir, cât o dura secerișul, am să le spun verde în față: "nu mă bag în viața voastră, voi turna o tonă de minciuni tâmpiților de la județ, dar pe mine să mă lăsați în pace". Cine știe ce va spune atunci, întotdeauna se hotăra să facă lucruri
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a IV-a G Prietenul meu, Dyk Razele neiertătoare ale lui august străpungeau cu săgețile insuportabile totul în jur, așa încât aveai senzația că te topești. Nici un zgomot nu se împotrivea căldurii toride. Lanul de grâu stătea aplecat, meditând la apropiatul seceriș. În acest univers torid, urletul de durere al unui câine sfredeli depărtarea. Nu-mi venea a crede ca în această arșiță o vietate mai poate totuși grăi. Cu pași iuți mă apropiam de inima lanului, iar zgomotul părea să se
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
impresia Iadului despre sine. Două Mame, două Mioare călătoreau dinspre interior spre exterior și invers și pentru care toate de ce-urile au primit răspuns, Mamă, mi-e frică să intru pe această poartă! Nu-i nimic, e ca trecerea de la seceriș la toamnă. În timp ce una vedea aparențele, cealaltă observa esențele. Dar era frig în piața dusă de mână de Mama. Pe aleea cealaltă, prin mulțime, Mama era în brațele Mioarei, un trecător cumpăra roșii și Mioara 1 îl vedea pe bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
familia și iubirile sale. Căldura cu care Cel-de-Sus binecuvânta coacerea grâului se mai potolise. Între marea galbenă cu valuri lente de grâu pârguit, ale cărui boabe mășcate trimiteau prin antene țepoase, În toate direcțiile, mesaje de mulțumire și invitații de seceriș și marea verde de porumb, În care rar puteai găsi un exemplar fără minim trei-patru viitori știuleți, mândri și verzi, zâmbind tuturor trecătorilor (cu plecăciuni marelui trecător, Soarelui!) arătând lumii că s-au Înveșmântat, cu emfază, În mătase albă, galbenă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
poate mai bine. Că Ariton al ei, un cunoscut stoler de la Antilești, o ținea ca-n palmă, mai mult pe lângă casă, așa fel ca nici soarele să n-o ardă și nici vântul să n-o bată la vreme de seceriș ori de prașilă pe mănoasele ogoare dinspre apa Moldovei. Și asta atâta vreme cât meseriașul câștiga destul de bine la rindea și cuțitoaie ca să-și angajeze lucrători vrednici pentru munca grea a câmpului. Așa că Năstăsiei îi rămânea doar să aibă grijă de păsări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de pildă istoria. Aceasta se derulează în natură, însă în Natura originară, într-o natură esențialmente sensibilă, corpropriată și determinată axiologic natura zilelor și a nopților, a umidității și a secetei, a frigului și a căldurii, a semănăturilor și a secerișurilor, a turmelor, a lemnului pădurilor etc. Obiectul istoriei este omul în relația sa cu această natură non-galileană în relația sa istorică. Istoricitatea acestei relații, adică în ultimă instanță temporalitatea lumii înseși, temporalitatea în care aceasta survine ca lume și se
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
femeile care își sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela și Petruța. Tradiții și obiceiuri de 29 iunie În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare și începutul secerișului. Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile și în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pământ, fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat, ca orice
Ce e indicat și ce NU ai voie să faci de ziua Sfinților Petru și Pavel by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/75621_a_76946]
-
mai fi fost dar s-a scurs ca seul din opaițe/ prin bordeiele prin care mort trupul umblă viu cărat în straițe/ de-o femeie care încă n-a găsit căutându-și mire pe potrivă/ și cosește viețile la rând seceriș de babă guralivă" (nunta). Ciclurile elementare ale iubirii adună în pământuri (blestemul. blestemul. blestemul) apăsarea pedepsitoare a amorurilor telurice; în aere (cerc, inel, sfera), lipsa de scăpare a rotirii în cerc ("timpul trece prin sfera lumilor cerești/ ivindu-se din
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
a românului. Românul este robace tot timpul anului, ca o furnicuță, în intervale precis delimitate, ocolind însă discret iarna, când nici atunci nu stă, ci își face car. Pentru vară. În schimb, vara, între două țigări, o prașilă și un seceriș, alternante cu o cură la băi, își face, prevăzător, sanie. Normal, pentru iarnă. Din nefericire, pentru că este atât de ocupat, românul nu are nici car, nici sanie și nici nu beneficiază de vreo cură la băi. El se alege numai
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
instalații, mijloace de transport, inventar gospodăresc și unelte înregistrate în evidențele unității, materii prime, materiale, combustibili, semifabricate, produse finite și produse animaliere, din momentul dobîndirii sau al producerii bunurilor; ... c) pentru furaje, produse agricole și viticole, din momentul recoltării lor (secerișului, culesului, scoaterii rădacinoaselor), iar pentru recolta livezilor, din momentul înmagazinării ei; ... d) pentru culturile agricole însămînțate, în caz de pagube produse de ploaie torențiala inclusiv efectele indirecte ale acesteia, precum și de prăbușire sau alunecare de teren, din momentul însămînțării lor
DECRET Nr. 471 din 20 decembrie 1971 *** Republicat cu privire la asigurările de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106338_a_107667]
-
alte construcții, din momentul cînd nu mai aparțin asiguratului sau de cînd nu mai pot fi folosite pentru locuit ori pentru vreo altă destinație economică din cauza degradării sau ruinării; ... b) pentru culturile agricole și rodul viilor, din momentul recoltării lor (secerișului, culesului, scoaterii rădacinoaselor); ... c) pentru toate celelalte bunuri cuprinse în asigurare, din momentul, după caz, al consumării, scoaterii din evidente sau ieșirii lor din gospodărie, ori de cînd nu mai pot fi folosite potrivit cu destinația lor din cauza degradării. ... Articolul 12
DECRET Nr. 471 din 20 decembrie 1971 *** Republicat cu privire la asigurările de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106338_a_107667]
-
instalații, mijloace de transport, inventar gospodăresc și unelte înregistrate în evidențele unității, materii prime, materiale, combustibili, semifabricate, produse finite și produse animaliere, din momentul dobîndirii sau al producerii bunurilor; ... c) pentru furaje, produse agricole și viticole, din momentul recoltării lor (secerișului, culesului, scoaterii rădacinoaselor), iar pentru recolta livezilor, din momentul înmagazinării ei; ... d) pentru culturile agricole însămînțate, în caz de pagube produse de ploaie torențiala inclusiv efectele indirecte ale acesteia, precum și de prăbușire sau alunecare de teren, din momentul însămînțării lor
DECRET Nr. 471 din 20 decembrie 1971 *** Republicat cu privire la asigurările de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106339_a_107668]
-
alte construcții, din momentul cînd nu mai aparțin asiguratului sau de cînd nu mai pot fi folosite pentru locuit ori pentru vreo altă destinație economică din cauza degradării sau ruinării; ... b) pentru culturile agricole și rodul viilor, din momentul recoltării lor (secerișului, culesului, scoaterii rădacinoaselor); ... c) pentru toate celelalte bunuri cuprinse în asigurare, din momentul, după caz, al consumării, scoaterii din evidente sau ieșirii lor din gospodărie, ori de cînd nu mai pot fi folosite potrivit cu destinația lor din cauza degradării. ... Articolul 12
DECRET Nr. 471 din 20 decembrie 1971 *** Republicat cu privire la asigurările de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106339_a_107668]
-
baticul pe care-l poartă; numai sânge! - Este partea lui din hainele celui răstignit; sângele nevinovatului pe capul lui! Luară drumul; dar gâtlejul lor se-astupase acum; nu râdeau. Fiul Mariei trecu mai departe, lăsă în urma lui femeile venite la seceriș, străbătu holdele, apucă viile în jos pe coasta muntelui; văzu un smochin, dădu să se oprească, să rupă o frunză, să o miroasă; tare îi mai plăcea mirosul frunzei de smochin, îi amintea de subsuoara omului. Când era mic, închidea
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]