185 matches
-
pentru căpătarea de către relațiile din grup a caracteristicilor specifice comunităților. Salaman definește două tipuri de astfel de comunități. Un tip este reprezentat de comunitățile cvasi ocupaționale, "acele comunități care sunt rezultatul unei arii sau loc de muncă izolat geografic sau segregat spațial, dominat de o singură firmă sau industrie" (Salaman, 1974: 20). În astfel de cazuri, modelele de interacțiune asemănătoare celor din comunități trebuie să apară, vrând nevrând. Orice va reduce auto-suficiența regiunii va conduce la o dezagregare a comunității. El
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
integrarea diverselor grupuri etnice ale naționalităților din USSR. Alături de cele trei straturi de nou veniți amintite mai sus, mai existau și muncitorii cu vechime. Obiectivul lui Straus era să vadă în care ocupații, regiuni geografice și ramuri ale industriei, modelele segregate ale unităților de lucru au condus mai mult sau mai puțin rapid la apariția unor modele integrate. De exemplu, țăranii nou veniți trebuiau să muncească în locurile fierbinți din metalurgie. "Ghetoizarea în anumite ocupații sau ramuri ale industriei (segregarea orizontală
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pieței imobiliare: sunt vizate de fiecare dată zonele insalubre. În timp ce în SUA acestea se află în imediata vecinătate a centrelor comerciale (vezi structură urbană), în țările Europene ele se află la marginea orașelor, devenind astfel și „mai puțin vizibile”. Cartierele segregate sunt un fenomen specific urban. Slum-urile și a ghetourile pot fi privite ca o realitate a României de astăzi. Datorită creșterii semnificative a sărăciei (Péter, 2003, pp. 10-17), a liberalizării pieței imobiliare, precum și a lipsei de politici sociale în acest
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
similaritățile și legăturile dintre rude, vecini etc. sunt mari), atunci rolurile celor doi soți sunt discriminative și ierarhizate.Dimpotrivă, cu cât rețeaua este mai densă, dar integrarea în ea a soților mai slabă, rolurile masculine și feminine sunt mai puțin segregate și ierarhizate. Explicația este dată de presiunea culturală: cu cât rețeaua este mai densă, cu atât cerințele de rol sunt mai omogene și suportul extrafamilial pentru un anumit tip de comportament este mai mare. Astfel, dacă unul sau amândoi soții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Într-adevăr, unele blocuri sunt locuite de oameni săraci, iar altele de familii prospere. Situația actuală reflectă o oarecare segregare rezidențială, existând diferențe între blocuri în ceea ce privește venitul mediu, stilul de viață și statusul social. Totuși, blocurile sunt mult mai puțin segregate decât alte tipuri de locuințe. Potrivit unor măsurători recente (Chipea, Hatos, Bălțătescu, 2004), cele mai bogate familii locuiesc în casele situate în noile cartiere suburbane, în timp ce membri păturilor celor mai sărace sunt localizați în casele situate în zona centrului istoric
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Am putea caracteriza segregarea romilor în sistemul educațional românesc ca fiind o segregare de facto. Segregarea de facto, în cazul românesc, nu este o consecință a legii/a unei politici oficiale, ci o manifestare a tradiției, prejudecăților și inerției. Școlile segregate sunt plasate de regulă, în vecinătatea unor comunități compacte de romi, în care adesea există și un grad ridicat de sărăcie. Deși nu există bariere legale în transferul sau înscrierea copiilor la alte școli, în practică există o serie de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai sus, ponderea tipurilor de școli în mediul rural este următoarea: 87,9% - școli mixte; 6,4% - școli cu o majoritate de elevi romi; 5,8% - școli în care predomină elevii romi. Practic, ultimele două categorii reprezintă școli de facto segregate, în care ponderea elevilor romi este majoritară. Aceste școli reprezintă 12,2% din totalul școlilor din mediul rural în care se instruiesc și elevi romi. Pe baza datelor UNDP, putem estima că în mediul urban școlile majoritar sau predominant roma
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
iar aproximativ o treime sunt școli de nivel I-VIII. Tendința de a segrega elevii romi în ciclul primar și secundar de învățământ are consecințe asupra traseului școlar viitor al acestor elevi, în condițiile în care calitatea educației în școlile segregate este mai slabă. Altfel spus, probabilitatea unui absolvent de școală generală provenit dintr-o școală segregată de a urma un liceu sau o școală profesională este foarte scăzută, iar șansa de a avea o educație superioară este, practic, inexistentă. Școlile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
șansa de a avea o educație superioară este, practic, inexistentă. Școlile care, din punct de vedere etnic, sunt preponderent roma sunt, în cele mai multe cazuri, rezultatul segregării rezidențiale. Mai mult de jumătate dintre școlile în care elevii romi sunt majoritari (școli segregate de facto) se află la o distanță mai mică de trei kilometri de unități școlare similare. Cealaltă jumătate a școlilor cu o majoritate de elevi romi se distribuie relativ egal între o distanță cuprinsă între trei și cinci kilometri, respectiv
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indicatori de output (rezultatele școlare ale elevilor), dar și de input (resurse materiale și umane). În cele ce urmează, voi continua cu analiza rezultatelor școlare, apoi voi evalua resursele materiale și cele umane implicate în educația elevilor romi din școlile segregate. Pentru a verifica ipoteza propusă, am ales acei indicatori care ne permit o perspectivă comparativă a rezultatelor școlare din școlile cu o majoritate de elevi romi cu ansamblul sistemului. Indicatorii după care vom aprecia rezultatele școlare sunt următorii: prezența la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că rețelele sociale informale (foștii colegii de școală, de exemplu, reprezintă o asemenea rețea) joacă un rol important în găsirea și ocuparea unui loc de muncă. În măsura în care romii sunt izolați și au relații sociale doar cu membrii ai comunităților închise, segregate, în care majoritatea oamenilor nu au un loc de muncă, probabilitatea romilor de a intra pe piața formală a muncii prin intermediul rețelelor informale este, practic, inexistentă. Nu în ultimul rând, segregarea în educație privează copiii romi de o comunicare socială
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe termen scurt și mediu, să aibă în plan școlar o serie de consecințe negative: creșterea incidenței neșcolarizării pentru generațiile viitoare de romi, încheierea prematură a traseelor școlare, creșterea incidenței analfabetismului funcțional. Acest eșec educațional previzibil în condițiile menținerii școlilor segregate reduce oportunitățile sociale, financiare și relaționale ale viitoarelor generații de romi. Crearea unui segment de romi slab educat, deși școlarizat, este de natură să adâncească și să transmită intergenerațional prejudecățile și stereotipurile la adresa populației de romi. Păstrarea sistemului dual în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
va avea de suferit. De la izolare, marginalizare și excludere, pe fondul acelei imagini slabe de sine, nu mai este decât un pas până la stigmatizare și autostigmatizare. Dincolo de efectele în plan personal ce pot fi contabilizate drept costuri individuale, menținerea școlilor segregate are efecte asupra întregului grup etnic al romilor prin întârzierea consolidării unei elite roma bine educate care să poată reprezenta interesele acestei etnii. Educația fiind un bun public, costurile cele mai importante asociate menținerii școlilor segregate sunt costurile sociale. Costul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
costuri individuale, menținerea școlilor segregate are efecte asupra întregului grup etnic al romilor prin întârzierea consolidării unei elite roma bine educate care să poată reprezenta interesele acestei etnii. Educația fiind un bun public, costurile cele mai importante asociate menținerii școlilor segregate sunt costurile sociale. Costul social cel mai vizibil al ignorării segregării romilor în educație este crearea unui segment roma puternic dependent de beneficiile sociale acordate de stat și incapabil să intre în competiție pe o piață a muncii din ce în ce mai concurențială
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din ce în ce mai concurențială. Susținerea unui segment roma din ce în ce mai mare prin beneficii sociale acordate de stat, dincolo de banii publici cheltuiți, contribuie la întărirea imaginii negative pe care populația majoritară o are față de romi. În plan societal mai larg, calitatea educației din școlile segregate, prin consecințele sale, face ca structura socială să fie tot mai mult una puternic condiționată etnic. O mare parte a absolvenților acestor școli segregate contribuie la mărirea segmentului romilor care se află într-o poziție socială inferioară, ce formează clasa
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care populația majoritară o are față de romi. În plan societal mai larg, calitatea educației din școlile segregate, prin consecințele sale, face ca structura socială să fie tot mai mult una puternic condiționată etnic. O mare parte a absolvenților acestor școli segregate contribuie la mărirea segmentului romilor care se află într-o poziție socială inferioară, ce formează clasa de jos a societății românești. Menținerea romilor într-o poziție marginală din cauza separării în educație generează, pe termen lung, costuri sociale concretizate în sporirea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un nivel care să asigure succesul școlar, rata ridicată a neșcolarizării și a abandonului școlar etc. În mod concret, acest ordin cere inspectoratelor ca, începând cu acest an școlar, să se interzică înscrierea copiilor romi de clasa I în școli segregate și să se conceapă planuri concrete de măsuri pentru ca într-o perioadă maximă de trei ani, în funcție de contextele locale, clasele sau școlile segregate cu elevi romi să fie desființate, iar aceștia să fie integrați în școli mixte, multietnice. Un alt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu romi (denumite în perioada comunistă școli pentru copii cu lower level of life style and culture) și celelalte școli din sistem. Deși în 1992 s-a trecut la un curriculum unitar, național, în Bulgaria școlile au rămas, de fapt, segregate. Evaluând segregarea în sistemele educaționale ale țărilor din Europa Centrală și de Est, un studiu recent al UNDP găsește pentru România cifre similare cu cele pe care le-am arătat mai sus (studiul ia în considerare deopotrivă mediul rural și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cum arătam mai sus, provenind din două licee diferite, ceea ce noi vom numi în mod descriptiv) segregat versus integrat. Distribuirea lor în grupuri de cercetare s-a făcut în funcție de vârstă, cadrul de învățământ (și sex) a fost următoarea: vârstă mijlocie, segregat - 19 (7 femei, 12 bărbați) vârstă mijlocie, integrat - 17 (7 femei, 10 bărbați); adult tânăr, segregat - 18 (10 femei, 8 bărbați); adult tânăr, integrat - 20 (10 femei, 10 bărbați). Interviul de tip povestea vieții Procedura cercetării va fi descrisă doar
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
segregat versus integrat. Distribuirea lor în grupuri de cercetare s-a făcut în funcție de vârstă, cadrul de învățământ (și sex) a fost următoarea: vârstă mijlocie, segregat - 19 (7 femei, 12 bărbați) vârstă mijlocie, integrat - 17 (7 femei, 10 bărbați); adult tânăr, segregat - 18 (10 femei, 8 bărbați); adult tânăr, integrat - 20 (10 femei, 10 bărbați). Interviul de tip povestea vieții Procedura cercetării va fi descrisă doar în măsura în care prezintă relevanță pentru scopul cărții de față, concentrându-ne asupra interviului de tip povestea vieții
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în primul an ca și cum am fi fost din grădina zoologică - ce s-ar fi întâmplat apoi? A fost o dezbatere foarte dură, dar nu puteam fi de acord cu asta. Am votat și am decis. I: Ați decis să rămâneți segregați? S: Fii atentă deci, cei care s-ar fi putut muta erau elevi eminenți, și am rămas în clasă cu ceilalți doar ca să nu creăm... Îți spun sincer, unora dintre noi le era frică de impact, după cuibul nostru, să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
așa cum arătam mai sus, nu am intenționat să formulăm categorii identice pentru cele patru grupe, iar ușoarele variații care s-au putut remarca în formulările categoriilor reflectă de fapt nuanțe ce se regăsesc în texte. Astfel, de pildă, în grupa segregată a adulților tineri a apărut o categorie pe care am numit-o „mândria în școală”, pe câtă vreme în grupa tinerilor adulți din clasele normale am descoperit o categorie pe care am etichetat-o „mândria de a avea succes și de a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pozitivă a școlii, pe ansamblu”), examinarea ierarhizării categoriilor indică proeminența lor relativă în amintirile absolvenților (de exemplu, categoria „evaluare pozitivă a școlii, pe ansamblu” ocupă un loc mai bun printre profilurile celor din clasele integrate decât ale celor din clasele segregate). Câteva categorii sunt însă specifice grupei integrate, cum ar fi „integrare cu succes” sau „un sentiment al libertății de alegere”, în vreme ce altele le sunt specifice celor din clasele experimentale - „discriminare și stigmatizare din partea sistemului”. Aspectele cele mai importante care sunt
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
atât din forță, cât și din sens. Discutarea rezultatelor Ce aflăm, de fapt, din profilurile prezentate mai sus cu privire la amintirile din trecut și la reflecțiile unor foști elevi care au învățat, de-a lungul liceului, în clase integrative ori clase segregate? 1. Integrare versus segregare: aspectul social. Este cât se poate de clar că atât absolvenții din cadrul programului experimental care sunt acum adulți tineri, cât și cei de vârstă mijlocie zugrăvesc în relatările lor imaginea unei minorități. În profilele ambelor grupe
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
clasele normale - o categorie ilustrată în dosarul lui David, în tabelul 6.1b. Așadar, în general, absolvenții programului experimental oferă o evaluare a dascălilor mult mai caldă, mai favorabilă și mai armonioasă. Ambele profiluri ale celor care au absolvit clase segregate includ referințe la cerințele academice din școală: în grupa adulților de vârstă medie, accentul este pus pe nivelul academic înalt al programului și pe experiența reușitei în cadrul lui (categoria 3), în vreme ce adulții tineri discută acest aspect atunci când își amintesc cât
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]