140 matches
-
iar Nicolae Vermont descoperă senzualismul decadent al Jugendstilului în portretele de țigănci și resimte și influența lui Franz von Stück în tablourile care o au ca subiect pe Salomeea. Eclectismul declarat al Tinerimii artistice nu diferă de cel asumat al Secession-ului vienez, mutatis mutandis, "sciziunea" românească este sincronă cu cea europeană înainte de conceptualizarea termenului într-o teorie culturală de către Eugen Lovinescu. În baza acestui eclectism care ține cont de orientările diferite ale pictorilor care se reunesc sub stindardul diverselor secesionisme
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Lucrezzia Karnabatt, articole rezultate dintr-un periplu prin muzeele europene. O scurtă trecere în revistă a mișcărilor secesioniste scoate în evidență existența unui curent european la care se conectează o parte mai mare sau mai mică a artiștilor fiecărei țări. Secession-ul vienez este un fenomen de amploare în ciuda sentimentului pe care-l au artiștii vienezi că se află la periferia unei mari culturi, cultura germană. De asemenea, și simbolismul polonez este destul de consistent, mai ales prin popularitatea și simpatia de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tradiționale a picturii românești la influențele simboliste și secesioniste. O temă comună romantismului, simbolismului și decadentismului, tema geniului, devine elocventă în reprezentarea poetului național, Mihai Eminescu, a cărui imagine cu mitologia aferentă își are debutul acum în registrul simbolismului și secession-ului, dar și a unui sentimentalism kitschizat precum în ilustratele en vogue ale lui Salmen. Câteva reprezentări naturaliste ilustrează dimensiunea lumească a suferinței poetului. Intrarea acestei figuri culturale prestigioase într-o sferă idealizantă, patrimonială, hagiografică corespunde în termenii lui Petre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, ca și mărturiile și opiniile pictorilor, orientează preponderent către aceste repere. Acest fapt nu exclude o altă serie de influențe ale unui al doilea val de pictori care provin dinspre Secession sau alte școli și grupări artistice, cum este cea mai mult sau mai puțin formală din jurul lui Joséphin Péladan, ale cărui saloane fac cunoscută o întreagă serie de pictori simboliști/decadenți. Printre acești "alții" se află, de pildă, Paul Gauguin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Iason în căutarea Lânei de Aur, metaforă pentru idealul estetic al unei noi generații. Aparent, spațiul feeriilor este cel mai departe de categoriile negative ale simbolismului la confluență cu decadentismul, dar dacă acceptăm diluarea acestora într-un senzualism tipic secession-ului descoperim curând aceste figuri sub chipul zânelor așa cum sesizăm adesea alunecarea spre un decorativism al picturii care induce o nuanțare simbolică a compoziției. În cazul lui Kimon Loghi, acesta încearcă să concilieze spațiul sumbru al picturii böckliniene cu cel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-și magia într-un climat senin, uneori de un cromatism exuberant, mediteraneean, ceea ce-i atrage și reputația de excelent colorist. Examinarea picturilor lui Ștefan Popescu cu subiect de basm aduce în discuție încercarea de sinteză între decorativismul bizantin și cel Secession prin intermediul simbolismului, prin evidențierea unor armonice care apar și la Kimon Loghi și care sar în ochi în pictura decorativă a Ceciliei Cuțescu-Storck. Simbolismul constituie liantul, dar și decurge din operațiunea de stilizare a figurilor și extragerea lor din contextul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sunt specifice și pe care simbolismul literar le-a tezaurizat ulterior ca un propriu al lui. Un mod de a face diferența ar fi utilizarea acestor circumscrieri tematice sesizabile într-o continuitate care precizează afinități structurale între pictura prerafaeliților britanici, Secession-ul vienez, cel german, pictura simboliștilor scandinavi, precum Edvard Munch, a celor adunați în jurul expozițiilor rozacrucianului Joséphin Péladan, a grupului Les XX în Belgia, sau cea a pictorilor de sensibilitate simbolistă din estul Europei, spre exemplu cei de la Tinerimea Artistică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dominantă a decadentismului, acest sintetism devine sesizabil în legătură cu el prin intermediul stilului, nu neapărat un stil decadent cum ne propune John Reed, ci unul care devine un limbaj comun pentru întreaga cultură europeană sub diferitele sale denumiri, Art-Nouveau, Modern Style, Jugendstil, Secession. O mare parte din temele decadente se regăsesc ilustrate cu această amprentă stilistică sau printr-un decorativism specific, astfel că se stabilește o relație aproape simbiotică între hiperrafinamentul decadentismului și estetica curbilinie a "Stilului Modern" denumit uneori și Erotic Style
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alt gen de artă decorativă, care nu se disociază radical de decorativismele tradiționale, spre exemplu al artei bizantine în pictura din sud-estul Europei sau cel al artei miceniene la Klimt. În cazul lui Gustav Klimt, se poate observa în ce măsură stilul Secession colaborează cu pictura de factură academică. La Klimt însă ies în evidență "abaterile" de la convențiile picturii de gen, tratarea complet diferită a temelor consacrate ale picturii academice și chiar inversarea sensului prim a ceea ce constituia un alfabet iconografic și ideatic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numește "stilul decadent" -, la imprecizia diversității de simbolisme pe care o propune Paul Constantin, avem un spațiu larg de manifestare a curentului. Criticul îl identifică la confluența cu impresionismul și divizionismul, fie prin hibridizarea sa cu Art Nouveau-ul sau stilul Secession, fie în relație cu literatura simbolistă, în special cu poezia simbolistă, fie printr-o mutație în cadrul picturii academice sau ca inserție, factor de metisaj într-un amalgam de formule. "Dar simbolismul mai apare în Arta 1900 încă în mai multe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa picturală, idilizând excesiv pe portativul temelor sale sau introducând uneori ceva din dramatismul statuar al viziunii acestuia în abordarea unor teme și personaje din folclorul autohton. Ștefan Popescu se pronunță en conaisseur în 1895, manifestându-și deschis admirația: "La "Secession", Böcklin absolut opus lui Defregger nu e înțeles de toată lumea, nici nu atrage pe toți gură-cască; dar cu toate astea, Böcklin are anul acesta vreo zece tablouri, între care două-trei capodopere. E grozav omu ăsta! Rămâi încremenit de puterea cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din 1901, poetul simbolist Ștefan Petică remarca unul dintre cele trei tablouri ale lui Klimt, Medicina, realizate cu scopul decorării plafonului Marelui Hol al Aulei Universității din Viena. Dacă ne gândim că pictura era expusă la a zecea expoziție a Secession-ului vienez între 15 martie și 12 mai 1901, iar articolul lui Petică apare în același an, putem spune că acesta avea informațiile la zi. Criticul realizează o analiză a receptării diferențiate a artei de către un public vienez informat cultural
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
obiect util". Mai mult chiar, "Prin Artă, prin urmare, înțeleg atât arta decorativă cât și arta pură", "Arta ar fi estetizarea integrală a vieții"108. Proiectul lui Bachelin consună cu cel al unui William Morris în Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reputații designeri inspirați de Art Nouveau, René Lalique, scontând un efect emulativ, de admirație față de rafinamentul artificiilor decorativiste ale artistului francez. În spiritul sensibilității simboliste, impresia lăsată de vizitarea unui astfel de interior somptuos este echivalată unui efect de lectură. Secession-ul apare ca un numitor comun al modernității în cameristica timpului, dar nu și o condiție suficientă pentru a desemna armoniile superioare ale artei decorative aflate în circulație. " Părăsind un astfel de interior, ai aceeași senzație ca după citirea unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
x 2,020 cm, inventar 216, semnat stânga jos cu portocaliu, pe verso cu tuș negru, nedatat), prima parte din incipitul consacrat în basme: "A fost odată, ca niciodată". Se pot observa în pictura sa influențele prerafaelite, probabil pe filiera secession-ului german. În prim plan stau trei figuri, zâne, două dintre ele purtând flori în păr, una șoptindu-i ceva la ureche celeilalte. Ele au aceeași grație longilină, aceeași distincție sensibilă a femeilor prerafaelite pe care Jugendstilul le-a cultivat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a misterului, a confidenței fermecate. Feericul se răsfrânge aici în vrajă, ca joc al ielelor, în seducția pe care o exercită zânele descoperite în momentul de taină. Există o anumită ondulație vegetală, de ierburi, de lujeri a acestor trupuri, specifică Secession-ului care feminizează linia. Mișcările, posturile lor au curburile grațioase ale moliciunii levantine și abandonului senzual pe care îl regăsim în tablourile cu subiect oriental, în special cele înfățișând haremuri sau scene de orgie. Universul basmului, în expresia pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a plutirii și un castel înconjurat asemeni unui templu de arborii asemeni unor coloane. Personajele se oglindesc în lac, oglinda lacului introduce un reflex narcisic-absorbant, frumusețea se reflectă la nesfârșit în această feerie, lumea feerică răspunde cadrului decorativ, estetizant al Secession-ului. La rândul său, Constantin Artachino abordează tema acestei feminități tulburătoare, pe care basmul și credințele populare o vehiculează, în Zâna lacului (ulei pe pânză, 38 x 46,8 cm, semnat dreapta jos cu brun: C. Artachino, inventar 1212, 1904
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Geometrizat și stilizat, astfel încât lasă impresia unui mozaic, desenul se situează și în contextul revalorizării decorativismului artei bizantine. IV.3. Ștefan Popescu feerii bizantine. Theodorescu Sion și Mișu Teișanu Ștefan Popescu primește o bursă la München unde se familiarizează cu Secession-ul aflat în plină ecloziune, își mărturisește deschis admirația față de prerafaeliți și în special față de Burne-Jones, iar în perioada stagiului său francez se apropie de pictorii de la Société Nationale des Artistes Français: Lucien Simon, Charles Cottet, ultimul, elevul lui Puvis
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paris, despre succesul expozițiilor de acolo, printre care Expoziția pictorilor orientaliști francezi "la care printr-o excepțională măsură a fost rugat să participe"220, relatând Tzigara-Samurcaș. Criticul de artă menționează că pictorul era inclus cu cinci lucrări în catalogul expoziției Secession din München, urmând să aibă o expoziție personală la Berlin. În ce privește subiectele de basm, Ștefan Popescu reușește o sinteză între decorativismul Jugendstil sau Stilul 1900 cu estetica sa curbilinie, dominat de abundența ornamentului vegetal și pictura bizantină. Inluminurile cu subiecte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înscrise emblematic "personajele" sale. Pe lângă cromolitografiile având ca subiect poemul "Luceafărul" al lui Mihai Eminescu, Mișu Teișanu ilustrează și "Călin (File din poveste)" oferind o feerie de o mare putere de seducție și de un mare rafinament al detaliului specific Secession-ului, dar într-o notă ușor japonizantă. Basmul este deja prelucrat în poemul eminescian, astfel că pictura nu-l mai are ca referent direct, ci beneficiază de viziunea poetică eminesciană. Într-o caleașcă-lectică sunt transportați prințul și prințesa într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de ilustrații ale poeziilor sale. Arta grafică include și ea o tratare a liricii eminesciene de o manieră decorativistă și cu o sensibilitate simbolistă. Ilustrația de carte sau cea de revistă este contaminată de curentele fin de siècle, în special Secession-ul și Art Nouveau-ul. Mai mult sau mai puțin simboliste, operele unor ilustratori precum V. Antonescu, Mina Byk-Wepper, Dem. Demetrescu, Aurel Dragoș, Dem. Iordache, Constantin Jiquidi, Florian Mureșianu, Ary Murnu, Victor Ion Popa, Octavian Smigelschi, Stoica D., Francisc Șirato, creează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reginele" cu ilustratele lui Salmen la poeziile lui Eminescu. Desenele lui Florin Mureșianu din Luceafărul 284, "Revistă pentru Literatură și Artă", care apare bilunar între 1902 și 1920 la Budapesta, Sibiu și București se află în mod clar sub influența Secession-ului. Graficianul inserează elementele portului tradițional românesc, aduse prin complicația liniei la un veșmânt de mare rafinament, în acord cu vegetația stilizată din jur, care continuă volutele rochiei fetei de împărat travestită într-o frumoasă țărancă română, "un personaj ardelean
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artiștilor care trec pe la Luceafărul de la Sibiu. La Mișu Teișanu, Luceafărul "Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dac'oiu fi eu sau altul", (cromolitografie, 495 x 346 cm, 1923, cabinetul de stampe BAR) Toate aceste desene poartă marca influenței Secession-ului vienez. Învăluiți în volutele părului, cei doi îndrăgostiți apar aproape degeminați. Cătălina privește în sus la Luceafăr care lasă în urma sa o trenă neagră, rotindu-se în spirală către astrul ce-i este originea. La fel în Luceafărul, ("Și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
eșuează. Expresia chinuită a pictorului se relevă atât în poziția corpului, parcă chircit, în linia buzelor și în spectralitatea privirii. Pentru o scurtă perioadă de timp, Luchian cochetează cu lumea boemei, perioadă în care temele ei trec în senzualitatea liniilor Secession-ului, și mai ales în preocuparea pentru afișe, panouri decorative, un exercițiu de virtuozitate a liniei recuperabil din linia vestimentară și aceea a conduitei mondene. Un autoportret al lui Edvard Munch, Autoportrait à la cigarette (ulei pe pânză, 110,5
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sculptorii Alexandru Severin, Horia Boambă, Filip Marin, Anghel Chiciu, Teodor Burcă. Un al doilea cerc i-ar include pe Frederich Storck și Oscar Spaethe, sculptori de formație germană -, aflați, nu întâmplător, sub protecția casei regale -, unde mai pronunțată este influența secession-ului și cealaltă pereche reprezentativă pentru care simbolismul este metabolizat în cadrul modernității, Constantin Brâncuși și Dimitrie Paciurea, ambii traversând o etapă simbolistă sub influența lui Rodin. Într-un al treilea cerc stau sculptori care au migrat dinspre simbolism către modernitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]