54 matches
-
plăgi fatale și azi le mai simțim;<br> Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,<br> Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!<br> <br> N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,<br> Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;<br> Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,<br> Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!<br> <br> Români din patru unghiuri, acum ori niciodată<br> Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
și Cariagdii au fost și au trebuit să fie liberali și egalitari în țara aceasta? Pentru că nu erau români. Pentru că inima lor de străin, fără tradiții hotărâte, fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, nu putea să sufere acei stejari de seculi, pe acei boieri mari, stâlpi ai țării, cum se numeau, neîndoiți de furtună cu toate vijeliile vremurilor, plecîndu-se uneori bătăilor neînduratului Dumnezeu, nefrîngîndu-se niciodată! Aceasta este istoria fanarioților, a căror misiune era de-a dezrădăcina și corumpe pe boieri; aceasta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se declama în contra deputaților, a miniștrilor, a regelui, a reginei, a nației și a tot ce părea că nu merge în spiritul și cu pasiunile acelei aglomerațiuni de individe cari populau salele cluburilor. Geniul uman era condamnat; știința și esperiența seculelor era nesocotită, desprețuită; divinitatea era pusă în joc. A nu fi clubist era a nu fi onest, integru, liberal, patriot; pretutindeni și în tot locul clubiștii nu vedeau decât comploturi, corupție, imoralitate. Oameni de rând, oameni cari n-aveau nici un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
folos este cu atât mai însemnat cu cât el înlesnește orice studiu pozitiv, luminând sfera oricării cercetări practice și speciale. Ce este universitatea? Este instituția care păstrează întregi diversele sfere speciale de cunoștințe ce constituiesc cultura generală a epocii. În seculul nostru, mai ales în cea din urmă jumătate a lui, aceste sfere s-au înmulțit și dezvoltat într-un chip uimitor. Științele exacte, numite în genere naturale, au făcut progrese enorme. Minunatele descoperiri asupra căldurii, electricității, luminii și sunetului și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
i supără și aceasta, însă lor nu le va fi nimica. Fiindcă ei nu se află printre maghiari, ci printre români, lor tot li s-au lasat supremația faptică peste majoritatea teritorului unde sunt. Privilegiele de care s-au bucurat seculi întregi le-au dat avere și intelegință multă față de foștii lor eloți și cu ajutorul acestor factori le este asigurată puterea și în viitor. Ca toate lucrurile ce nu au de bază dreptatea nici chiar ecuitatea însă, nici reformele introduse în fundul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
încă și azi insuflă spaimi inimicilor său seculari. Altă mîngăiere nici nu are decât că n-a devenit încă compătimit de nimene, căci tot e mai bine a fi frica altora decât compătimit. {EminescuOpIX 262} Toată lumea știe cumcă, după atâția seculi de persecuțiune, legile din 1863/4 făcute cu concursul românilor și sacționate prin domnitorul au fost cele mai mulțămitoare dintre câte au cunoscut românii transilvăneni de la decăderea lor până atunci. Și cu aceste legi era supremația tot în mâna maghiarilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
hotărască condițiile și să precizeze garanțiele mai bine decum a făcut tratatul și convenția din Paris. România trebuie constituită nu numai în profitul națiunii române, dar încă și pentru avantagiul reciproc al Europei întregi. După ce broșura face istoricul a doi seculi și mai bine asupra neutralităței Elveției și al Belgiei din acest secol și probează că neutralitatea acestor țări au fost fondată în condițiuni analoage cu a României, ea arată că, deși încă de la 1648 s-a recunoscut prin pacea de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuib și adăpost pentru tot felul de burueni și mărăcini netrebnici. În scurt, pe când alte popoare se silesc pe întrecute a pune în grabnică aplicare nouăle descoperiri realizate pe terenul pomăritului, poporul nostru continuă a rămâne sclavul obiceiurilor ruginite de seculi. Este adevărat, în multe din comunele noastre vedem grădini gemând, ca să zicem așa, sub povara pomilor, cari însă nu aduc mai nici un profit curat. Pentru ce? Pentru că țăranii nu-i știu cultiva. Pomii fiind îndeobște prea grămădiți și astfel neavând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de vară. Cultul cailor solari este o reminiscență a vechiului cult celtic solar care s-a extins În aproape Întreaga Europă, acolo unde celții au pătruns imprimând formele lor de cultură și civilizație. În jocul Călușarilor s-au păstrat până În seculul al XIX-lea simulacre de bastoane cai, ceea ce Înseamnă că bastoanele Călușarilor nu reprezintă săbii, ci mascoide de cai solari. De fapt În vechime, și chiar și astăzi În unele zone, bastoanele aveau la un capăt o sculptură reprezentând capul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
aș voi să omor suvenirea acelui destructor infernal al creațiilor spirituale, pe care d-ta mi-l tot aduci de exemplu. Verseturile epopeei evreiești și toate epopeele ce se descoperă din zi în zi de exploratorii tezaurilor intelectuali cotrupiți de seculi și de pâcla întunericului timpurilor primitivi...92. Textul din care am extras fragmentul datează din 1845 și e una dintre primele polemici cu conținut teoretic din istoria literaturii române. Cel căruia îi răspunde aici Bolliac e chiar Heliade Rădulescu. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un geniu care veghează asupra ei, are un conducătoriu care îi îndreptează pașii spre limanul dorit; viitoriul ei este asigurat și nu va peri nicicând, ci va trăi etern" (Ibidem, p. 67) "Venitoriu de aur România are/ Și prevăd prin seculi a ei înălțare" (Ibidem, p. 103); Cari până la ultima lor spirare merg înainte fâlfâind și arădicând stindardul progresului, ducând înainte făclia culturei și anunțând viața acelora ce sunt gata a-i urma" (Ibidem, p. 34). Trebuie remarcat că mecanismul anticipator
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
treci l-agricultură, la publice lucrări. Să facă binele țărei, să-i împingi prosperitatea Mulțind cornele plugului, fecundele brasdări Commerciul și industria să faci să înfloréscă. Prin construiri gigantice să-nalți Architectura Ca alte pyramide, mărimea românească S-o eternise-n seculi întocmai ca scriptura. Să n aluneci pre callea ce-i zicŭ diplomație Cu două feție tallerŭ, ce-i zicŭ și limbuție Să nu te-mpingă n cursă, s-ajungi Mamamuși Ci las-o [l’alde Cornea a o cogalăși S-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prelungirea celei din secolul al XVIII-lea, pare a fi adânc Întipărită În structurile mentale ale epocii. Cum sună primele cuvinte trimise din Italia? Ale lui Cipariu XE "Cipariu" : „salute din Italia, din vechiul nost’ pământ, de unde sum de atâția seculi esilați”; ale lui Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , către Iacob Mureșanu XE "Mureșanu" : am venit În Italia „să vedem cu ochii noștri și monumentele mărimei străbunilor noștri”;ale lui Papiu XE "Papiu" , către Simion Balint XE "Balint" : „Îți scriu această carte din
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Alexandru - figuri marcante ale mișcării pașoptiste și ale luptei pentru constituirea statului român modern. „Să fim drepți și să ne închinăm cu respect și recunoștință dinaintea memoriei părinților. Ei prin traiul lor - spune V. Alecsandri - păreau a face parte din seculul XVI, dar au avut meritul sublim de a întroduce în patria lor un secul de progres și de regenerare, seculul XIX, adus din străinătate prin copiii lor.“ (Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui) Statuia lui Dinicu Golescu reprezintă o emblemă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
închinăm cu respect și recunoștință dinaintea memoriei părinților. Ei prin traiul lor - spune V. Alecsandri - păreau a face parte din seculul XVI, dar au avut meritul sublim de a întroduce în patria lor un secul de progres și de regenerare, seculul XIX, adus din străinătate prin copiii lor.“ (Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui) Statuia lui Dinicu Golescu reprezintă o emblemă ideală, ca și relația pe care o ilustrează. Pentru a surprinde raportul dintre generații în complexitatea lui reală, resursele artei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mână, cu ursul Carpaților legat de botniță lângă dânsul, aici la porțile Parisului, în vechiul culcuș a lui Ludwig al XIV-lea, în mijlocul civilizației celei mai rafinate! Ce contrast izbitor, ce anacronism, ce nepotrivire de timpuri și moravuri! Cu câți seculi era în urmă acest reprezentant al barbariei față cu tot ce-l încunjura! Și totuși inima mea a fost mai adânc mișcată de vederea acestei figuri evocatoare a unei lumi ramase departe colo spre răsărit, decât de toate frumusețele, toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
eternitatea fără margini nu este orice bucată de timp, oricât de mare sau oricât de mică, numai o clipă suspendată? Și iată cum. Presupuind lumea redusă la un bob de rouă și raporturile de timp, la o picătură de vreme, seculii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, și în aceste clipite oamenii ar lucra tot atâta și ar cugeta tot atâta ca în evii noștri - evii lor pentru ei ar fi tot atât de lungi ca pentru noi ai noștri. In
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cât prin ape tainic rătăcise Ritmic bătut de dalta verde fin, Câte valuri leneș biruise Săltând mai pur de spumele lor plin... Priveam tăcut minunea întinsă pe nisip, Desăvârșit prin vremuri tăiat de valuri chip; Și ascultând nemărginitele chemări Când seculi îndărăt pe gânduri numeri, Eu mări vedeam, de mult învinse mări, Surpate-n arcul orgolioșilor tăi umeri. (august 1961, Vama) P.S.: Nu-i rău, nu-i rău... - vorba lui Nero, în criza lui de nebunie: Qualis artifex pereo!...
Ființa care spune nu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11458_a_12783]
-
George Stoianov, Andrei Mihai Banciu, Aleksandra Maletici, Sorina Prelucan și Oana Topală de la Universitatea de Vest, Anca Milea-Hâldan, Valeria Mocanu și Noemi Meszaros de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Florentina Anica Botezatu, Enikö Denderle, Paula Barac, Diana Anca Seculi, Teodora Okolisan, Mircea Dan Georgescu, Carina Herbei și Nicoleta Tieregan de la Universitatea Tibiscus, Cristina Mihaela Nagy și Anca Reghina Mareș de la Universitatea „Mihai Eminescu”, Cosmin Nicolae Totoștean și Adriana Ioana Bebeșelea-Sterp de la Universitatea „Ioan Slavici”. Toți aceștia au fost recompensați
Agenda2005-51-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284522_a_285851]
-
Paștelui și despre corul îngerilor, este posibil ca autorul să trimită la Johann Georg Hagelgans, Sphaera coelestis mystica (1739). În fine, când Wagner și Faust polemizează despre „al vremurilor duh” (Geist der Zeiten), versurile trimit la conceptul hegelian Zeitgeist / genius seculi, atât de dezbătut în epocă și ironizat de Herder: „Este el un geniu, un demon? sau un strigoi, un înviat din vechi morminte?, ori poate e o suflare de vânt cu sunet de seducătoare harpă eoliană?”. Obosit de toate aceste
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
pe noi?” - un fel de nu ne fac ei pe noi al zilelor noastre - din Deșteptarea României, cântarea Revoluției de la 1848, cu versurile mult mai sentențioase ale actualului imn („N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,/ Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;/ Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,/ Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!”) sau cu Anul 1840 al lui Alexandrescu („Ici umbre de noroade le vezi ocârmuite/ De umbra unor pravili călcate
Tinerețea lui Alecsandri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5303_a_6628]
-
Alexi George, 88 ani l Cojocaru Claudiu, 28 ani l Ivan Marin, 71 ani l Nemeth Ladislau, 71 ani l Herțeg Carol, 65 ani l Bacalu Ioan, 53 ani l Anton Maria, 71 ani l Mayer Ecaterina, 86 ani l Seculi Maria, 80 ani l Stoiacovici Victor, 71 ani l Zvarici Ulian, 60 ani l Lunca Hedvig, 77 ani l Pasztor Ștefan, 83 ani l Lambu Valentin, 2 luni l Bâtea Ana, 66 ani l Neagu Vioara, 67 ani l Gligor
Agenda2006-13-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284905_a_286234]
-
Dostoievski (T. Szabó); Receptarea lui Dostoiesvki în Franța la începutul secolului al XXI (S. Ollivier); Dialogul lui A. Remizov cu F. Dostoievski (S. Doțenko); Rescrierea subiectului din Crimă și pedepsă în literatura rusă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea - începutul seculului XX (D. Magomedova); Visul lui Oblomov și Visul unui om ridicol - Veacul de aur (A.Molnár), Dublul lui F. Dostoievski: un dialog creator cu E.T.A.Hoffmann (G.Schennikov), Nemții și cultura germană în publicistica lui F. Dostoievski (M. Swiderska
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
-i căutare a obiectului: "Timp matematic și timp solar... câtă meditație încape în aceste două calificative! Dacă aș fi filosof și aș opera cu concepte de mare suprafață, m-aș așeza ca poetul, lângă «uriașa roată a lumii», acolo unde «seculii se torc»". Pe când, dacă ar fi fost fizician ar fi vorbit, în cazul timpului solar, "despre ionizarea atmosferei prin lumină, despre difracția luminii la trecerea ei prin două medii cu densitate diferită." Care au drept hotar o linie magică... Acest
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
stagiul complet de cotizare (28 de ani în cazul lor), cu începere din februarie 2006 ele pot beneficia - la cerere - de pensie anticipată parțială sau, respectiv, pensie anticipată (dacă stagiul de cotizare realizat este de cel puțin 38 de ani). Seculi Ovidiu, Timișoara. Din câte am putut vedea pe teren, se efectuează în continuare lucrări de reparații pe diverse artere din oraș. Reclamații sau sesizările privind activitatea Poliției trebuie adresate conducerii acesteia. Otescu Marian, Timișoara. Redacția vă mulțumește din suflet pentru
Agenda2003-23-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281099_a_282428]