20,477 matches
-
muncă, o să fac ce fac acum (și ador) dar nu din biroul din Budapesta, ci de pe o plajă din Thailanda sau Malaezia. Cum poate fi depășită fobia de a vorbi în public? „Imaginează-ți audiența goală", „respiră adânc 30 de secunde înainte de discurs”, „găsești o persoană în public care pare să fie de acord cu tine și concentrează-ți privirea strict pe acea persoană" sunt doar câteva dintre ideile nocive pe care le-am auzit în diverse instanțe oferite ca sfaturi
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public by https://republica.ro/interviu-cu-radu-cotarcea-vicecampion-mondial-la-dezbateri-aceste-idei-nocive-pe-care-le-folosim-din-frica [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
și-o fi pus un fular la gât cum are prietenul de lângă el, cel cu aparatul de fotografiat! De ce nu-și încheie nasturii?!” îmi vine să-l cert. Nu cred că are mai mult de 20 de ani. Pentru o secundă îmi imaginez copiii plecați departe. Mi se pune un nod în gât și mă trezesc strângându-mi băiatul cel mic în brațe. „E, cu siguranță, student” - și-a scris mesajul pe o coală A4, pe clipboard-ul pe care îl ia
Din Cambridge, am strâns în brațe toată România! Noi le vorbim românește, copiii ne răspund în engleză, dar dacă îi întrebi ce naționalitate au, spun răspicat că-s români by https://republica.ro/din-cambridge-am-strans-in-brate-toata-romania-noi-le-vorbim-romaneste-copiii-ne-raspund-in-engleza-dar [Corola-blog/BlogPost/338151_a_339480]
-
lucid, ai fi ucis visul de-o zi într-o clipă. Am vrut să-mi cresc rădăcini, să am ceva al meu dar tu ai aruncat nisipul clepsidrei să-mi fie rădăcinile aeriene prinse pe sub pielea ta să-ți respir secundele până la sufocare. Hai, să țopăim, mi-au spus zânele dansul mi-a furat pașii sub talpa goală, firele de iarbă se sinucideau pe rând țipătul ascuțit al verdelui se contopea cu strigătul sângelui îmbrățișat de dorința ta de stăpân absolut
ŢIPĂTUL FIRULUI DE IARBĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_tipatul_violetta_petre_1361267194.html [Corola-blog/BlogPost/352010_a_353339]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SIMFONIA OCHIULUI NEVINDECAT Autor: Marin Moscu Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului Sub privirea încețoșată Crâcnesc secundele Rezervorului cuvintelor Cu sânge otrăvit. Casa oaselor Sprijină coama vântului Care-aduce pe pământ Măduva florilor speriate De umbra creștetului purității Spălat În lacrimi de cârpe. Ingenios pământul Deschide poarta cartierului Unde tăcerile Se suprapun În sfere Netezite de-ntuneric. Primitorul
SIMFONIA OCHIULUI NEVINDECAT de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_moscu_1462216814.html [Corola-blog/BlogPost/376546_a_377875]
-
limpede că mâine ai să fii o umbră dureroasă cu brațe aplecate în uitare, cu stâlpul greu înfipt cu răutate într-o stâncă, cu taina frunții bolnavă de sudoare... Dar iată, iată marea disperare a timpului fugar ce-nghite lacomă secunde mituite de-o mână transcendentă... Ascultă-mă, nu vreau să mori și tu... destul că mie visele-mi sunt pradă închise-n temniță; și ce-ntuneric!... Tu să m-asculți pe mine și să nu vrei să mori chiar dacă -i
P R I E T E N E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1442215191.html [Corola-blog/BlogPost/347170_a_348499]
-
sunt oameni calzi, blânzi, puțini dintre ei râvnitori a cuceri steaguri, dar mulți apărători și veneratori ai propriului blazon, mândri și ceremonioși în fața personalităților localnice. Așa se face că Maria Șalaru nu se poate ivi într-un spațiu public nicio secundă fără să atragă priviri admirative în orașul Bacău, al poetului îngândurat iremediabil, nici el purtător de căciuli cu pene de curcan, dar scriitor de vers intim lin și suspinător, ce i-a conferit rang august între oamenii de cultură din
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
de fulgi dulci, un pateu, și o pungă de pesmeți. Am dus-o la Biserică. Să o împarta Dumnezeu, să ajungă pentru toți cei enumerați mai sus. Mă gândesc la democrație. La faptul că ea are o viață de câteva secunde, la fiecare patru ani. Secundele în care scrii numele celor dragi, pe care îi alegi, îi ștampilezi, și pui plicul în urnă. Apoi, nemulțumitu-te, te lepezi de ei. Mă gândesc că fiecare Președinte al României, ne-ar fi dat, dacă
DICTATURA RESURSELOR de JIANU LIVIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dictatura_resurselor_jianu_liviu_1326873093.html [Corola-blog/BlogPost/361343_a_362672]
-
și o pungă de pesmeți. Am dus-o la Biserică. Să o împarta Dumnezeu, să ajungă pentru toți cei enumerați mai sus. Mă gândesc la democrație. La faptul că ea are o viață de câteva secunde, la fiecare patru ani. Secundele în care scrii numele celor dragi, pe care îi alegi, îi ștampilezi, și pui plicul în urnă. Apoi, nemulțumitu-te, te lepezi de ei. Mă gândesc că fiecare Președinte al României, ne-ar fi dat, dacă ar fi avut, TOTUL. Dar
DICTATURA RESURSELOR de JIANU LIVIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dictatura_resurselor_jianu_liviu_1326873093.html [Corola-blog/BlogPost/361343_a_362672]
-
suflet, zbor frânt, neterminat, Mai, treisprezece, zi neagră, viața îmi va agita, când steaua ce-ți fusese hărăzită n-a mai luminat. Mă zdruncină din neguri întinsuri sufletești. Mi-ai pus în palme viața-ți, eu I-am încredințat-o; secundă fără timp, e firul vieții omenești, n-oi risipi-n uitare, nicicând, iubirea ce mi-ai dat-o. In cimitirul plin de fluturi, tăcerea vin să îți ascult; o liniște profundă tot corpul îmi inundă, mă domină, Tăicuțul meu ce
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1463145940.html [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
Mă dor picioarele și inima mă doare, nici somnul nu mai vine pe la mine. De tatăl tău îmi este tare dor. Mă rog în fiecare noapte, mai treacă pe-acasă, urâtul să-mi alunge... Privesc, prin geamul ce-mi numără secunde. Norii ce-au plâns, parc-au furat surâsul mamei, care, privind în vatră, își răscolește gândul: - Of, draga mamei! Era bine când era și el acasă... Amintire Doream să prindă gândurile viață când junghiul lacrimii mă înțepa, intrând pe poarta
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1463145940.html [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VEȘNIC CINEVA NE MINTE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului peste câteva secunde trecem iar din marți în luni ca-ntr-o casă de nebuni cu toate camerele rotunde cin’ mai e întreg la minte care lider sau supușii primăvara pescărușii veșnic cineva ne minte au umplut greviștii strada toată lumea poartă zgardă dacă
VEŞNIC CINEVA NE MINTE de ION UNTARU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vesnic_cineva_ne_minte_ion_untaru_1329215272.html [Corola-blog/BlogPost/356330_a_357659]
-
se răcorească cu o baie în mare, la plaja „Modern”. Cineva a bătut-o ușor pe umăr și a rostit: - Ce faci aci, Săndica? - Bine fac, rostise fata întorcându-se spre cel ce o atenționase așa pe umăr. După câteva secunde de sinceră nedumerire a recunoscut în bărbatul înalt și brunet ce o abordase, pe cel care i-a creat coșmaruri în timpul facultății. I se înmuiaseră picioarele și ar fi căzut dacă nu se sprijinea de chioșcul unde aștepta la rând
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
merg din întamplare nisipurile bălăngăne balamaua: știu că totul este dureros. Ratez tamburul orb dintre nori. Ratează folia de salivă deasupra umbrei de la cheie; ratez dezvăluirea custodiei pentru sedări sinistre; nu doarme timpul durerii, nici desconcentrarea somnului în noapte. Fiecare secundă deschide respirația acesta invizibil, umbra fără frontieră și fără lege. Aproape de corp, mâinile terorii cu încheietura de foc și venin. Aproape de buric, amor, ceața fosforică a pălăriei sau a umbrelei, traversând floarea de mâner, foarfecele zgârceniei ... Citește mai mult Silabisește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
era transformată într-un spațiu dumnezeiesc, iar ritualul evlavios de dimineață efectuat de preoții acestui așezământ îmi suscitau furnicături sacre a căror forță o resimțeam din plin. Senzația de beatitudine, de mulțumire spirituală și vizuală m-a pietrificat pentru câteva secunde și mi s-a părut că am atins culmile Raiului, că rugăciunea a devenit soră cu natura, încolăcindu-se, completându-se, ridicându-se laolaltă spre poarta deschisă a Paradisului. De jur împrejur, falnice și somptuoase, vârfurile munților înțepau cu gingășie
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Regatul_divin_al_horai_cristea_aurora_1351863264.html [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
cu defibrilatorul era, sărmana fată... ce dacă îi mai ardeam și venele cu puțină clorură de potasiu? Tremuram toată, dar nu și mâna care a înfipt acul în cauciucul moale al perfuzorului ... plângând, am început să injectez ușor ... în următoarele secunde, soluția a intrat pe venă, s-a amestecat în sângele fetei, în sângele acela pe care inimioara ei nu mai vroia să îl împingă ... și a plecat ... primele picături, primul mililitru și apoi încă unul și jetul de perfuzie curgea
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
și a plecat ... primele picături, primul mililitru și apoi încă unul și jetul de perfuzie curgea cu repeziciune împingând soluția spre inimă, ca și cum toate inimile noastre contribuiau la efortul acesta ... Cât era distanța de la mânuța ei stângă până la inimă? ...O secundă, două ... inimile noastre s-au oprit și deodată, pe ecranul acela nesuferit al monitorului, linia albastră s-a întrerupt și a descris firav un impuls scurt cât o fracțiune de secundă... - Dă-i mai departe, șoptește directoarea gâtuită de emoție
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
era distanța de la mânuța ei stângă până la inimă? ...O secundă, două ... inimile noastre s-au oprit și deodată, pe ecranul acela nesuferit al monitorului, linia albastră s-a întrerupt și a descris firav un impuls scurt cât o fracțiune de secundă... - Dă-i mai departe, șoptește directoarea gâtuită de emoție cu ochii în ochii mei, plini de lacrimi și speranță. Am continuat cu încă vreo 3-4 mililitri, trimițând în vena ei, în sângele ei și pe Doamne ... Doamne .... După câțiva centimetri
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
mai știu ce post, părea că a uitat cu totul de Acțiunea Fundeni. Urmărindu-i buna dispoziție și garda lăsată complet jos, o întreb: - Cu Operațiunea Fundeni cum facem, doamna doctor? Mi-a aruncat o privire, în care, bucuria din secunda numai ce trecută, părea că se luptă din răsputeri cu furia din clipele de groază ale acelei zile, încercând disperat să nu o reactiveze. Dar, flerul de manager a învins: - Da! N-am uitat. Mâine vorbesc cu Irinel Popescu și
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
cumva de existența sămânței lor de adevăr. Poate vei resimți și tu fărâma de înseninare. Mi-am asumat starea de "canal" al informațiilor transmise de Divinitate cititorului. Aceasta este de fapt menirea artistului. Sunt interfață între Divinitate și lumesc, în secunda creației, pentru că atunci se naște darul și gestul dăruirii. De aceea sunt obligată să las cale liberă cuvântului. Suntem nimic fără Dumnezeu... Astăzi am scris avându-ți chipul în fața sufletului. Mă priveam pe mine însămi gândind. Gândeam la nisipul pe
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
merg din întâmplare nisipurile bălăngăne balamaua: știu că totul este dureros. Rătez tamburul orb dintre nori. Ratează folia de salivă deasupra umbrei de la cheie; rătez dezvăluirea custodiei pentru sedări sinistre; nu doarme timpul durerii, nici desconcentrarea somnului în noapte. Fiecare secundă deschide respirația acesta invizibil, umbră fără frontieră și fără lege. Aproape de corp, mâinile terorii cu încheietura de foc și venin. Aproape de buric, amor, ceața fosforica a pălăriei sau a umbrelei, traversând floarea de mâner, foarfecele zgârceniei face ce vrea și
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1441747112.html [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
o mică zarvă(parcă abia acum îl înțeleg pe Arghezi), hmm...parcă un amestec de ciripit de rândunici, agitație de vrăbriuțe și porumbei supărați, că nu le-am pus la geam grâul promis. Ieri am deschis ochii, și pentru o secundă, m-am uit pe geam, parcă era prea multă liniște și nu înțelegeam ce se întamplă, ce lipsește??... Apoi, îmi văd de cele zilnice, ies să-mi cumpăr ziarul , îmi savurez cafeau care deja îmi amorțise simțurile de plăcere, și
MONOLOGUL MEU de SILVIA KATZ în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Monologul_meu_silvia_katz_1353666204.html [Corola-blog/BlogPost/364777_a_366106]
-
o birocrație mare, însă el mi-a povestit despre copiii dintr-un sat de munte care merg prin pădure ca să ajungă la școală și nu de puține ori le e dat să se întâlnească cu lupul. Am și tăcut 10 secunde, într-un moment de reculegere, pentru moartea inutilă a unui om. Asociația Carusel a luat premiul pentru proiectul „Dreptate pentru Dinte”. Venită pe scenă, echipa proiectului nu a spus prea multe. Liderul lor s-a emoționat și l-a înghesuit
„Nu candidez la nimic. Eu fac politică în fiecare zi. Cresc copii care nu o să voteze niciodată idioţi” by https://republica.ro/znu-candidez-la-nimic-eu-fac-politica-in-fiecare-zi-cresc-copii-care-nu-o-sa-voteze-niciodata-idioti-discursul [Corola-blog/BlogPost/338193_a_339522]
-
sau psihice. Mintea ... un labirint nesfârșit, întortocheat, plin de capcane și entități nevăzute. Uneori e ca o mlaștină cu nisipuri mișcătoare unde poți fi înghițit fără milă. Nimic nu poate prevesti o eventuală deraiere sau pierderea realității. O fracțiune de secundă și întunericul cuprinde culoarele rațiunii scufundându-le într-o beznă totală, cu intermitențe luminoase înșelătoare. Creierul ... un mister cu multe ecuații nedezlegate. O ecuație necunoscută care ne conduce câteodată în lumi neștiute Mintea umană poate atinge imposibilul ... Camelia C septembrie
MINTEA UMANĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1410006290.html [Corola-blog/BlogPost/365306_a_366635]
-
îmbrățișare tandră a doi îndrăgostiți, începu să se coloreze. Prima dată căpătă nuanțe de gri cu irizări roșietice, apoi deveniră violete și apa mov deschis, spre vioriu. Din adâncuri se ridică centimetru cu centimetru, un cerc de foc care creștea secundă cu secundă, tot mai mare tot mai portocaliu. A ajuns curând cât roata unui car și dintr-o dată și-a luat zborul spre înaltul văzduhului. Desprinderea din îmbrățișarea mării era parcă a unui tânăr plecat la cătănie ce se rupe
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
a doi îndrăgostiți, începu să se coloreze. Prima dată căpătă nuanțe de gri cu irizări roșietice, apoi deveniră violete și apa mov deschis, spre vioriu. Din adâncuri se ridică centimetru cu centimetru, un cerc de foc care creștea secundă cu secundă, tot mai mare tot mai portocaliu. A ajuns curând cât roata unui car și dintr-o dată și-a luat zborul spre înaltul văzduhului. Desprinderea din îmbrățișarea mării era parcă a unui tânăr plecat la cătănie ce se rupe cu greu
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]