187 matches
-
amfibolite), străpunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertură sedimentară mezozoică, predominant calcaroasă (munții Parâng și Vâlcan), precum și din șisturi cristaline mezo și katametamorfice (paragnaise, cuarțite, amfibolite, călcare cristaline). Partea sudică a teritoriului studiat este alcătuită din formațiuni sedimentare cutate de vârstă eocenă (conglomerate, gresii), tortoniană (marne gresii), sarmațiană (conglomerate, argile, nisipuri) și pliocenă (nisipuri marne). Cuaternarul este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri ce alcătuiesc luncile din lungul râurilor. Prezența straturilor de argilă și marne în alternanță cu straturi
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
transilvan. Formațiunile cristaline - șisturi cristaline epimetamorfice în est și mezopmetamorfice în vest, intră în alcătuirea blocurilor care au rezultat prin fragmentarea microplăcii transilvane, începute la finalul cretacicului și începutul paleogenului și definitivate în badenian, conform Ielenicz și Pătru, 2005. Suprastructura sedimentară este reprezentată de formațiuni paleogene, reprezentate de faciesuri continentale și lacustre, de formațiuni miocene, reprezentate de depozite marine și salmastre și de formațiuni caracteristice primei părți a pliocenului - depozite lacustre, conform Ielenicz și Pătru, 2005. Stratele geologice care corespund suprastructurii
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
este reprezentată de formațiuni paleogene, reprezentate de faciesuri continentale și lacustre, de formațiuni miocene, reprezentate de depozite marine și salmastre și de formațiuni caracteristice primei părți a pliocenului - depozite lacustre, conform Ielenicz și Pătru, 2005. Stratele geologice care corespund suprastructurii sedimentare s-au format printr-un proces îndelungat în timp geologic, de la sfârșitul cretacicului, până la mijlocul perioadei pliocene. Etapa depunerii stratelor sedimentare a început ca urmare a pătrunderii apelor marine în Bazinul Transilvaniei. Caracterul subsident al noului bazin format
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
caracteristice primei părți a pliocenului - depozite lacustre, conform Ielenicz și Pătru, 2005. Stratele geologice care corespund suprastructurii sedimentare s-au format printr-un proces îndelungat în timp geologic, de la sfârșitul cretacicului, până la mijlocul perioadei pliocene. Etapa depunerii stratelor sedimentare a început ca urmare a pătrunderii apelor marine în Bazinul Transilvaniei. Caracterul subsident al noului bazin format a dus la o acumulare lentă a depozitelor sedimentare. Acestea provin de pe versanții din jurul bazinului transilvan și s-au depus sub
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
timp geologic, de la sfârșitul cretacicului, până la mijlocul perioadei pliocene. Etapa depunerii stratelor sedimentare a început ca urmare a pătrunderii apelor marine în Bazinul Transilvaniei. Caracterul subsident al noului bazin format a dus la o acumulare lentă a depozitelor sedimentare. Acestea provin de pe versanții din jurul bazinului transilvan și s-au depus sub forma unor orizonturi alternante de marne, nisipuri, pietrișuri și călcare, de diferite grosimi. Mișcările de înălțare a zonei carpatice din perioada pliocenă au determinat retragerea apelor
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
până la 1245 m. Acest habitat se întâlnește pe districambosoluri în păduri de amestec dintre fag și rășinoase (brad și molid) cu Hieracium rotundatum sau cu specii ale genului Luzula. Substratul pe care este întâlnit habitatul este atât de natură sedimentară (argile șistoase, gresii și marne). În cele mai multe cazuri, habitatul a fost întâlnit pe terenuri cu pantă moderată spre mare, unde datorită proceselor de spălare a humusului dar și în condițiile unor substrate acide, a fost favorizată dezvoltarea florei
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
amestecurile de fag cu rășinoase (brad, molid) cu floră de mull. Înclinarea terenului este în general una moderată, cu cea mai mare parte a valorilor cuprinse între 10-30 de grade. Substratul pe care este întâlnit habitatul este atât de natură sedimentară (argile șistoase, gresii și marne). Solurile sunt reprezentate de districambosoluri, mijlociu pofunde- profunde, bine aprovizionate cu apă. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Harta distribuției habitatului 91V0 este prezentată la Anexa 3.9 la Planul de management. 8. Alte informații privind
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
sculptat în marne și gresii friabile eocene și dominant de măguri formate din roci rezistente (călcare, conglomerate burdigaliene), Relieful Văii Brătia, respectiv al Văii Brătioara, este modelat în pietrișuri levantine și villafranchiene, argile, tufuri dacitice, marne miocene și pliocene. Depozitele sedimentare apar în avalul celor două văi (Brătia și Brătioara) și sunt reprezentate prin formațiuni de gresii vinete și microconglomerate roșcate, nisipuri și pietrișuri grosiere, conglomerate și brecii. Levantinul este constituit din pietrișuri de Cândești ce apar de-a lungul văilor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
formată în intervalul Proterozoic Mediu - Meoțian. În zona de studiu platforma are o structură mai complexă, determinată de căderi în trepte în fața ariei carpatice (Badea et al., 1983). Cele două componente din alcătuirea Platformei Moldovenești, soclul (fundamentul) și cuvertura sedimentară, reflectă stadii diferite de evoluție: fundamentul reprezintă etapa mobilă de geosinclinal, în care s-au manifestat intense procese geodinamice (orogeneze, metamorfism, magnetism), finalizate într-un sistem orogenetic, iar cuvertura, o etapă de stabilitate (platformică) în care depozitele acumulate în cicluri
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
microclin (Iași) sau gnaise cuarțo-feldspatice, oculare, albicioase sau rozii. La Todireni, la partea inferioară a forajului, în paragnaisele plagioclazice, s-a întâlnit și granit roz cu muscovit și biotit (Ionesi, 1994, Ionesi et al., 2005). În ceea ce privește cuvertura sedimentară, acesta s-a format ca urmare a depunerii de sedimente peste soclu în trei megacicluri de sedimentare, respectiv: Vendian superior - Devonian, Cretacic - Paleocen - Eocenul mediu, Badenian superior - Meoțian (Ionesi, 1994, Juravle 2016). Pe parcursul ciclului Badenian superior - Meoțian, s-a
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
râului. Lucrările propuse sunt susceptibile să ducă la o pierdere a caracteristicilor morfologice și formelor de relief fluviatil din Ibia râului, ceea ce este considerat esențial pentru diverse condiții de habitat. Măsurile structurale pot duce la o alterare a proceselor sedimentare și a morfologiei fluviatile specifică. • Structura zonei riverane: Este probabil ca lucrările propuse să ducă la o pierdere directă sau indirectă de vegetație în zona riverană, deși acest lucru depinde de gradul de vegetație prezentă de-a lungul porțiunilor de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
trebui să fie rezilientă la inundații, pentru a se asigura că riscurile reziduale cauzate de cedarea sistemului de protecție împotriva inundațiilor pot fi reduse la minimum. Monitorizarea stării lucrărilor de protecție, a capacității canalelor, a regimului hidrologic și a regimului sedimentar trebuie să facă parte din faza operațională pentru a se asigura că orice modificare a condițiilor este identificată și că pot fi planificate reacții adecvate înainte ca acestea să aibă un impact asupra performanței măsurilor împotriva inundațiilor. Responsabilitățile de monitorizare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
de A.B.A. Crișuri. Din punct de vedere geologic, teritoriul administrat de A.B.A. Crișuri prezintă particularități în funcție de unitățile de relief peste care este suprapus. Carpații Apuseni sunt alcătuiți din formațiuni cristaline, sedimentare (de tip fliș), dar și vulcanice. Pătura sedimentară este de vârstă mezozoică și este dominată de calcare și dolomite. Dealurile de Vest au fundamentul cristalin (precambrian - paleozoic) faliat, nivelat și ulterior afectat de ridicări și scufundări diferite, reprezentat prin blocuri situate la adâncimi diferite, peste care sunt sedimente
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
și scufundări diferite, reprezentat prin blocuri situate la adâncimi diferite, peste care sunt sedimente (gresii, marne, nisipuri etc.) dispuse monoclinal. Câmpia de Vest, suprapusă peste Depresiunea Panonică, prezintă fundamentul cristalin, peste care se găsește un sedimentar mezozoic, apoi o cuvertură sedimentară neozoică, și deasupra depozite mai noi pleistocene și holocene (argilă, loess, nisipuri eoliene, nisipuri lacustre), cu grosimi de până la 400 m. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri solurile au o mare varietate ce este generată de acțiunea complexă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
loessoide pe întreaga suprafață (Tabelul 5). Descrierea principalelor roci Din analiza hărții geologice s-au identificat, în zona ariilor naturale protejate vizate de planul de management, 4 tipuri de roci (pietrișuri, nisipuri, loess, argile) care fac parte din clasa rocilor sedimentare. Pietrișurile. Fac parte din categoria rocilor sedimentare detritice neconsolidate. Sunt formate din fragmente de rocă cu diametrul cuprins între 2 și 20 mm și au structură psefitică. Se formează în șesurile și luncile aluvionare de pe cursul mijlociu și inferior
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
structură psamitică. Sunt alcătuite în cea mai mare parte din cuarț (peste 50%), 10-15% feldspați (ortoză, albit, microclin), mică albă 10-15% și alte minerale cum ar fi calcitul, granații, minerale alogenetice în proporție de 20-30%. Loessul. Este tot o rocă sedimentară detritică ca și cele anterioare, dar consolidată. Se mai numește și pământ galben. Este o rocă de origine eoliană, luând naștere prin consolidarea prafului eolian. Are structură pelitică și textură compactă neorientată, culoare cenușie - gălbuie până la brună. Este o
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
profil, care este apoi urmat direct de materialul parental. Succesiunea de orizonturi pe profil este Ao (ocric) - C (materialul parental). 0rizontul Ao este gros, până la 4050 cm, iar proprietățile fizice și chimice sunt în strânsă dependență cu natura materialelor sedimentare aduse de râu (Spârchez et al., 2013). În general, aluviosolurile sunt soluri bine aprovizionate cu apă și cu substanțe nutritive. Au fertilitate ridicată deoarece au un conținut mare de humus, un volum edafic mare sau foarte mare și sunt bine
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
În cadrul rezervației naturale Dealul cu Fluturi se întâlnesc doar depozite Sarmațiene, pe întreaga sa suprafață de 20,64 ha. Ele sunt reprezentate de următoarele roci: argile marnoase, marne, nisipuri și tufuri. Se poate concluziona faptul că prezența doar a depozitelor sedimentare, de tipul celor menționate, va fi în măsură să influențeze în continuare caracteristicile proceselor geomorfologice actuale ale sitului și rezervației precum și relieful de ansamblu al acestora. Din punct de vedere geologic și geomorfologic, date fiind configurația reliefului, alternanța formațiunilor
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
administrat de A.B.A. Olt prezintă particularități în funcție de unitățile de relief peste care este suprapus. Carpații Orientali prezintă de la vest spre est: vulcanitele neogene, fâșia cristalino - mezozoică, fâșia flișului cretacic și paleogen. În Carpații de Curbură predomină rocile sedimentare (gresii, conglomerate, călcare, gresii - calcaroase, marno - călcare, argile - marnoase etc.). Sunt și apariții sporadice ale cristalinului (sudul Munților Perșani). În Carpații Meridionali sunt prezente, în cea mai mare parte, roci cristaline și magmatice vechi, peste care se găsește, sporadic, și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
Litologia Subcarpaților Getici este reprezentată de depozite sedimentare de tipul conglomeratelor, gresiilor, nisipurilor, argilelor, pietrișurilor, la care se adaugă și sarea sau gipsul. În Podișul Getic, peste fundamentul carpatic și de platformă (cristalin și roci granitice), se află o cuvertură sedimentară alcătuită din gresii, conglomerate, argile, călcare, marne, nisipuri, pietrișuri, dispuse intercalat, peste care s-a depus loessul. Sudul teritoriului prezintă soclul alcătuit din șisturi cristaline mezometamorfice, peste care se găsește cuvertura sedimentară alcătuită din călcare, pietrișuri, nisipuri, argile, bolovănișuri, peste
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
cristalin și roci granitice), se află o cuvertură sedimentară alcătuită din gresii, conglomerate, argile, călcare, marne, nisipuri, pietrișuri, dispuse intercalat, peste care s-a depus loessul. Sudul teritoriului prezintă soclul alcătuit din șisturi cristaline mezometamorfice, peste care se găsește cuvertura sedimentară alcătuită din călcare, pietrișuri, nisipuri, argile, bolovănișuri, peste care se găsește loessul și depozitele loessoide. Solurile dominante aparțin următoarelor clase: cernisolurilor (CER) cu tipurile cernoziom (CZ), faeoziom (FZ) și rendzină (RZ); luvisolurilor (LUV) cu tipurile preluvosoluri (EL) și luvosoluri(LV
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
la o pierdere a caracteristici morfologice și forma patului albiei minore, ceea ce este considerat esențial pentru diverse condiții de habitat. Cu toate acestea, amploarea lucrărilor permeabile de barare de pe afluenții râului principal poate avea un impact asupra aportului sedimentar al râului Fișag, ceea ce poate duce la modificări in managementul sedimentelor. • Structura zonei riverane: Este puțin probabil ca lucrările propuse să ducă la o pierdere directă sau indirectă de vegetație în zona riverană. Majoritatea măsurilor constau in eliminarea și/sau
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
liniilor de apărare) reprezintă o măsură conservatoare de protecție împotriva inundațiilor. Fiind o structură fixă, lucrările de apărare nu se vor adapta la schimbările climatice și, în unele cazuri, pot restricționa răspunsul râului la schimbările de debite sau de regim sedimentar. Cu toate acestea, deoarece digurile vor fi amplasate la distanță de albia râului și de albia majoră, proceselor naturale li se va permite să evolueze și să se adapteze la schimbările climatice. Modelarea realizată a fost necesară pentru a înțelege
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
Moessice. Aceasta se învecinează la nord cu Falia Pericarpatică, la nord-est cu Promontoriul Nord Dobrogean, iar în sud și est cu Falia Dunării, care urmărește cursul fluviului. Structura geologică include fundamentul (care face parte din perioada Paleozoic-Mezozoic) și cuvertura sedimentară (depusă în perioada Neogenului). Fundamentul se scufundă treptat dinspre Dunăre spre partea nordică și este alcătuit în special din călcare (la adâncimi de 400-800 m) și marne (adâncimi cuprinse între 200-400 m) ce s-au depus în perioada Paleozoicului (Permian
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
48 de file Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/1999 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2013 365.794,00 145 Analiza evoluției pe termen lung a unui depozit geologic pentru combustibil uzat de tip CANDU în rocă cristalină comparativ cu roca sedimentară, în cazul utilizării unui container de depozitare de tip MARK II 8.30.03 2022 PVR nr. 6.751/ 28.11.2022 Orașul Mioveni, Str. Câmpului nr. 1, județul Argeș RATEN, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei Raport de cercetare tipărit pe suport hârtie, având un
HOTĂRÂRE nr. 974 din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275459]