82 matches
-
Pentru a evita această ambiguitate, în capitolul de față a fost utilizat cu precădere termenul de "partide etnice" iar acesta a fost menținut în relație neîntreruptă cu considerațiile cuprinse în secțiunea teoretică. Partidele comunităților de limbă minoritare din România partide segmentale, de extracție non-națională își recrutează membrii din rândul comunităților respective (criteriul naționalității fiind unul eliminatoriu), își propun ca obiective centrale reprezentarea intereselor specifice ale grupului etnic în chestiune, dezvoltarea identității etno-culturale și promovarea limbii materne a acestuia (Ștefan 2004). Partidele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
delimita poezia descriptivă sau, mai mult, face ca violența lingvistică să marcheze lucruri motivînd succesiunea temporală narativă printr-o succesiune temporală reală, adică descriind obiectul pe măsură ce apare, haina pe măsură ce este îmbrăcată etc.". (1973, p. 17) 12. " Oralitatea realizează alăturarea dintre segmental și suprasegmental, scripturalul le disociază. Gesturile și decorurile nu mai reprezintă doar cadrul lor, ci li se asociază în secvențe. În oral, sincretism, în scris, analiză. Scriitura fixează fiecare element în secvența precedentă. Marca scripturalului este succesiunea, ca o consecință
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și ramurile ei periferice participă la formarea poligonului lui Willis. A.C.I. este împărțită în 7 segmente convenționale (116): - segmentul C7 (comunicant) - segmentul C6 (oftalmic) - segmentul C5 (clinoidian) - segmentul-C4-(cavernos) (Segmentele C4, C5 și C6 formeaza „sifonul carotidian”). - segmentul C3 (segmental laceral - la nivelul foramen lacerum) - segmentul-C2 (petros) - segmentul C1 (cervical). RAMURILE EMERGENTE ALE A.C.I: 1. A. oftalmică și colateralele sale: 1.1. A. etmoidală posterioară; 1.2. A. etmoidală anterioară, cu ramul său important a. meningee anterioară, care irigă
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și, respectiv, înapoia planului suturii coronare ce trece prin corpul callos. 5. A. cerebrală mijlocie (SYLVIANA) (care, având calibrul egal cu cel al Segmentului C1, dă impresia că ar continua direct acest segment !), cu cele 5 segmente convenționale: 5.1. Segmental M1 (retroorbital), în plan frontal, ramură lateral a furcii carotidiene; 5.2. Segmentul M2 (insular), cu ramul său A. în candelabru; 5.3. Segmentul M3 (al arterelor ascendente); 5.4. Segmentul M4 (parietal, terminal al arterei Sylviene); 5.5. Segmentul-M5
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Arterele lenticulostriate Irigă nucleii lenticulari, nucleul caudat și capsula internă prin pediculi arteriali provenind din a. cerebrală anterioară, a. cerebrală medie și a. coroidiană anterioară. Pediculii cu originea în a.crebrală anterioară-au calibrul de ~0,1 mm, nasc din segmental A1 au o lungime de 1-3 cm și sunt vase de tip terminal. Cel mai important pedicul este A. RECURENTA HUBNER. Pediculii vasculari proveniți din a. cerabrală medie au originea pe segmental inițial al A. Sylviene și se constituie în
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
-au calibrul de ~0,1 mm, nasc din segmental A1 au o lungime de 1-3 cm și sunt vase de tip terminal. Cel mai important pedicul este A. RECURENTA HUBNER. Pediculii vasculari proveniți din a. cerabrală medie au originea pe segmental inițial al A. Sylviene și se constituie în două grupuri: intern și extern. Deplasarea a. lenticulo-striate către linia mediană poate însemna prezența unei leziuni situate în capsula externă iar deplasarea lor către înafară pledează pentru prezența unei leziuni la nivelul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
circular-centrată” multiplicativă a materiei satelit-planetă-soare/stea etc.→ sistem planetar/solar-sistem galactic etc. — sunt relevanțe ale similitudinii dintre parte și întreg. La nivelul corpusului muzical, autosimilitatea este prezentă prin evidențe corelaționale, de referință configurațională la diferite cote structural-dimensionale - întreg-parte, secțiune-subsecțiune, exfolieri segmentale, parametrice etc., precum și prin extrapolări, „conectând” comparabilitatea (ca similititudine) în/cu domenii extra-muzicale. Aspecte de natură constitutivă se pot regăsi în structura alcătuitoare a părților unui întreg sau a unor eșantioane de referință, cele care atestă relevanța autosimilității în procesul
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
cele care atestă relevanța autosimilității în procesul creației muzicale: repetitivitatea intro-secvențială, introspecția tematică, clișeul finit al formei de fugă, configurația platformelor tonale, piramida cadențială, simbolul numeric etc. Sunt câteva sugestii de abordare a regăsirii oriunde în structura arborescentă, în ierarhia segmentală a întregului sau a eșantionului de referință. Studiu de caz: creația bachiană. Panoramicul manifestărilor repetitive cuprinde o gamă diversă în cultivarea secvenței pe o scală ce pornește de la fidelitatea absolută către formulări flexionar-variaționale pe culoare parametrice distincte, până la exprimări mai
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
Piesa conține 32 măsuri (primele 8 repetate) - o perioadă dublu expusă (perioadă repetată) și o dublă perioadă modulantă (două perioade distincte tonal, Fa major și la minor), atributivă formei bipartite cu mică repriză. Structura păstrează echipartiția etajată (la orice nivel segmental) cu același divizor de referință (2), măsurabil metric în formatul corpusului muzical ales, determinând similitudinea structural-dimensională cu/între oricare component. Tema de fugă ↔ Johann Sebastian Bach/Bach Numărul, semn convențional de reprezentare a „măsurii” evaluată prin rațiune și rânduială, fidel
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
anastomoză. Segmentul din colon stâng are o funcționalitate mai bună decât cel din dreapta sau ileo-colic. Nu se recomandă segmente antiperistaltice. Folosirea jejunului, deși are multiple avantaje funcționale, datorită arhitectonicei vasculare, prin lipsa unei artere marginale adevărate, vascularizația având un caracter segmental care limitează în multe cazuri lungimea ansei necesare, este folosit mai ales în interpoziții de segmente scurte după rezecții ale esofagului distal sau cardiei. Când după rezecția esofagului se păstrează un segment în torace, organul de înlocuire este situat în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
în unități ce corespund fiecare (cel puțin) unui act de vorbire (care poate fi și o intervenție, o secvență monologică a dialogului). Ca unitate a discursului, actul de vorbire are, după J. Moeschler, trei proprietăți de bază: 1) este unitate segmentală minimală, 2) are o funcție interactivă (fiind antrenat într-o relație principal-subordonat) și 3) își poate transfera potențialul ilocuționar constituentului de rang superior (de obicei, în cazul intervenției). Cu aceste precizări, noțiunea "act de vorbire" devine indispensabilă în analiza discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
primăvar+-i+-i, de unde se poate constata că morfemele au un statut diferit în enunț și se pot repartiza unor clase morfologice și lexicale diferite (cuvinte, radicali, afixe, desinențe etc.). Există în unele limbi morfeme care nu au o structură segmentală proprie, precum du (de+le) din franceză sau zur (zu+der) din germană, cînd un segment cuprinde deci mai multe morfeme. Uneori, se face distincția dintre morfem și morf, acesta din urmă fiind un constituent imediat izolabil ca segment al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
însă, în ultima jumătate de secol, atitudinea s-a schimbat, sub denumirea prozodie fiind cuprinse nu numai fenomenele respective, ci și un număr de alte elemente ale sistemelor limbii. Fenomenele ce țin de prozodie au fost considerate suprasegmentale, spre deosebire de cele segmentale (fonemele și tonurile), fiindcă se referă la unități mai extinse decît fonemele. Unitățile minimale se înlănțuie, se succedă și se ordonează pe axa temporală constituind o latură caracteristică și fundamentală a vorbirii, nivelul segmental, dar ele se organizează pentru a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au fost considerate suprasegmentale, spre deosebire de cele segmentale (fonemele și tonurile), fiindcă se referă la unități mai extinse decît fonemele. Unitățile minimale se înlănțuie, se succedă și se ordonează pe axa temporală constituind o latură caracteristică și fundamentală a vorbirii, nivelul segmental, dar ele se organizează pentru a forma morfeme și se integrează într-un nivel superior, suprasegmental. O lungă perioadă de timp, intonația a fost singurul fenomen de prozodie studiat, deși a fost diferit definită, datorită constatării că pot exista enunțuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aplicării programului se observă o îmbunătățire la nivelul discriminării elementelor suprasegmentale, care se reflectă și asupra ritmului și fluenței vorbirii. Ritmul vorbirii este normal, chiar și la pronunțarea cuvintelor trisilabice. Se observă, de asemenea și o îmbunătățire a discriminării elementelor segmentale: vocale, diftongi, consoane, cuvinte și propoziții. În etapa a 3-a a intervenției am avut ca obiectiv identificarea de către copil a stimulilor sonori verbali. În această etapă subiectul a făcut progrese nivelul identificării cuvintelor cu conținut tematic divers, a cuvintelor
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
vorba de aceeași carte); având același semnificant: dacă vom spune: "Floare" este un cuvânt frumos; el are șase litere, pronumele el nu reia nici referentul, nici sensul cuvântului floare, ci cuvântul în sine. Anafora sau catafora pe care le numim segmentale reiau o unitate inferioară frazei (de exemplu, un GN sau un GA). Anafora pe care o numim rezumptivă (sau conceptuală) condensează un fragment de text de talie cel puțin egală cu fraza. În exemplele de mai sus, (1) și (4
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o unitate inferioară frazei (de exemplu, un GN sau un GA). Anafora pe care o numim rezumptivă (sau conceptuală) condensează un fragment de text de talie cel puțin egală cu fraza. În exemplele de mai sus, (1) și (4) sunt "segmentale", (2) și (3) sunt "rezumptive". La începutul unei fabule de La Fontaine: Deseori, din întâmplare, apare o părere, Și părerea naște întotdeauna o modă, Aș putea clădi această introducere Pe oameni de toate vârstele [...]261. Această introducere" este o anaforă rezumptivă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
imediată, 331 remă (vs temă), 307 repetiție, 319 reprezentant (pronume ~), 323 rest al temei/remei, 309 rezumptivă (anaforă ~), 318 S scenă de enunțare, 52 scenografie, 52 scoatere în relief, 144 scriitor (vs om), 172 se, 62 secvență (tip de ~), 289 segmentală (anaforă~), 318 singular (vs iterativ), 159 situație de enunțare, 49 standard (folosire ~), 180 stilistică, 41 subiectiv (adjectiv ~), 257 subiectivitate (mărci de ~), 114 substantiv provenit din verb, 272 substitut (pronume ~), 323 sub~temă, 151 subversiune (vs captare), 196 "subiect vorbitor" (vs
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
miocardice poate fi o creștere a presiunii în atriul stâng ca urmare a disfuncției diastolice de natură ischemică a ventriculului stâng. Există însă și situații în care această determinare globală, presiunea din atriul stâng, nu poate reflecta existența unei ischemii segmentale. Aceasta din urmă poate fi depistată cu ajutorul ecocardiografiei transesofagiene ce va preciza localizarea anomaliilor de motilitate regională a ventriculului stâng. Din cele de mai sus este evident că luarea deciziei de instituire a unui tratament pentru ischemia miocardică se va
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea concretă în vorbire a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea concretă în vorbire a unui anumit fonem. Fonemul, pe de altă parte, reprezintă unitatea sonoră minimală 4 funcțională cu rol în diferențierea morfemelor (unități minimale lexicale și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aplicării programului se observă o îmbunătățire la nivelul discriminării elementelor suprasegmentale, care se reflectă și asupra ritmului și fluenței vorbirii. Ritmul vorbirii este normal, chiar și la pronunțarea cuvintelor trisilabice. Se observă, de asemenea și o îmbunătățire a discriminării elementelor segmentale: vocale, diftongi, consoane, cuvinte și propoziții. În etapa a 3-a a intervenției am avut ca obiectiv identificarea de către copil a stimulilor sonori verbali. În această etapă subiectul a făcut progrese nivelul identificării cuvintelor cu conținut tematic divers, a cuvintelor
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
similitudinile dintre doi stimuli. Se poate utiliza de la 4 ani, vârstă de la care copilul poate răspunde dacă doi stimuli sunt la fel sau diferiți. În această parte a programului se urmăresc 2 componente: a) discriminarea elementelor suprasegmentale; b) discriminarea elementelor segmentale. a) Discriminarea elementelor suprasegmentale: • Discriminarea duratei vocalelor-se utilizează vocale lungi și vocale scurte; Discriminarea duratei silabelor: se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate/ diferite; -cuvinte paronime • Discriminarea propozițiilor -discriminarea propozițiilor cu număr de cuvinte diferit; -discriminarea propozițiilor simple cu același număr
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
inițial al intervențiilor hibrid aorto-iliace este în general de aproape 100% și rata de mortalitate perioperatorie este scăzută. Rata permeabilității primare după procedeele hibrid pentru boala ocluzivă aorto-iliacă este probabil ceva mai mică dacât cea pentru intervențiile pur endovasculare pe segmental aorto -iliac, cu permeabilitate la 5 ani de 60% pentru procedeele hibrid și permeabilitate la 4 ani de 68% pentru APTL și 77% pentru APTL cu stentare (103). Afectarea concomitentă a arterelor iliacă externă (AIE), femurală profundă (AFP) sau femurală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]