2,609 matches
-
afla că în Enciclopedia lui Diderot cenzura era socotită ceva firesc, spunându-se despre cenzori că ar fi niște: oameni de litere (respectabili n.n.) însărcinați cu examinarea cărților care se imprimă... astfel încât să nu publice nimic din ceea ce ar putea seduce spiritele printr-o falsă doctrină... Halal examinare! zicem noi astăzi, pățiți. Mai departe, în Enciclopedie se mai spune despre cenzurarea cărților că este: o adnotare sau o calificare a tot ce jignește adevărul...; calificarea... este cu atât mai drastică cu
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
goana ei nesătulă după glorie, dominație și "imagine", Puterea s-a gândit să aplice un jiu-jitsu singurei entități care n-a prea preocupat-o de la revenirea la conducere: societatea civilă. După ce-a pus la podea opoziția (atunci când n-a sedus-o în alcovuri sau când n-a lăsat-o să se prostitueze de bună voie), după ce-a dat de toți pereții cu economia, după ce s-a tupilat în umbra groasă a corupției, traficului de droguri și-a altor finețuri
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
câteva fac obiectul unei încadrări topografice speciale, cu un efect estetic fascinant. Una dintre ele este cea a Japoniei, imaginată de Barthes ca Imperiul semnelor și prezentată, nu ca o civilizație exotică, ci despuiată - prin acele trăsături care l-au sedus cel mai tare pe călător: spațiul urban, ritualul întâlnirii, teatrul Nô, haikù-ul, caligrafia unei limbi mai mult decât străine: stranii. Atracția lui Barthes pentru pictură, care l-a împins mai apoi s-o practice ca amator, este magnific prezentată în
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
cantitate insuportabilă de sex appeal pe care acest tip de femelă zmeu îl degajă, și care va grăbi sfârșitul lumii. Având în vedere că ele posedă un IQ absolut amețitor, sunt intelectuale la curent cu ultimele teorii post-post-structuraliste și pot seduce ușor deopotrivă genul macho și genul Pruteanu, neamul bărbătesc de pe pământ se află în pericol de extincție prin același procedeu semnalat de autorul Enciclopediei, respectiv îndrăgostirea, fatal proces prin care masculii devin infideli și apoi sunt linșați de soțiile lor
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
clipele - fără ca noxele acestora să atace insidios ori să explodeze cu efect întîrziat - sunt adevărate chestiuni de stil și probe infailibile de rigoare morală. A sfida fără contenire proximitatea morții și a birui, cu armele propriei fragilități, ostilitatea materiei brute, seduse mereu de elanuri entropice, iată o componentă a capacității de a manipula ficțiunea pe care puțini o pot revendica pînă la capăt. În acest context al performanței biologice, în care cronologia depășește orice funcționalitate măruntă spre a intra în categoria
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
și să conserve o imagine reconfortantă a artistului în istoria brută și în istoria artei. Străbătînd vremuri opace și agresive, pe care le-a cunoscut nemijlocit și profund, el a reușit să imprime artei sale suplețe muzicală și puritate lirică; sedus de narativism, de acel fundament epic pe care orice imagine se sprijină legitim în preistoria ei vagă, el a reușit să transfere totul în spațiul inefabil al unui brâncușianism luminos și decorativ. Ușor de recunoscut printr-o stilistică inconfundabilă, în
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
de clișee și de toate mecanismele epigonatului, se manifestau numeroși artiști cu o mare forță de exprimare, precum și o mulțime de tendințe avangardiste, de spirite neliniștite și contestatare. Pe jumătate însetat de informație și de experiențe culturale autentice, pe jumătate sedus de revoltele boemei și de fervoarea căutărilor novatoare, Corneliu Baba participă, la sfîrșitul deceniului trei, la neliniștile și la gesticulațiile creatoare din jur, mai degrabă ca un observator decît ca un agent activ. Admiră necondiționat pictura lui Tonitza, Pallady, Iser
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
care o putem găsi, între alții, la Rimbaud și Mallarmé. Conceptele ambivalenței sale sînt ordinea și aorgicul. Dacă ordinea e cea a creației dumnezeiești, aorgicul este lumea increatului, lumea haotică, inumană, ce a precedat ordonarea prin lumina Logosului. Claudel e sedus pînă la un punct de "farmecul monstruos" al dezordinii primordiale: "Orgiasticul în care se complace privirea poetului cuprins de beția divină, e sete după aorgicul nocturn". Însă cu precădere el se vădește a fi un om al ordinei instaurate prin
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
unul dintre cele mai extraordinare personaje din literatura secolului XX. Una este băiețoasă, și ar putea fi provocatoare prin desenul acesta al chipului și al tipului de atitudine, cealaltă este alcătuită din linii de fetiță, să spunem, și ar putea seduce printr-o feminitate instinctivă și încă necontrolabilă. Nu o face însă, nici una, nici cealaltă, aparițiile fiind exterioare și superficiale. De aici, cred, senzația că Ștefan Iordache joacă cu o mînă moartă. Mi s-a părut că o singură ipostază le
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
ele, ne obligă să ne situăm în toate și în cele mai diferite peisaje ale vieții noastre." Și în alte capitole - chiar dacă nu atît de pregnant - inserțiile (auto)biografice se grefează pe o anumită încredere în forța scriiturii de a seduce, fie că este sau nu vorba de ficțiune, pe virtutea esențială a literaturii de a depăși granița dintre real și imaginar, și în cele din urmă de a cîștiga pariul cu istoria (reală). Într-adevăr, citind aceste pagini despre Rabelais
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
Gheorghe Grigurcu Adesea poeții noștri ardeleni au manifestat o fascinație a Sudului. De la Coșbuc, tălmăcitor al Divinei comedii (ca și, mai tîrziu, Eta Boeriu), și de la Blaga cel sedus de mirajele luzitane, doritor a trimite "bănuitului Sud un gînd fără greș", la Aurel Rău și Adrian Popescu, evocatori insistenți ai unor drumeții italice și traducători din spaniolă și italiană, se întinde un domeniu al unui soi de compensație moral-geografică
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
o tînără nemțoaică decepționată să descopere nu „geniul”, ci „normalitatea” marelui moralist. Motivul femeii tinere ce se constitue în metaforă a vieții la ora crepusculului e frecvent. Thomas Mann l-a tratat în Lotte la Weimar unde Goethe se lasă sedus de farmecul juvenil al unei ființe ce se constitue în speranța de reînnoire. Un autor german a scris Conversația familiei Stein în timp ce domnul Goethe e absent în jurul aceleiași teme, iar marele regizor Klaus Mikael Grüber cînd a montat Faust a
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
și un geniu al manualității încă dinainte de a ține un penel în mînă. La prima vedere chiar așa pare să fie. Numai că dincolo de această observație cuminte și previzibilă, faptele sînt puțin mai altfel. Șerban Foarță nu s-a lăsat sedus de pictură, de materia cromatică și de visul demiurgic al construcției tangibile din nimic, numai datorită faptului că prin cuvinte vibrau de multe ori tonuri și că literele se organizau subtil în coloane, contraforți și arhitrave, ci pentru că ordinea lui
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
alt tip de a privi o montare și universul ei pe scenă, provocînd, poate, un alt fel de interes, avizat, să-i spunem. Decorurile lui Paul Bortnovschi sînt tulburător de vii, de moderne ca propuneri și soluții. Paul Bortnovschi, arhitectul sedus de Liviu Ciulei întru magia teatrului, este un intelectual de rasă, cu formație solidă, la curent cu tot ce este major și de anvergură în spațiul mondial al arhitecturii și, deopotrivă, al scenografiei. Proiectele fabuloase pentru construirea unor teatre cu
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
construcții și stările unui decor sau altul. Peste toate și în numele lor, o boerie a unui spirit mare. Asta am simțit la sfîrșitul cărții Paul Bortnovschi. Și încă multe altele. Această apariție nu trebuie ocolită. Trebuie procurată. Cititorii-spectatori vor fi seduși de arta și de dimensiunile anvergurii unui personaj contemporan: arhitectul-scenograf Paul Bortnovschi. Multe fragmente sînt adevărate lecții de teatru, de gîndire, de interpretare a formelor, stărilor... Ca și lecțiile minunate și personalizate ale lui Bernstein.
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
Condiția umană primește premiul Goncourt, autorul e prezentat ca un antifascist, invitat la reuniuni internaționale, inclusiv la Congresul scriitorilor sovietici, unde nu s-a raliat însă la principiile realismului socialist, și în cuvântul său a stăruit asupra libertății de creație. Sedus și el ca atâția scriitori și artiști de utopia comunistă, unii dintre ei bine plătiți de Kremlin (a se vedea studiul lui Stephen Koch, Sfârșitul inocenței. Intelectualii din Occident și tentația stalinistă. 30 de ani de război secret) Malraux împărtășea
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
într-o perfectă coeziune, dar și disociate, toate reperele elementare pe care se sprijină orizontul existenței noastre imediate și absolute. Spațiu imprevizibil și fabulos, amestec bizar de realitate brută și de reverie fără limite, Delta nu are cum să nu seducă un ochi viu și să nu frămînte o sensibilitate activă. A nu vedea spectacolul din jur și a nu te lăsa impregnat de substanța vie a unui asemenea loc, așază receptarea undeva pe traseul care leagă superficialitatea juvenilă de o
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
sau nu - între emoție și suprafața simplă. Are legătură tot cu muzica. Îmi dau seama că vreau ca poemul - fie el în vers alb ori cu rigoare - să se închege pe baza unui ritm. Uneori mă împotrivesc acestei tentații. Sonoritatea seduce și poate duce poemul la eșec. Și totuși citesc cu vocea în gând. Chiar și romanele. Cred că mi se trage de la anii de școală, când am devorat biblioteca municipală, ghidându-mă doar din auzite în alegerea autorilor. Trebuia să
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Deși ar merita o discuție mai largă, țin să remarc faptul că odată zona sexualității detabuizată (lexical vorbind), poeții (în special) au supralicitat-o în așa măsură și atât de prost încât riscă să o facă indezirabilă. Limbajul frust a sedus pe mulți și am impresia că mulți poeți chiar cred că prin a pune pulă sau muie în poem reușesc un vers puternic. Cred că a scrie folosind limbajul sexual frust ar trebui să fie - de la sine - apanajul unui număr
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
se integreze în armonii la un plan superior. Aceeași energie însuflețește fiece cuvînt, fiece propoziție sau frază. Nu vedem o contradicție între această afirmație și cele spuse mai înainte despre datoriile avute de autor în toate părțile. Emerson se lăsa sedus de un text (pe care îl transcria mai tîrziu în jurnal) în cursul unei lecturi animată ea însăși de același suflu care a dat viață scrierilor sale. Singur ne lămurește: "Trebuie să fii inventiv ca să fii bun cititor. ș...ț
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
Fedra, Mizantropul. Don Juan e legat, în opinia eseistului, de vraja pe care o exercită propriile-i cuvinte. Care întîi pun stăpînire pe subiectul enunțiator și de abia ulterior pe un mirat ascultător, pe o semilucidă ascultătoare. Seducătorul este primul sedus de propriul discurs. Așa încît, de la un punct încolo, putem presupune că e sincer (chiar dacă, în eseul în discuție, Toma Pavel nu duce prea departe raționamentul de mai sus). Mizantropul este, dimpotrivă, o comedie a vorbirii și a minciunii. O
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
biograficului (jurnal intim, eseul biografic, memorialistica, biografia ca atare) în critica occidentală. Optez azi, ca și ieri, pentru o critică de tip complex, o critică creatoare, lizibilă, cu un fond epic (pentru a fi înțeleasă, poate chiar pentru a-și seduce cititorul), o critică literară care a trecut prin spațiul noilor metode și și-a regăsit autoritatea și lărgimea de spirit. Prin ‘lărgime’ înțeleg capacitatea criticii de a cuprinde toate palierele operei. Nu cred, apoi, că un critic literar trebuie să
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
această fascinație în fața materialității lumii, această senzualitate, puțin circumspectă și pudică în relația directă cu obiectul constituit, nu este decît o imensă capcană și o simplă trambulină către zările mai înalte ale existenței simbolice. Colta curtează inițial materia, apoi o seduce, folosind cele mai diverse forme de codificare a mesajului vizual, doar spre a o nega și spre a-i desconspira strălucirea provizorie, precaritatea și singura ei putere, aceea de a crea iluzii. Pentru a-și argumenta profunda-i misoginie în raport cu
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
nume precum Iordache Golescu, "autor al unor «picto-poezii ludice, gratuite și ingenioase»", ( Mircea Cărtărescu), Costache Negruzzi, "autor al celor două finaluri din O alergare de cai, care deconspiră și parodiază clișeele propriei proze sentimentale", B. P. Hasdeu, "căci Duduca Mamuca seduce prin ingeniozitatea textuală", Al. Odobescu cu Pseudokinegetikos, "carte-puzzle care amestecă derizoriul cu solemnul, rafinată imagine textuală a lumii integrale". Nume ce neîndoios fortifică vectorul supraistoric al postmodernismului, care trece însă, vrînd nevrînd, după cum am văzut cu prisosință, prin miezurile modernismului
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
Pavel Șușară Ciprian Paleologu Deși elev al lui Vasile Grigore, format adică la o școală retiniană, în spațiul unei opțiuni pentru o vizualitate neangajată, - iar în această atmosferă de creație mulți tineri s-au lăsat seduși de rețetă și au eșuat în efecte facile -, Ciprian Paleologu a optat pentru un discurs artistic amplu și consistent, în care exprimarea plastică este tot atît de importantă ca și angajarea existențială. Dar, în pofida faptului că este foarte tînăr - el
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]