126 matches
-
în colab.) și Petrologie sedimentară (1988); Geologie- Manual (1991, în colab.); Sedimentologie și petrologie aplicată în strategiile de explorare a hidrocarburilor (1995); Sedimentologie și petrologrie sedimentară (1998); Dicționar de geologie (1998, 2007, în colab); Curs interactiv de Sedimentologie si Petrologie sedimentara. CD-SED-(2001); Diageneza rezervoarelor de hidrocarburi (2002); Sisteme depoziționale-Analize secvențiale in Carpați și Dobrogea (2007). A fost editor la Mineralogy in the System of Earth Sciences de Em.Constantinescu - Imperial College - UK și la Mineralogy and Geodiversity - Tributes to the
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
le este o rocă sedimentara de culoare brun - neagră cu proprietăți combustibile formată prin carbonizarea (îmbogățirea în carbon în condițiile lipsei oxigenului) resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani in urma, prin două
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
Explicația plauzibilă pentru aceste discrepanțe a fost aceea că în acel zăcământ de uraniu au avut loc reacții de fisiune, iar primul reactor nuclear de pe Terra a fost unul natural. Reactorul nuclear Oklo s-a format într-un mediu geologic sedimentar saturat cu apă. Timp de 100 000 de ani zăcământul de uranium a funcționat intermitent, reacția de fisiune încetând când căldura rezultată vaporiza apa și repornind când roca se satura din nou cu apă. OKLO Reactor Există ipoteza că pe
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
stâng al văii "Coltăului", aproape de confluenta cu pârâul "Țâcârlăului" se află un afloriment (abrupt calcaros - inca neexplorat) de interes paleontologic cunoscut de localnici sub denumirea de "Râpă Albă". Acesta prezintă resturi fosilifere (cochilii de melci) depozitate în strate de rocă sedimentara constituită din marna calcaroasa. Acest fenomen este întâlnit și în abruptul drumului ce traversează "Zugăul", dar aici cochilile sunt stratificate în conglomerate alcătuite din argile și nisipuri. Toponimele sunt legate de diminutive ce evidențiază în primul rând graiul locuitorilor satului
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
Ticoș-Floarea. Comuna Tașca este așezată în partea de vest a județului Neamț, pe malurile râului Bicaz. Este străbătută de șoseaua națională DN12C, care leagă Bicazul de Gheorgheni. În ansamblu, teritoriul comunei Tașca este așezat pe culmile vechilor munți cristalini și sedimentari, după care relieful coboară treptat până la albia râului Bicaz. Comuna se suprapune peste zona flișului intern cretacic și peste zona flișului extern cretacic paleogen din Carpații Orientali. Înălțimile reliefului se mențin în jurul a 1000-1558 m: vârfurile Sima (1118), Floarea (1039
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
33 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Caracteristicile tectonice și geologice ale teritoriul raionului Nisporeni, situat pe podișul Moldovei, sunt datorate structurei geologice a plăcii Moldovenești în cadrul căreia se deosebesc fundamentul cristalin de vîrstă precambriană, și învelișul sedimentar alcătuit din roci de vîrste diferite. Fundamentul cristalin de la Nisporeni se află la o adîncime mai mare de 3 km și este alcătuit din roci magmatice și metamorfice de vîrstă arheană și proterozoică. În decursul evoluției lor geologice îndelungate, aceste
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
3 km și este alcătuit din roci magmatice și metamorfice de vîrstă arheană și proterozoică. În decursul evoluției lor geologice îndelungate, aceste roci au suferit în repetate rînduri faze de cutare, ultrametamorfism și granitizare. Pe fundamentul cristalin este depozitat învelișul sedimentar constituit dintr-un complex de strate de roci cu grosimea de pînă la 3.000 m. Straturile de roci sînt așezate aproape orizontal cu o mică înclinare în direcție sud-vestică. În secțiunea geologică se deosebesc următoarele complexe stratigrafice: Mai puțin
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
ani) și roci mai tinere - sedimente terigene, sedimente vulcanogene și efuzive de vîrstă rifeu vedniană (1.150-570 mln ani). Complexul de roci arhaico-proterozoice alcătuiește fundamentul plăcii Moldovenești, iar complexul de roci de vîrstă rifeu vendiană-stratul de jos inferior al învelișului sedimentar. La baza profilului geologic al complexului arhaic-proterozoic se dispun gnaisuri piroxenice, amfibolice și biotit amfibolice ce au luat naștere datorită metamorfizării intense a rocilor vulcanogene bazice (vulcanite) precum și diverse tipuri de granite care prezintă produse ale cristalizării rocilor magmatice acide
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
چۆلى, Lopnur Tshöli) este situat în bazinul Tarim, regiunea Xinjiang, China. Deșertul se întinde pe o suprafață de ca. 47.000 km. Deșertul se află într-un bazin, alcătuit din roci sedimentare care datează din pliocen, prin mișcări tectonice stratul sedimentar s-a scufundat în partea de răsărit formându-se o ruptură tectonică între Taklamakan și deșert. Prin deșert curgeau în trecut curgeau până în anul 1971, spre sud râurile Tărîm și Konqi, după care au secat. Pe albia lor se află
Deșertul Lop Nor () [Corola-website/Science/316650_a_317979]
-
energiei interne a Pământului. Din acest grup fac parte zăcămintele: Zăcămintele metamorfogene rezultă prin transformarea intensă a rocilor și a zăcămintelor preexistențe la adâncimi mari în scoarță terestră, datorită presiunii și temperaturii înalte. De exemplu, zăcămintele de limonit de origine sedimentara se transformă, după metamorfozare, în zăcăminte de magnetit sau hematit, hidroxizii de mangan (psilomelan, manganit) se transformă în oxizi anhidri de mangan (braunit, hausmanit), bauxitele în corindon, calcarele în marmură, rocile silicioase în jaspuri, unele substanțe organice în grafit etc.
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
se află la marginea de sud-vest a Platformei Europei de Est. Platforma este alcătuită din fundament cristalin acoperit cu o cuvertură de roci sedimentare. În regiunea municipiului Bălți, fundamentul de află la adâncimea de 700 - 800 metri, deci și statul sedimentar are aceeași grosime. În componența fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică. Stratul sedimentar este reprezentate de argile, nisipuri, calcare, marne, care constituie depozite de diferite vârstă. Rocile de suprafață
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
În regiunea municipiului Bălți, fundamentul de află la adâncimea de 700 - 800 metri, deci și statul sedimentar are aceeași grosime. În componența fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică. Stratul sedimentar este reprezentate de argile, nisipuri, calcare, marne, care constituie depozite de diferite vârstă. Rocile de suprafață sunt reprezentate preponderent de depozitele cuaternare loessoide. Aceste roci sunt martori ai erelor și proceselor geologice desfășurate pe teritoriul municipiului. În atlase geografice teritoriul
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
în lungul văilor fiind scoase la iveală formațiuni levantice. Sub acestea și pește fundamentul cristalin al platformei moesice, aflat la adâncimi de pește 3.000 de metri, sunt depuse straturi groase de sedimente, care nu apar la suprafață. Acest strat sedimentar, a cărui grosime totală depășește 3.000 de metri, poate îi separată în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
este cel brun de pădure, slab podzolit (nisipos), intercalat cu pământul cenușiu de munte. În general, solul majoritar - brun de pădure - s-a format pe calcare și conglomerate, sub acțiunea vegetației forestiere, depuse în straturi de-a lungul timpului. Prin sedimentari succesive s-au format mari cantități de humus și argilă, a căror fertilitate este considerată mediocra. Pe locurile defrișate sunt specifice solurile brune înțelenite, propice fânețelor și pășunilor dar și livezilor de pomi fructiferi. Deși destul de bogat în humus, solul
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
jur. Altitudinea zonei construite este între 450 m și 700 m, dealurile din jur sunt mai înalte, 1020 m vârful Malău, 917 m vârful Măgurii. Dealurile sunt predominant pe bază de șisturi, zona fiind un fund de mare geologic (strat sedimentar). Una din atracțiile zonei este un versant vertical numit "Malul de răsună" (din cauza ecoului pe care îl produce), menționat de Vlahuță în România Pitoreasca. Apropierea de Carpați face ca Bezdeadul să fie mai rece că media României. Ce mai rece
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
satului Câinenii Mari Rezervatia naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", are o suprafață de 0,10 hectare și reprezintă un aven săpat în roci solubile; cu depozite de marmură (rocă metamorfica) și dolomite (rocă sedimentara).
Avenul Piciorul Boului () [Corola-website/Science/326186_a_327515]
-
Măgurița, desfășurat pe 2 km, alcătuit și el dintr-un corp intrusiv, cu aceeași origine ca și precedentul. Dealul Ariilor (1547 m), sudat de primele două prin numeroase silluri, nu a fost încă suficient exhumat, fiind acoperit de petice de sedimentar. Masivele vulcanice de natură intrusivă pot fi grupate pe trei etaje geomorfologice: treapta marilor masive cu înălțimi de 1 500-1 600 m (Heniul, Gogoașa, Căsarul, Măgurița etc.); treapta masivelor situate în general între 1 300 și 1 350 m (Măgura
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
de 252,6 m; 244,5 m și 228,5. Profilul geologic este reprezentata o cuvertură de roci sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 - 400 m sub nivelul mării, grosimea stratul sedimentar fiind de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe care s-au format solurile actuale. În văile râurilor la suprafața comunei apar argile stratificate, iar masivele de dealuri sunt alcătuite
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
m și 228,5. Profilul geologic este reprezentata o cuvertură de roci sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 - 400 m sub nivelul mării, grosimea stratul sedimentar fiind de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe care s-au format solurile actuale. În văile râurilor la suprafața comunei apar argile stratificate, iar masivele de dealuri sunt alcătuite din argile, argile nisipoase, marne etc.
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
metri, sub care există izvoare de apa freatică cu apă potabilă. Nivelul apei la puțul realizat se păstrează relativ constant în tot cursul anului datorită stratului de marna aflat sub stratul de argilă. Tuful de Ghiris este o rocă vulcanogen - sedimentara, care s-a format în urmă erupțiilor vulcanice de pe catena muntoasă a Carpaților Orientali și a Munților Apuseni, cu depunerea cenușei vulcanice pe fundul marin ce acoperea,la vremea respectivă, Bazinul Transilvaniei. În cazul de față, deplasarea maselor de teren
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
suprafață: lapiezuri, doline, uvale, polii, ponoare, poduri naturale, toate incluse în termenul exorcarst, și carstul din adâncime, endocarstul, alcătuit din peșteri. Cele mai reprezentative zone carstice din Europa sunt Podișul Karst (Slovenia) și Munții Alpi din Austria. Relieful de loess/sedimentar: microdepresiuni formate prin tasare numite crovuri. Se găsește în Câmpia Germano-Polonă, Câmpia Europei de Est. Relieful vulcanic din Europa cuprinde trei tipuri principale : platouri vulcanice în Islanda, vulcani activi și semiactivi cu relief vulcanic alcătuit din conuri și cratere, în
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
care 11.987 ha extravilan și 1.300 ha intravilan. Municipiul se înscrie într-un areal ce face parte din Platforma Valahă, care reprezintă partea coborâtă a Platformei Moesice. Fundamentul solului este foarte vechi și constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de falii, cea mai importantă dintre acestea fiind cea care trece prin Nordul orașului, venind din Dobrogea. Relieful localității, inclusiv cele 11.987 ha din extravilan, a căror altitudine maximă este de 35 m, este constituit pe
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
apropiate de Calafindești sunt: Siret (11km), Rădăuți (25km) și Suceava (32km). Sub aspect geologic, zona se suprapune Platformei Moldovenești. Aceasta reprezintă o zonă rigidă, consolidată în Proterozoic. Fundamentul platformei, bine consolidat, alcătuit din formațiuni cristaline, este acoperit de o cuvertura sedimentara formată pe parcursul a trei cicluri de sedimentare, cel mai important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile și nisipuri, la care se adaugă unele nivele de gresii și calcare
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Natural Poțile de Fier în arealul Munților Locvei și la est de Valea Cernei. Fundamentul metamorfic este reprezentat prin șisturi metamorfice cu diferit grad de metamorfism. Alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice - masivul granitic de Sichevița și banatite și învelișul sedimentar al Bazinului Reșița, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne). Pânza Supragetică prezintă fundament metamorfic, este o pânză de forfecare de soclu, alcătuită din formațiuni cristaline prealpine și depozite sedimentare paleozoice superioare și mezozoice
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
sarmațian-panoniene, reprezentând umplerea neomogenă a Bazinului Transilvaniei. Formațiunile geologice sunt reprezentate prin argile marnoase, argile și marne cu intercalații de nisipuri și gresii slab cimentate. Cuaternarul este reprezentat prin depozite deluviale, coluviale și aluviale formate prin eroziune și depunerea materialului sedimentar la baza pantelor sau văilor existente în zonă. Teritoriul se află în bazinul hidrografic al Mureșului,râu care curge la circa 10 kilometrii sud de localitate. Valea Câmpiei sau Ludușelului, pârâu care izvorăște din județul Bistrița-Năsăud, are o lungime de
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]