398 matches
-
dar și de faptul că "răutatea, slăbiciunea, egoismul, vina" ne rănesc. Nu aș vrea să termin în grabă cu întrebarea despre sensul vieții pentru a trece la aceea privitoare la Dumnezeu; vreau în schimb să o tratez direct, în contextul secularizat actual. Întrebarea despre sensul vieții în știință și economie După Reformă și după sfârșitul războaielor religioase începuse să se facă simțită influența Iluminismului, despre care voi vorbi. Pentru moment doar unele idei: și-a avut începutul în secolul al XVII
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nu trebuie să uităm că sunt probleme legitime în mediul științific care țin de sensul principal și ultim al lucrurilor, valorilor, idealurilor, normelor și comportamentelor. Ca filozof și teolog nu pot să mă bucur de problematica superficială a lumii noastre secularizate, redusă doar la raționalitate și funcționalitate, dar trebuie să caut pătrunderea dimensiunii sale profunde. Cum altfel se poate găsi un răspuns la întrebarea despre fundamentul vieții? Spre fundamentul lucrurilor În timpul activității mele științifice nu eram interesat numai de fundamentul logic
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este și mai important pentru societățile tribale: credința într-un Dumnezeu unic semnifică refuzul radical al puterii supranaturale a forțelor naturii, amenințătoare sau favorabilă în eterna reîntoarcere cosmică a morții și devenirii. Dar este la fel de important și în epoca noastră secularizată, aparent atee, unde au fost și sunt în continuare divinități substitutive. În acest caz credința în Dumnezeu semnifică refuzul radical al oricărui dictator care, în stat, religie și societate, își atribuie calități sau funcții divine, pretinzând adorație sau supunere incondiționată
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să fie din nou mult mai orientate către Evanghelie și deschise nevoilor bărbatului și femeii timpului nostru. Speranța unei păci între religii Sunt și rămân o persoană religioasă. Cu toate acestea nu mă aflu în prima linie împotriva persoanelor nereligioase, secularizate, laice. Mă simt o persoană laică și cred că am motive justificate doar pentru a refuza secularismul ideologic, o absență sistematică a lui Dumnezeu. În calitate de teolog creștin, m-am ocupat tot mai mult de schimbarea atitudinii Bisericilor creștine în raportul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și cei care încă nu au fost neutralizați, ca să realizezi că, odată cu Hurduzeu și Platon, asistăm la resuscitarea unui gen de conștiință pe care actuala ideologie și-ar fi dorit-o îngropată de mult: intelectualul care privește cu mefiență umanismul secularizat, liberalismul globalizant sau neoconservatorismele de import. Intelectualul care nu se încrede decît într-o cultură cu rădăcini creștine și care e conservator de la natură, și nu din capriciu ranchiunos. Mai mult, cu Hurduzeu și Platon vom putea să verificăm adevărul
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
decapitarea unei națiuni. Ca două lichide nemiscibile pe care, oricît ai vrea să le amesteci, nu vei reuși, monarhia și republica sunt incompatibile. Prima cere o viziune teologică și o ierahie pe verticală, cealaltă respinge unghiul teologic și introduce orizontala secularizată. Monarhia cere un șir de regi care se leagă ca verigile unui lanț, iar ruperea chiar și numai o singură dată a lanțului face ca restaurarea (revenirea monarhiei în locul republicii) să fie fără efect. Așa cum un mort nu poate fi
Rex sacrorum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6819_a_8144]
-
s Version (Versiunea lui Roger, 1986) în confruntarea dintre știință și religie, rațiune și credință, religia se regăsește în lumea contemporană în acele rare momente de împlinire spirituală pe care protagoniștii romanelor lui Updike le descoperă dincolo de sterilitatea unei lumi secularizate. Pierderea credinței în In the Beauty of the Lilies este asociată cu o versiune a Americii contemporane dominate de cultura media, în care cinematograful ia total locul bisericii. Dacă în Roger's Version discursul teologic se construiește în jurul protestantismului, romanul
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
al lui Jarmusch din Ghost Dog (1999) unde Forest Whitaker vine cu un fel de blândețe ucigașă. Există un cult pentru acest tip de erou care depășește granițele filmului american, dar care iese mai bine în evidență în acele societăți secularizate unde exigențele vechilor coduri marțiale, ale unui cod al onoarei vin în contrast cu violența anarhică, endemică. Ceea ce-i face deopotrivă vulnerabili și periculoși pe acești cavaleri deghizați este tocmai acest sentiment al demnității care vine dintr-un cod al onoarei și
Din orice direcție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5189_a_6514]
-
un volum de poeme: Despre ningiri și ningele. Iată-i acum debutul editorial în proză!" (p. 5). Vom spune din capul locului că în Sub semnul Aspidei asistăm la întoarcerea pe toate fețele a nefericirii omenești într-o lume degradată, secularizată, demitizată, altfel spus, o lume în care omul, rupt de mediul său natural, la care continuă totuși să tânjească, nu-și mai găsește armonia interioară, seninătatea și bucuria vieții, din pricina spargerii înseși a acestor valori în modernitate. Omul modern: cu
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
filosofie sensul e fermentul fără de care o teorie nu poate fi legată. Unde nu e sens nu e legare a gîndurilor, după cum unde nu e pronie nu e coerență a faptelor. Împingînd nuanța spre o simplificare drastică, sensul e echivalentul secularizat al prevederii divine: presupui o coerență inițială și apoi treci în revistă toate cazurile vacante de ea. La final te vei alege cu o cazuistică stufoasă a carențelor de sens. Cartea lui Ștefan Afloroaiei, profesor de filosofie la Universitatea „Alexandru
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
paginile splendide ale cărții sale de acum un deceniu, Efectul „Echinox”, acest „loc, într-un timp suspendat; un fel de insulă mitică, unde erau posibile evenimente fondatoare și inițiatice. În acest adăpost miraculos s-a născut Echinoxul, ca o epifanie secularizată. Spațiul acesta, devenit, pentru moment, centrul lumii”, un „tărâm, fericit al culturalismului”, definit de un Gabriel Liiceanu ca „idee profană a mântuirii prin cărțile citite și scrise”. O trimitere la Harold Bloom, din care se citează frumoasa sintagmă a „confruntării
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
a semnului, a realului sublimat în hieroglifă, și o retorică a lumii obiectuale și a raporturilor figurative. Așa cum alfabetul însuși poate fi martorul unor zbuciume interioare ale spiritului românesc, în lentul său parcurs de la chirilica bisericească spre grafia latină și secularizată a lumii europene, imaginea balansează și ea uneori, asemenea alfabetului, cumulînd simultan elemente din ambele direcții, între civilizația icoanei, însetată de absolut și de transparențele dumnezeirii, și imperativul pășirii în istorie, în frumusețea efemeră și în spectacolul reprezentării diurne. Dacă
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
Eugenia Țarălungă S-au dus vremurile când corpul omenesc era socotit frumos în sine, purtător de frumusețe și armonie. Kalokagathia. Acum e doar carcasa. Cu cât e mai lucitoare, cu atât mai bine. Expunerea contează cel mai mult. Un trup secularizat, care nu mai are nimic de ascuns, nimic simbolic. Suntem strict, după caz, purtători de spermatozoizi sau de ovocite. A treia cale nu există. Nu mai suntem copiii Domnului, făcuți după chipul și asemănarea Lui. Nu avem nici o legătură cu
Trup secularizat sau privirea tanga by Eugenia Țarălungă () [Corola-journal/Journalistic/10881_a_12206]
-
să zic, fără a forța interpretarea și fără a împinge speculația în zone dintre cele mai nebuloase. Să pornim de la o constatare de bun simț: nici unul dintre obiectele stranii în căutarea cărora se află Bătrânul nu e, așa-zicând, laic, secularizat. Toate sunt cel puțin susceptibile a avea o încărcătură magică. Declanșarea ei e fie propițiatoare, fie aproape apocaliptică. Nu mai departe decât niște simple mașinării de tip perpetuum mobile se dovedesc a fi astfel. Meșterite în tăcere și singurătate, într-
Outside the box by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4114_a_5439]
-
de naziști, ruso-comuniștii, cei din est, PEGIDA protestează, nu vor să mai înghită încă o reeducarea, cea anglo-americana plus presa mincinoasă (Lügenpresse). 7. Refugiații afro-asiatici cauta un loc de viață unde sunt respectate standardelor de civilizație (Decalogul iudeo-creștin în limbaj secularizat), care în vremea războiului rece erau călcate în picioare pretutindeni în numele progresului. 8. Evreii privesc firește cu îngrijorare invazia semilunei și recrudescența credinței radicale în Germania, Europa Centrală, pentru că cea mulsulmană o redeșteaptă pe cea creștină sedată de bunăstarea artificială
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
Giorgio Agamben) că o degradare a bisericii papale atrage după sine și pervertirea democrației, a întregii vieții socio-economice. Capitalismul devine peste noapte religie, iar dreptatea divină este înlocuită fără menajamente de liberalism cu economia de piață și competiție. În statul secularizat a iluminiștilor, la departajarea politicii de religie, locul credinței l-a luat după eșecul marxism-leninismului, neoliberalismul. Judecata și dreptatea divină nu mai joacă nici un rol în statul modern de azi, cu consecințe deprimante și scurile. Scriitorul Michel Houellebecq descrie în
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
mai poate vorbi de Europa decât de deficit de democrație, austeritate, economie, euro, va reuși invazia afro-asiatica să readucă în actualitate valorile culturale, spirituale creștin-europene, la care aspiră noii veniți și pe această cale să se depășească fundamentul eminante economic secularizat al neoliberalismului? Prof. Dr. Viorel Roman www.viorel-roman.ro Consilier academic la Universitatea din Bremen 1 noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Viorel ROMAN - INVAZIA BARBARILOR - 10 TEZE / Viorel Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1768, Anul V, 03 noiembrie 2015
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
să precizăm că un pelerinaj are legile lui: există pelerinaje uriașe care au dispărut, pelerinaje mici care s-au mărit și au persistat, altele care s-au stabilizat. Nu poți desena evoluția unui pelerinaj. Cine sunt astăzi, într-o lume secularizată, participanții la pelerinaj? Nu cred că lumea de astăzi e atât de secularizată pe cât se spune. În primul rând, țin să amintesc că la începutul anilor â90 Biserica Ortodoxă Română nici nu accepta termenul de secularizare, privită doar ca o
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
dispărut, pelerinaje mici care s-au mărit și au persistat, altele care s-au stabilizat. Nu poți desena evoluția unui pelerinaj. Cine sunt astăzi, într-o lume secularizată, participanții la pelerinaj? Nu cred că lumea de astăzi e atât de secularizată pe cât se spune. În primul rând, țin să amintesc că la începutul anilor â90 Biserica Ortodoxă Română nici nu accepta termenul de secularizare, privită doar ca o boală a Occidentului. Abia mai târziu a intrat în vocabularul frecvent, referindu-se
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
majoritatea dintre noi, și în negația absolută pe care o practică, ei Îl mărturisesc pe Dumnezeu într-o manieră foarte interesantă, pe care nu o acceptă, dar care este în fond o mărturisire pură. Repet, nu trăim într-o lume secularizată, iar lucrul acesta se vede în practica și în componența pelerinajului. În cercetarea mea de teren, cât și în cartea pe care o voi scoate anul viitor, m-am ferit să fac o tipologie pelerină, pentru că paleta este atât de
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
nu mai este fundația care să ne țină stabili, individul și-a recăpătat iarăși poziția de centru al universului ori al „universurilor paralele”, scopul unic al creației, axa în jurul căreia se rotesc zi și noapte astrii, stelele și galaxiile. Cultura secularizată, hiperumanistă și supraliberală, este o cultură bazată pe relativism, subiectivism, desacralizare, nihilism, „consumatorism” material și religios, pozitivism logic, inclusivism religios fără apel la dogmă, crez ori etică, este „deconstrucție” a principiilor morale, sociale și spirituale pe care s-au ridicat
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
Cu cât este mai puternică credința, cu atât este mai puternică și nevoia sa de rugăciune. Dar în societatea de astăzi constatăm o slăbire a credinței. Prin urmare și un fel de indiferență față de rugăciune. Poate că noțiunea de societate secularizată nu indică, totuși, o societate total necredincioasă, ci o societate în care majoritatea membrilor nu mai practică rugăciunea decât foarte rar, în momente excepționale. „Pentru cel care dorește să-și mențină vigoarea credinței prin rugăciune se pune, astăzi, o dublă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox pe aceste meleaguri, simbol al unității spirituale a poporului român, spațiu viu al afirmării valorilor Evangheliei lui Iisus Hristos într-o lume secularizată și globalizată, Catedrala Mântuirii Neamului Românesc rămâne un ideal care trebuie asumat continuu de către fiecare creștin. De ce? Pentru că are menirea cuprinzătoare de a ne aduce aminte, mereu și mereu, într-o lume care renunță cu atâta ușurință la propriile-i
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
vale, peste araci. Frumos vis ai avut! - oftă cu invidie în glas lovănuț, slobozind pasul. — Cu-atâta m-a luminat și pe mine Domnul - zise Metodiu - că altfel... Episodul 42 SPLEEN în vreme ce Metodiu și lovănuț, cu hărnicia seculară și uneori secularizată a călugărilor, urcau pieptiș o coastă a dealului din precedentul episod, pe versantul celălalt, coborâtor, din actualul episod, la umbra unui stejar despre a cărui vârstă este o impietate a pomeni, stăteau prăvăliți doi oameni calmi. Dacă nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ca să mă adresez numelui tău bizantin, așa cum se adresează Apostolul către încă neelucidatul personaj Teofilos căruia îi dedică „Faptele”, eu cred, prea alesule Dimitrie, că judecând religia doar prin prisma unei raționalități secularizate, omitem ceea ce au descoperit literații și psihologii mai frumos în inefabilul existenței omenirii: Permanența umană. Cea ale cărei trăsături nu mai au nimic din evoluționismul rudimentar, ci îl înnobilează chiar și pe acesta cu certitudinile transcendenței ce îmbogățește sufletește persoana
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]