332 matches
-
pe Maica Domnului, și-au adus aminte repede, sefarzii de Diana-Luna-Hecate, iar israeliții de Isus, pe care l-au vândut pe arginti, l-au răstignit pe cruce și l-au omorât ... s-au certat ei cu ei puțin între ei, sefarzii cu israeliții, și după ce s-au înțeles în Ziua Iertării asupra unui jurământ la Cină cea de taină, pe care numai ei îl știu, au zis: Nu ! pe ăștia, adică pe noi, românii, îi lăsăm la urmă, le cumpărăm doar
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMC SI ALTI MORTI ELECTRICI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_satul_planetar_cu_scut_antiatomc_si_alti_morti_electrici.html [Corola-blog/BlogPost/351497_a_352826]
-
Evenimentul, deja tradițional în spațiul cultural românesc, va beneficia în acest an de prezența unor personalități de prestigiu în studiul culturii sefarde și se va desfășura după următorul program: Luni 24 aprilie 2017, ora 18.00 - Cuvânt de deschidere: Roșa María Moro de Andrés - Directoarea Institutului Cervantes la București, Aurel Vainer - Președintele Federației Comunităților Evreiești din România, E.S. Osman Koray Ertaș - Ambasadorul
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
Ertaș - Ambasadorul Republicii Turce la București și Conf. Univ. Dr. Felicia Waldman - Universitatea din București; - Proiecția filmului documentar Turkish Passport (regia: Burak Arliel, Turcia, 2011, v.o, turcă, subtitrare engleză). Miercuri 26 aprilie 2017, ora 18.00 - Vernisajul expoziției Bucureștiul Sefard: 500 de ani de istorie în imagini Prezintă: Conf. Univ. Dr. Felicia Waldman- Universitatea București și Dr. Anca Tudorancea, secretar științific - Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România; - Conferință Istoria muzicii sefarde susținută de Karen Gerson Sarhon, coordonatoarea Centrului de
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
aprilie 2017, ora 18.00 - Vernisajul expoziției Bucureștiul Sefard: 500 de ani de istorie în imagini Prezintă: Conf. Univ. Dr. Felicia Waldman- Universitatea București și Dr. Anca Tudorancea, secretar științific - Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România; - Conferință Istoria muzicii sefarde susținută de Karen Gerson Sarhon, coordonatoarea Centrului de Studii Sefarde Turco-Otomane de la Istanbul; - Masă rotundă: Istoria sefarzilor din Balcani și Imperiul Otoman ajunși în România Participa: Karen Gerson Sarhon - Centrul de Studii Sefarde Turco-Otomane (Istanbul); Carol Iancu - Universitatea Paul Valery
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
de ani de istorie în imagini Prezintă: Conf. Univ. Dr. Felicia Waldman- Universitatea București și Dr. Anca Tudorancea, secretar științific - Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România; - Conferință Istoria muzicii sefarde susținută de Karen Gerson Sarhon, coordonatoarea Centrului de Studii Sefarde Turco-Otomane de la Istanbul; - Masă rotundă: Istoria sefarzilor din Balcani și Imperiul Otoman ajunși în România Participa: Karen Gerson Sarhon - Centrul de Studii Sefarde Turco-Otomane (Istanbul); Carol Iancu - Universitatea Paul Valery, Montpellier ;Mark Weitzman - Centrul Simon Wiesenthal ( New York) și Alianța Internațională
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
Conf. Univ. Dr. Felicia Waldman- Universitatea București și Dr. Anca Tudorancea, secretar științific - Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România; - Conferință Istoria muzicii sefarde susținută de Karen Gerson Sarhon, coordonatoarea Centrului de Studii Sefarde Turco-Otomane de la Istanbul; - Masă rotundă: Istoria sefarzilor din Balcani și Imperiul Otoman ajunși în România Participa: Karen Gerson Sarhon - Centrul de Studii Sefarde Turco-Otomane (Istanbul); Carol Iancu - Universitatea Paul Valery, Montpellier ;Mark Weitzman - Centrul Simon Wiesenthal ( New York) și Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului; Felicia Waldman - Universitatea București
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
Istoriei Evreilor din România; - Conferință Istoria muzicii sefarde susținută de Karen Gerson Sarhon, coordonatoarea Centrului de Studii Sefarde Turco-Otomane de la Istanbul; - Masă rotundă: Istoria sefarzilor din Balcani și Imperiul Otoman ajunși în România Participa: Karen Gerson Sarhon - Centrul de Studii Sefarde Turco-Otomane (Istanbul); Carol Iancu - Universitatea Paul Valery, Montpellier ;Mark Weitzman - Centrul Simon Wiesenthal ( New York) și Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului; Felicia Waldman - Universitatea București, Anca Tudorancea - secretar științific - Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, FCER. Joi 27 aprilie 2017
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
din România, FCER. Joi 27 aprilie 2017, ora 18.00 - Prezentarea expoziției individuale Anca Halfon Mircea. Prezintă: Felicia Waldman, Universitatea București - Concert klezmer și ladino: Bucharest Klezmer Band și Maia Morgenstern Karen Gerson Sarhon (foto) este coordonatoarea Centrului de Studii Sefarde Turco-Otomane din Istanbul, editoarea suplimentului în ladino El Amaneser și una dintre personalitățile culturale cele mai implicate în apărarea culturii iudeospaniole. Absolventa a Departamentului de Limbă și Literatura Engleză a Universității Bogaziçi din Istanbul, a unui Master în Psihologie socială
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
și Becket. Iar Henric al VIII-lea a rupt-o complet cu Vaticanul, asumându-și conducerea bisericii. Totuși, dacă vorbim de toleranță, exemplul cel mai izbitor este Olanda. Stat protestant prin excelență, în secolele trecute Olanda a oferit azil evreilor sefarzi din Spania și hughenoților din Franța. Astăzi, aici sunt legale prostituția, eutanasia și drogurile ușoare. Aici a avut loc prima căsătorie între doi bărbați. De altfel, efectul toleranței este vizibil pe orice stradă. În Amsterdam, în cartierul felinarelor roșii, vezi
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1402820305.html [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
Rodewald, director al Institutului de Biologie Umană de la Universitatea din Hamburg, în cadrul unei conferințe găzduite de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci din București) Dacă mergem spre o Civilizație a Iubirii, pe o linie genetică cu evreii (cu evreii sefarzi), asta înseamnă să ne amestecăm, nu să ne eliminăm reciproc. Problema asta trebuie tranșată și rezolvată acum: în plan uman, cu știința genetică, iar în plan cosmic, prin relația hasidismului cu isihasmul (care ambele își au “spațiul” și “locul” în
CUM SĂ IEŞIM DIN SISTEMUL OCULT AL NOII ORDINI MONDIALE. UN MANIFEST AL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE. NOTE PENTRU AGONIA U.E. VOLUMUL 4 (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 20 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1418916763.html [Corola-blog/BlogPost/349689_a_351018]
-
produsese. Jaime nu concepea să-și încheie ... XX. MAGDALENA BRĂTESCU - CHIPUL - ANTENTATUL, de Magdalena Brătescu, publicat în Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014. (FRAGMENT DIN ROMAN)* După o lungă așteptare, David Elbaz fu în sfârșit primit la marele rabin sefard de origine marocană, Shlomo Moshe Amar, în locuința lui din Rishon LeZion. Această audiență fusese unul dintre motivele pentru care negustorul venise în Israel. Nu era prima lor întâlnire, se cunoșteau încă din perioada dinaintea plecării lui în Austria, se
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
pătrată care-i ajungea până la piept și-i făcu semn să se așeze în fața lui pe un scaun octogonal din lemn ... Citește mai mult (FRAGMENT DIN ROMAN)*După o lungă așteptare, David Elbaz fu în sfârșit primit la marele rabin sefard de origine marocană, Shlomo Moshe Amar, în locuința lui din Rishon LeZion. Această audiență fusese unul dintre motivele pentru care negustorul venise în Israel. Nu era prima lor întâlnire, se cunoșteau încă din perioada dinaintea plecării lui în Austria, se
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
din Carpați. Românii au codul numeric al mărcii genetice 666 (atestat în Biblie în Apocalipsa lui Isus Hristos, și pe „placa de marmură de la Tomis”), și este chiar superior poporului evreu care are codul 664, și care descind din Lemurieni, din sefarzi bibilici (care sunt doar 10%), iar restul de 90% din cei aproximativ 16 milioane de israieliți, descind dintr-un trib de aschenazy, care au o apariție stranie în istorie. Aceștia din urmă sunt mai degrabă compatibili genetic cu triburile lui
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_agonia_u_constantin_milea_sandu_1390586689.html [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
trăiască nici 30 de ani, doborât de o tuberculoză a sistemului osos, după ce aproape un deceniu a fost semiparalizat și s-a tratat în diverse sanatorii. Ce este comun între cei doi creatori? Mama lui Eugen Ionescu era de origine sefardă, tatăl, tot Eugen Ionescu era un om cu vederi naționalist-șovine, relațiile cu fiul și cu mama acestuia, Marie -Therese Ipcar nu erau dintre cele mai bune, erau chiar despărțiți. Eugen Ionescu și-a creat marea operă dramatică..în...Franța. Aflăm
BLECHER ŞI EUGEN IONESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Blecher_si_eugen_ionescu.html [Corola-blog/BlogPost/364557_a_365886]
-
galeria portretelor de femei ale literaturii române. Fără îndoială, romanul Casa Diamant va avea succesul pe care îl merită pe deplin”. *** Alexandru Mihalcea (jurnalist la Ziarul Timpul) - Despre romanul Casa Diamant Romanul Casa Diamant este saga unei familii de intelectuali sefarzi din București, dar și microcosmosul unei epoci frământate, în care adevărata natură umană, cu toate înălțările și vicisitudinile ei iese la iveală, deșirând ipocriziile, spărgând barierele pasiunilor, ale cenzurii și ale autocenzurii, dezgolind ființa umană de tot ce are mai
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_casa_dia_magdalena_bratescu_1391513631.html [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
a devenit doar un petec de hârtie - economia americană a devenit o economie artificială, virtuală, la mâna LĂCUSTELOR MONDIALE (care își spun “evrei”, dar care în realitate din 16 milioane de evrei din întreaga lume, 10% sunt evrei de sânge sefarzi, descriși de Biblie, iar 90% sunt sioniști care au o apariție în istorie destul de stranie) Dar să revin la economia artificială și a banilor virtuali: De exemplu: dacă masa monetară produsă de băncile monetare PARTICULARE americane este de 100.000
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1386622854.html [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
că „Hâd Gadya” este introdus pentru prima oara în textul „Hagadei de Pesach” în ediția apărută la Praga în anul 1590 (o „Hagada” existența în cercul evreilor așkenazi) și nu făcuse parte din textul „Hagadelor de Pesach” din cercurile evreilor sefarzi și yemeniți: aceștia au adoptat cântecul „Hâd Gadya” mult mai tarziu, probabil sub influența evreilor așkenazi, păstrând textul arameic, dar modificând melodia, înlocuind-o cu melodii proprii existente în culturile și folclorul lor. Faptul că textul este compus în limba
UN IED MIC, NUMAI UN IED („HAD GADYA”) de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1491870006.html [Corola-blog/BlogPost/368864_a_370193]
-
lutá, cantá Regá bô vida c’suor d’alegria Trudește, luptă, cântă Înmoaie-ți viața în sudoarea bucuriei Adaugă, te rog, aici încă un nume și-un prenume: Yasmin Levy. Și-un renume, încă în construcție - Calliope. Rezonanțe iudeospaniole, nuanțare sefardă, inflexiuni anesteziace. Părerea mea. Doar un exemplu: http://www.youtube.com/watch?v=-ySaJroZO0w O ador pe Cesaria! Cesaria acum si peste sute de ani!
Dor de Cesária by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82368_a_83693]
-
asociaților, așezămintelor, fundațiilor și altele asemenea lor, evreiești/israelite care au funcționat pe teritoriul României anterior anului 1949 și care au desfășurat activități de cult, sociale, de învățământ, sănătate, cultură, sport, purtând diverse denumiri, precum: comunități israelite de rit oriental, sefard, ortodox, neolog, epitropii israelite etc." 4. La articolul 5, alineatul (2) se abrogă. 5. La articolul 9, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: "b) asigurarea exercitării nestingherite a activităților de cult mozaic, educație iudaică, asistență socială și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224568_a_225897]
-
austriac-american, de origine evreu născut în România, psihosociolog, creatorul psihodramei, al sociometriei, și unul din fondatorii psihoterapiei de grup. s-a născut la București, în România, la 18 mai 1889, sub numele de Iacob Levi, într-o familie de evrei sefarzi, într+o casă aflată pe calea Șerban Vodă. Tatăl său era Moreno Nisim Levi (1856 - 1925), un comerciant care emigrase din Turcia în România și se ocupa cu negoțul de lemn destinat confecționării de sicrie. La vârsta de 32 ani
Jacob Levy Moreno () [Corola-website/Science/316742_a_318071]
-
ale acestuia. Ei au vizitat Istanbul, unde și-a văzut prima dată bunicul patern și unde a avut prilejul să viziteze unul din ultimele haremuri. La 13 ani a celebrat ceremonia de comuniune evreiască Bar Mițva la Templul evreilor turci (sefarzi) din Viena. Împreună cu unul din unchii săi a făcut un voiaj de neuitat în Italia, de la Fiume până la Roma și Napoli. Pe parcurs a văzut și Florența, unde s-a îndrăgostit prima dată de o fată necunoscută. În anul 1904
Jacob Levy Moreno () [Corola-website/Science/316742_a_318071]
-
trei capitole consacrate citirii rugăciunii Shma! la serviciile divine de dimineață și de seară, fundamentelor rugăciunii cotidiene Amida și a binecuvântărilor recitate înainte de îndeplinirea poruncilor. Cartea începe apoi cu citirea rugăciunii Shma la poalele patului și continuă cu ordinea ritualului sefard din zilele profane, apoi cel de sâmbătă, si de sărbătorile iudaice. El abordează apoi ordinea pasajelor din Biblie , datele în care sărbătorile pot cădea sau nu, anotimpurile (tkufot) anului evreiesc, legile cu privire la binecuvântările numite de bucurie, împrejurări particulare cum ar
David Abudarham () [Corola-website/Science/336818_a_338147]
-
(n. 25 iulie 1905, Ruse, Bulgaria - d. 14 august 1994, Zürich) a fost un scriitor de limbă germană, evreu sefard originar din Bulgaria, laureat în 1981 al Premiului Nobel pentru Literatură. El a trăit și activat mai ales în Austria, Anglia și Elveția. a fost fiul unui comerciant evreu din Rusciuc (astăzi Ruse). Strămoșii săi, evrei sefarzi, au fost expulzați
Elias Canetti () [Corola-website/Science/308616_a_309945]
-
limbă germană, evreu sefard originar din Bulgaria, laureat în 1981 al Premiului Nobel pentru Literatură. El a trăit și activat mai ales în Austria, Anglia și Elveția. a fost fiul unui comerciant evreu din Rusciuc (astăzi Ruse). Strămoșii săi, evrei sefarzi, au fost expulzați din Spania în 1492. Inițial, numele familiei fusese Cañete, după numele unui sat din Spania. Elias și-a petrecut anii copilăriei, între 1905 și 1911, în Rusciuk până când familia s-a strămutat în Anglia. În 1912, tatăl
Elias Canetti () [Corola-website/Science/308616_a_309945]
-
lui Ramban în apărarea lui Simeon Kayyara și Alfassi aparțin și ele categoriei de literatură de exegeză talmudică și halahică: (publicat cu Alfassi, [[Veneția]] [[1551]],avand retipăriri frecvente, ediție separată - Berlin 1759) [[Categorie:Rabini catalani]] [[Categorie:Teologi evrei]] [[Categorie:Evrei sefarzi]] [[Categorie:Filozofi medievali]] [[Categorie:Filozofi evrei]] [[Categorie:Medici ai Evului Mediu]] [[Categorie:Misticism evreiesc]]
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]