1,629 matches
-
puțin importanți decât cei anterior menționați. Rezultă că segregarea rezidențială și analfabetismul sunt principalele semne ale sărăciei CR. Alți factori care au fost discutați în cuprinsul acestui subcapitol sunt relevanți pentru sărăcia romilor numai în măsura în care contribuie direct sau indirect la segregare și la menținerea educației la un nivel redus 1. Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOMtc "Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM" Deși este evident că nivelul de sărăcie este puternic diferențiat la nivelul CR, programele de ajutorare sau de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
difuz, nestructurat. Starea de opinie a populației indică patru tipuri de orientare națională (tabelul 27): - naționalism identitar moderat, manifest în special în zonele mai dezvoltate ale țării; - naționalism identitar accentuat, manifest în special în zonele sărace ale țării; - naționalism de segregare, de promovare a ideologiilor apropiate de ideile de separare etnică; - ideologii ale afinității naționale reduse. Persoanele care manifestă un naționalism de tip identitar pot fi recunoscute prin faptul că își afirmă identitatea națională prin aderența la anumite valori sau entități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
etnice drepturile lor. Persoanele respective exprimă un acord puternic cu afirmații de genul „îmi place limba română”, „îmi place România”, „sunt mândru că sunt român”, „simt că România este țara mea”, dar cu un foarte accentuat dezacord față de orientările de segregare etnică (tabelul 27). Naționalismul identitar are intensități și accente diferite în funcție de situația economică percepută și de nivelul de dezvoltare al zonei de rezidență. Nivelul moderat al naționalismului identitar se manifestă în regiunile în care nivelul mediu de dezvoltare este mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai ridicat și pentru persoanele care au o percepție pozitivă a situației lor economice actuale în comparație cu cea anterioară. În schimb, naționalismul identitar accentuat este specific zonelor sărace și persoanelor care au o percepție negativă a situației economice actuale. Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)tc "Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români, 1.384 de persoane. * Cele patru tipuri de orientare națională au fost generate în baza unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a situației lor economice actuale în comparație cu cea anterioară. În schimb, naționalismul identitar accentuat este specific zonelor sărace și persoanelor care au o percepție negativă a situației economice actuale. Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)tc "Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români, 1.384 de persoane. * Cele patru tipuri de orientare națională au fost generate în baza unei analize cluster pornind de la un set de 14 indicatori (vezi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
segmente sociale, se poate estima că ponderea persoanelor cu orientare naționalistă neagresivă, identitară este de aproximativ două treimi din populația adultă a țării. Segmentul de populație care pare să fie mai apropiat de polul naționalismului de excludere, favorizând ideile de segregare etnică, este de aproximativ 17%. Cu o pondere egală apar și cei care au o foarte slabă aderență la ideologiile naționaliste, indiferent de tipul lor identitar sau exclusivist. Caseta 14tc "Caseta 14" Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinietc "Despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ca specie a fenomenelor identitare. Prin răspunsuri la întrebările din chestionar se înregistrează percepții, definiri personale ale unei identități sociale. Principala distincție adoptată în interpretarea datelor asupra naționalismului, în cadrul acestei analize, este cea dintre naționalismul identitar și cel exclusivist/de segregare. Primul este raportarea afirmativă de apartenență și loialitate la propriul grup, iar cel de-al doilea reprezintă simultan o raportare de loialitate la propriul grup, și o raportare negativă la cele diferite, comparabile. Distincția dintre naționalismul identitar și cel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Primul este raportarea afirmativă de apartenență și loialitate la propriul grup, iar cel de-al doilea reprezintă simultan o raportare de loialitate la propriul grup, și o raportare negativă la cele diferite, comparabile. Distincția dintre naționalismul identitar și cel de segregare este concordantă cu cea dintre „naționalismul universalist” și „naționalismul particularist”: „Acest naționalism particularist se află în aceeași relație cu naționalismul universalist, ca egoismul cu individualismul - egoismul fiind urmărirea propriilor interese, fără a ține seama de interesele altora, iar individualismul fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
identitar moderat este maxim în zona formată de județele Buzău-Brăila, Cluj-Mureș și în București. Forma accentuată a naționalismului identitar este de întâlnit mai ales în Bistrița-Năsăud-Sălaj, Alba-Hunedoara, sudul Olteniei, Dobrogea, Banat și Botoșani-Vaslui. Formele de naționalism de tip exclusivist, de segregare au o probabilitate mai mare de manifestare în nordul Olteniei, sudul Munteniei și în vestul Moldovei. Fiecăruia dintre cele trei tipuri de naționalism îi sunt asociate ideologii diferite. Naționalismul identitar moderat este asociat cu o cultură a deschiderii, cu toleranța
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cele trei tipuri de naționalism îi sunt asociate ideologii diferite. Naționalismul identitar moderat este asociat cu o cultură a deschiderii, cu toleranța. Varianta identitar accentuată a naționalismului apare în aceeași familie cu ideologiile de tip autoritarist și fundamentalist. Naționalismul de segregare sau de excludere este asociat cu ideologiile care favorizează violența ca soluție și cu percepția de tip anomic a mediului social. Constatările anterioare indică o puternică structurare a celor trei tipuri de naționalism în viața socială românească, o semnificativă asociere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
grupurile sociale la nivelul ideologiilor difuze este simptomatică pentru problemele sociale actuale sau potențiale. Voi încerca în continuare să identific câteva dintre zonele ideologiilor sociale difuze în care apar semne de acceptare a unor mijloace de tip radical precum violența, segregarea, privarea de libertate sau fundamentalismul. Sensul unei astfel de întreprinderi rezidă în tentativa de a ajunge, prin cunoaștere socială, în timp, prin cercetări repetate, la formularea unor fundamente pentru politici sociale adecvate domeniului. În desfășurarea unei astfel de întreprinderi voi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
vorba despre fireasca scoatere din context pe care o operează sondajele, diagnosticarea este mai greu de făcut. În consecință, voi limita analiza la inventarierea situațiilor în care apar opinii de susținere a unor acțiuni publice care implică explicit violența sau segregarea extremă a grupurilor etnice. Caseta 15tc "Caseta 15" Ce este extremismul?tc "Ce este extremismul?" Calificativul de extremist apare, cel mai adesea, în legătură cu atribuiri negative precum „fascist”, „totalitarist”, „xenofob”, „rasist”, „antisemit”, „fundamentalist”, „terorist” etc. Apare și în legătură cu ceea ce fac, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
etc.). Diferitele tipuri de extremism sunt identificate în funcție de medii sau domenii (politic, religios, rasial) de manifestare, de actorii specifici (extremism al partidelor politice „de dreapta” sau „de stânga”, terorism de stat) sau de mijloacele folosite pentru a-l impune (terorism, segregare rasială, segregare rezidențială etc.). Folosirea conceptului în planul analizelor științifice empirice, al datelor de opinie în mod special, impune o foarte bună specificare. În variantă clară, un act este de tip extremist dacă: - are ca funcție negarea (= atacul, disprețul, blocarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tipuri de extremism sunt identificate în funcție de medii sau domenii (politic, religios, rasial) de manifestare, de actorii specifici (extremism al partidelor politice „de dreapta” sau „de stânga”, terorism de stat) sau de mijloacele folosite pentru a-l impune (terorism, segregare rasială, segregare rezidențială etc.). Folosirea conceptului în planul analizelor științifice empirice, al datelor de opinie în mod special, impune o foarte bună specificare. În variantă clară, un act este de tip extremist dacă: - are ca funcție negarea (= atacul, disprețul, blocarea mecanismelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în mod special, impune o foarte bună specificare. În variantă clară, un act este de tip extremist dacă: - are ca funcție negarea (= atacul, disprețul, blocarea mecanismelor de realizare etc.); - valorilor democratice (libertate, egalitate, demnitate umană etc.); - prin mijloace radicale (violență, segregare, fanatism, privare de libertate etc.). De remarcat că apelul la mijloace radicale, în sine, nu este etichetat ca extremism. Numai folosirea violenței împotriva libertății și a egalității este considerată act de extremism. Altfel, în funcție de context, poate fi considerată „legitimă apărare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de muncă. Coeficientul de determinație multiplă pentru ecuație este 0,16. Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremătc "Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremă" Persoanele care au atitudini favorabile segregării extreme a grupurilor etnice aderă la opinii de tipul „romii ar trebui să fie forțați să trăiască separat de restul societății, pentru că nu se pot integra” sau „oamenii de alte naționalități decât cea română ar trebui să părăsească România”. Intoleranța
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
persoanele autoritare, puternic marcate de sentimente de anomie socială (de convingerea că țara este coruptă, legile nu lucrează și îmbogățirea se face numai pe căi necinstite). Educația și, în genere, capitalul uman de nivel ridicat contribuie la reducerea intoleranței etnice. Segregarea extremă, pe criterii etnice, este favorizată de niveluri reduse ale educației și ale consumului de literatură. Sub aspect teritorial, mediile cele mai favorabile segregării etnice extreme sunt satele relativ dezvoltate, omogene din punct de vedere etnic. Regionalizări identitare 1tc "Regionalizări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
căi necinstite). Educația și, în genere, capitalul uman de nivel ridicat contribuie la reducerea intoleranței etnice. Segregarea extremă, pe criterii etnice, este favorizată de niveluri reduse ale educației și ale consumului de literatură. Sub aspect teritorial, mediile cele mai favorabile segregării etnice extreme sunt satele relativ dezvoltate, omogene din punct de vedere etnic. Regionalizări identitare 1tc "Regionalizări identitare1" Ceea ce se cheamă, cu o sintagmă deja supralicitată, tranziție postcomunistă este, în bună măsură, și căutare de definiții sociale cu caracter identitar. Exemplul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
proastei funcționări a instituțiilor, a celor juridice în special, pare să fie, din perspectiva datelor analizate, extrem de ridicat. În legătură cu naționalismul a rezultat că, la nivelul populației României, sunt puternic structurate trei variante de naționalism: identitar accentuat, identitar moderat și de segregare sau de excludere. O a patra stare de mentalitate se regăsește la nivelul celor care au un grad minim de aderență sau de interes pentru temele dezbaterii naționaliste. O caracteristică esențială a ideologiilor sociale difuze este dată de natura lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prejudecată, discriminare sau toleranță redusă, indiferent de intensitatea ei sau de mijloacele folosite pentru a o susține. Extensia minimă este dată de limitarea noțiunii la cazurile de negare explicită a valorilor democratice prin mijloace violente sau prin acțiuni/ideologii de segregare. În varianta extinsă, extremismul se confundă cu discriminarea, intoleranța și prejudecata. În cea restrânsă se reduce la terorism politic, antisemitism, rasism, pogrom etc. Facilitator comunitar - agent comunitar cu rol secundar, în sensul că ajută, dar nu dă soluții, lansează, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
atrași de luminile strălucitoare ale Wincantonului, ar fi fost tentați să se întoarcă după ora zece, oră la care ea încuia ușile. Numai că pe la opt și jumătate se părea că epuizaseră toate resursele de distracție din oraș. Atmosfera de segregare din baruri era atât de pronunțată, încât pentru Alan și Krishna a intra într-un astfel de local era sinonim cu a privi la o serie de tablori vivante din muzeul local de istorie. La White Hart își aveau cartierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
privind descentralizarea ca măsură de remediere a șubrezeniei dovedite în alegeri de PSD, Rus a primit doar o întrebare înțepată a Solzosului: ce să descentralizăm, eșecul? Iar bătrânul tovarăș Cozmâncă știe ce vorbește. În campania electorală am pronunțat insistent cuvântul segregare cu privire la PSD. Partidul s-a brânzit, deși conducerea superioară de partid neagă asta cu înverșunare. Dacă despre corupție dl Năstase mai zice că vine de pe undeva din stratosferă și pică pe capul oamenilor cinstiți, despre separare n-ar vorbi, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
structurat pe 19 recomandări principale 22 , se prezintă astfel: R1. Consiliul de administrație ar trebui să se reunească în mod regulat, să dețină controlul eficace și total asupra companiei și să monitorizeze managementul executiv. R2. Ar trebui să existe o segregare a responsabilităților conducerii care să fie acceptată în întreaga organizație pentru a se asigura echilibrul puterii și autoritatea, astfel încât niciun individ să nu aibă puterea absolută de decizie. R3. Consiliul de administrație ar trebui să includă directori nonexecutivi în măsura în care perspectivele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în care conceptul de companii înregistrate poate fi slab dezvoltat. Principiile globale 38 ale guvernanței corporative elaborate de OECD sunt următoarele: P1. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să promoveze transparența și eficiența piețelor, concordanța cu regulile și legile, precum și cu segregarea responsabilităților între diferitele conduceri, reglementări și autorități. P2. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să protejeze și să faciliteze exercițiul drepturilor acționarilor. P3. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să asigure tratamentul echitabil al tuturor acționarilor, inclusiv al minorității și al acționarilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
activități individuale utilizate de angajați sau procese corelate care se desfășoară în cadrul organizației (ERM). Dintre activitățile tradiționale de control 25 menționăm: autorizarea, restricția fizică de acces, supravegherea, verificările de conformare, manualele de proceduri, recrutarea și practicile de dezvoltare a personalului, segregarea sarcinilor, organizarea, numerotarea continuă a documentelor controlate, reconcilierea, managementul proiectelor și de achiziții, controalele sistemelor financiare, siguranța IT, managementul performanței. Managementul performanței reprezintă un control cheie care trebuie bine stabilit și se referă la un proces în care ieșirile și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]