181 matches
-
a corespuns așteptărilor nostre"1193. Cu toate că "la comunele mici (...) nu era cu putință să se aplice atunci regulele legei nostre comunale, la comunele urbane tote, și la comunele creștine (mai cu seamă române) precum: Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Gropa Ciobanului, Topal, Seimeni, Cochirleni, Rasova, organisațiunea comunală a fost în scurt timp asemen3ea aceleiași din restul țărei"1194. De altfel, "comunelor urbane li s-a dat pur și simplu organisațiunea comunelor urbane din restul țărei"1195. În privința organizării învățământului "peste trei luni de la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
200 dintre aceștia fiind băieți și restul fete. În privința construcției de școli "avem (...) 19 edificie, construite de la începutul lui Ianuariu 1879, până astă-di (...) în comune române și anume la: Uurmbei, Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Saraiu, Gropa Ciobanului, Hârșova, Topal (plasa Hârșova), Seimenii Mari, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova (plasa Megidie), Mârleanu, Beilic, Oltina, Satu Nou, Bugeac, Ostrov, Coslugea (plasa Silistra Nouă)"1287. Noile localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aceștia fiind băieți și restul fete. În privința construcției de școli "avem (...) 19 edificie, construite de la începutul lui Ianuariu 1879, până astă-di (...) în comune române și anume la: Uurmbei, Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Saraiu, Gropa Ciobanului, Hârșova, Topal (plasa Hârșova), Seimenii Mari, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova (plasa Megidie), Mârleanu, Beilic, Oltina, Satu Nou, Bugeac, Ostrov, Coslugea (plasa Silistra Nouă)"1287. Noile localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic și Dăieni
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic și Dăieni "pot servi de model în veri-care comună rurală a țărei", iar cele din comunele: Bugeac, Coslugea, Satul Nou, Seimenii Mici, Gârliciu și Ostrov, din plasa Hârșova, "se pot număra între cele mai bune edificii școlare rurale"1289. De asemenea, existau "localuri bune pentru școle" la Cuzgun, Caranlâk și Topolog. În satele Caranlâk și Topolog "locuitorii români (...) așteptă învățătorii ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1903 plasa Constanța cuprindea următoarele comune rurale: Caraharman, Caramurat, Carol I, Cicracci, Cobadin, Gargalâc, Hasancea, Murfatlar, Omurcea, Palaz, Pazarlia, Techirghiol 2594. Plasa Medgidia cuprindea, la aceeași dată, următoarele comune rurale: Alacap, Biulbiul, Carabacî, Caratai, Chioseler, Cocargea, Cochirleni, Enigea, Mahmut-Cuiusu, Rasova, Seimeni, Tașpunar și Tortoman 2595. Plasa Mangalia cuprindea comunele rurale: Agemler, Azaplar, Caraomer, Cavaclar, Cazil-Murat, Chiragi, Edilchioi, Enghez, Gheringec, Musurat și Osmancea, Osmanfacî, Sarighiol, Tatlageac, Topraisar și Tuzla 2596. Plasa Hârșova cuprindea, în anul 1903, următoarele comune rurale: Calfa, Ciobanu, Dăieni
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Chioseler, Chiragi, Cicracci, Ciobanu, Cobadin, Cocargea, Cochirleni, Dăieni, Dobromir, Edilchioi, Enghez, Enigea, Enișemlia, Esechioi, Gargalâc, Gârliciu, Gârlița, Gheringec, Ghiuvegea, Ghizdărești, Hairanchioi, Hasancea, Lipnița, Mamut-Cuiusu, Mârleanu, Murfatlar, Musurat, Oltina, Omurcea, Osmanfacî, Ostrov, Palaz, Parachioi, Pazarli, Rasova, Regep-Cuiusu, Sarai, Sarighiol, Satu Nou, Seimeni, Șiriu, Tașpunar, Tatlageac, Techirghiol, Topolog, Topraisar, Tortoman, Tuzla și Urumbei 2882. Comunele rurale din județul Tulcea erau următoarele: Agighiol, Alibeichioi, Armutlia, Atmagea, Balabancea, Bașchioi, Beidaut, Beștepe, Canlî-Bugeac, Caramanchioi, Caranasuf, Caraorman, Carcaliu, Casapchioi, Casimcea, Cataloi, Cârjelari, Câșla Ciamurli de Jos, Ciamurli
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de inspecțiunile făcute de domnii subprefecți comunelor acestui județ în cursul lunii ianuarie anul curent"3051. Conform acestui document, în ianuarie 1911, au fost inspectate comunele: Cicracci, Cogealac, Casapchioi, Caranasuf, Ciamurli de Jos, Caracicula, Ciobanu, Cartalu, Topalu, Tașpunar, Satischioi, Serai, Seimeni, Potur, Toxof, Tuzla și Ghizdărești 3052. La 28 martie 1911 prefectura județului Constanța a înaintat către ministerul de Interne un "tablou cu inspecțiunile făcute de subprefecți comunelor din acest județ în decursul lunii februarie"3053. Astfel, administratorul plășii Hârșova a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
28 martie 1911 prefectura județului Constanța a înaintat către ministerul de Interne un "tablou cu inspecțiunile făcute de subprefecți comunelor din acest județ în decursul lunii februarie"3053. Astfel, administratorul plășii Hârșova a inspectat comunele: Cartal, Ciobanu, Tașpunar, Topalu, Sarai, Seimeni, Satischioi, Gârliciu și Ghizdărești 3054. Totodată, administratorul plășii Ostrov a inspectat comunele: Lipnița, Oltina, Parachioi, Almalău, Eschichioi, Bugeac, Regep-Cuiusu, Dobromir, Caraulac și Satu Nou3055. La 15 februarie 1911 administratorul plășii Constanța a inspectat comunele Casapchioi și Caranasuf, iar la 16
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cernavodă. În cursul lunii martie 1911 administratorul plășii Medgidia a inspectat comunele: Osmanfacî, Engi-Mahale, Hasancea, Osmancea, Cobadin, Murfatlar, Techirghiol, Caracicula, Mustafacî, Ghiuvenlia, Cavaclar, Docuzaci, Caraomer, Chiragi, Sarighiol și Ghelengec 3059. În aceeași lună, administratorul plășii Hârșova a inspectat comunele: Ciobanu, Seimeni, Saraiu, Tașpunar, Topalu, Ghizdărești, Gârliciu, Cartal, Satischioi, Almalău, Oltina, Carvan, Caraulac, Dobromir, Bugeac și Parachioi 3060. La 1 mai 1911 Direcția Administrației Generale a Personalului și a Contenciosului din cadrul ministerului de Interne îl informa pe domnul Gheorghe Coandă, căpitan în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Roșu înainte s-a chemat Ulița Gunoiului. --Despre această uliță, aflăm la 17 iunie 1776, din mărturia vornicului de poartă Toader Pivniceriul, care, fiind trimis de Costandin Rusăt vel logofăt, măsoară și hotărăște un loc dăruit de vodă lui Toader seimen domnesc. Acest loc se afla la “Gunoiul domnesc din dosul grajdului gospod”. --După cum se vede, slujbașii domnești s-au cam înădit la locul domnesc din preajma Gunoiului gospod. Asta se vede din mărturia hotarnică de la 9 aprilie 1777, făcută de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
numai o clipă, să răscolesc în memorie, părinte. După o scurtă pauză, îmi aduc aminte de un suret, adică rezumat, întocmit de un diac după un zapis din 15 octombrie 1667 (7176) care spune: „Altul zapis, de la Husein bulucbașa de seimeni, întru care scrie că, de bună voia lui, au vândut...locu de trei case pe Ulița Armenească, lângă Cîrste armanul, în Iași...au vândut lui Salî aga turcul”. Ia spune-mi, te rog, știi cine a fost de față la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cărora tronează vizitii care - țepeni precum parii - trec în trapul cailor dinspre sau spre palat. Pe alături merg în trap săltat slujitorii celui din trăsură...Ne întâlnim cu dregători domnești grăbiți spre îndeplinirea cine știe cărei porunci...Ne oprim în fața palatului gospod. Seimenii cu sânețle pe umăr se plimbă țanțoși prin fața curții. Câte un călăreț iese pe poartă pornind în galop întins spre cine știe ce destinație... Cine sunt acești călăreți, părinte? Aiștia sunt cei care duc poruncile lui vodă spre cele patru zări. Unii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
bătrîn ca de 70 ani, carăle dzise c-au crescut de mic Sandului băcal, socrul lui Constantin Cojocea, ș-au luat cu sufletul lui pe unde au fostu gardul ogrăzii acestui loc, și pe unde au arătat acest Toma siman (seimen=soldat folosit pentru garda curții domnești) am pus de au cercat și s-au găsit și parii ogrăzii...am măsurat locul acesta a lui Costantin Cojocea...și după cum am hotărît și am stîlpit, am făcut...această mărturie hotarnică la mîna
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Spuneai că unii și-au făcut case fără voie pe acel loc. Din mărturia aceluiași Ștefan Popăscul, vornic de poartă hotarnic, aflăm: „Și pe acest loc s-au aflat o casă cu pivniță di lemn a lui Vasilie Hordilă simanul (seimenul) gospod și o casă a lui Ioniță călărașul agescu și o casă a lui Ioniță croitorul și o casă a lui Ioniță ce-au fostu simăn și o casă a lui Gheorghie bucătarul” și încă și alții...Da’ știu că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
prin porunca domnului Constantin Moruz, în 18 august 1778. Zidul dimprejurul curților avea trei intrări: una Poarta domnească, în capul Uliței Mari; a doua dinspre Sf. Neculai cel Mare, numită poarta drăganilor; a treia dinspre Bahlui, ce-i zicea poarta seimenilor. Însă toate aceste zidiri cu antichitățile ce cuprindeau, cu partea ce mai rămăsese în țară din arhiva națională dusă în Polonia de către mitropolitul Dosoftei, sub Sobiețchi, cu odoarele domniei, toate fură prada unui al patrulea foc, mai cumplit decât cele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
biserici), micul Paris, orașul plăcerilor, al contrastelor, al femeilor fru moase etc. -, dar și dezastrele s-au ținut scai de ființa locu lui: incendii uriașe, inundații și cutremure devastatoare de cartiere întregi, invazii felurite - turci, ruși, bulgari, nemți -, bașca răscoalele seimenilor, arnăuților, pan durilor... Între atâtea, chit că mai puțin copleșitor, nenorocul la statui rămâne una dintre năpastele cele mai frapante. Și mai întristătoare. Corelată cu pasiunea distrugerii, frenezia fărădelegii, sictirul misofil, indiferența față de continuitate și omogenitate arhitecturală, drăceasca fervoare cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
nu se poate abține: "Nespusă vrăjmășiia a prostimei!". Execuția este înfățișată succint, însă tonul rămâne implacabil: "Și așea, fără de nice o milă, de viu, cu topoară l-au făcut fărâme". Terorizat de mulțimea dezlănțuită, dar escortat de o trupă de seimeni înarmați, vodă reușește, în cele din urmă, să scape cu viață. Zugrăvirea unui nor de lăcuste capătă dimensiuni hiperbolizate 73: de aceea Eugen Negrici vorbește, plastic, despre "o pagină învolburată de presentimentul medieval al sfârșitului de lume" (1998: 213). Sentimentul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în temeiul documentelor cunoscute și a amintirilor de familie. Aflăm că Anuța era fata lui Constantin Banu Bulubașa, care era fiul lui Neculai Banu Bulubașa, respectiv nepotul lui Vasile Banu Bulubașa, primul care a adăugat rangul „bulubașa”, adică ofițer de seimeni, la numele de familie. Tatăl său se numea Ursu Banu, și împreună cu frații săi, Vasile Banu și Stratul Bârzescu, toți trei fii ai lui Nicoară din Bârzești, urmaș ai vornicului Ion Banul, cel care la 1520 cumpără satul Hădărăești (ulterior
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Soțului meu Eugen și copiilor Matei și Maria Magdalena De același autor: Coloana - proză scurtă, 2000 Singurătatea lui Vlad Țepeș - roman, 2001 Părintele Alexie - biografie, 2002 Marea Fugă - roman, 2006 Seimenii — Vin, vin... — Doamne, sunt roșii de sânge! — Zăvorâți iute poarta, dau seimenii! Poarta grea de stejar scârțâi în balamale și se închise gemând. În clipa în care cuiul meșterit cu înflorituri trecu prin zăvorul puternic, loviturile de secure de afară
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Eugen și copiilor Matei și Maria Magdalena De același autor: Coloana - proză scurtă, 2000 Singurătatea lui Vlad Țepeș - roman, 2001 Părintele Alexie - biografie, 2002 Marea Fugă - roman, 2006 Seimenii — Vin, vin... — Doamne, sunt roșii de sânge! — Zăvorâți iute poarta, dau seimenii! Poarta grea de stejar scârțâi în balamale și se închise gemând. În clipa în care cuiul meșterit cu înflorituri trecu prin zăvorul puternic, loviturile de secure de afară începură să muște din lemn. Izbiturile răsunau ca un clopot, astupând urletul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lase la vatră, fără bani, oștirea mercenarilor sârbi? Vorba vine sârbi, că numai Dumnezeu știe ce erau: de înțeles nici între ei nu se înțelegeau, - sârbi, bulgari, albanezi, căzătură din oastea de ieniceri a sultanului, - știuți sub un singur nume: seimeni. Erau destoinici în meșteșugul armelor, dar fără urmă de omenie. Mai toți turciți, umblau făloși în dulame roșii. Și, uite așa, în postul mare, când toaca bătea pentru denie, s-a dezlănțuit prăpădul. În cete, cu iataganele goale sau cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pieptul blând unde-și găsea căldură și alinare. Bătrânul Preda Brâncoveanul le urma fără grai, în mâini cu două icoane cu ferecătură de argint; el de fapt era stăpânul casei, tatăl lui Pavel, căruia toți îi spuneau Papa, dar vederea seimenilor răsculați îi zdrobise toată puterea de împotrivire. Își aducea aminte cum, în urmă cu un an, tot aceiași lefegii, străini turciți aduși de Matei Vodă, unchiul său, făcuseră mare jale în Târgoviște. Spintecaseră boieri și prădaseră totul în cale, dând
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dăruise lui Papa, o tot mângâia, privind-o cu nesaț. Țigăncile se întrebau din ochi dacă boierul mai e în toate ale lui, când un urlet neomenesc și izbitura de perete a porților celor mari le făcu să înțeleagă că seimenii și gloata au pătruns în bătătură. Copiii începură să țipe, jupâneasa Stanca năvăli în odaie, îi luă pe cei doi mai mărișori de mână și porunci Zamfirei, care îl ținea pe Constantin, s-o urmeze. Coborând repede treptele în tinda
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au sărit peste poartă și au deschis-o, Papa se găsea tocmai în grajduri. Acum se lupta îndârjit, dar nu se știe de unde un plumb de flintă îl nimeri în umărul drept și scăpă paloșul din mână. Pe loc trei seimeni se repeziră și, luându-l de brațe și de păr, îl scoaseră în drumul mare. Acolo, cu lovituri de iatagan îl hăcuiră până când din trupul ce se zbătea se scurse tot sângele. Din cerdacul înalt, Stanca, albă ca varul, privea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
răcnet prelung. Hoarda dezlănțuită se repezi spre cerdac. Jupâneasa Stanca, mută, se trase cu spatele în casă, trântind ușa de stejar, iar pe cerdac boierul Preda și Tudora, ținând în brațe pruncul Zamfirei, rămaseră la voia mulțimii. Când unul dintre seimeni ridică arma să-l pălească pe bătrân, ca scoasă din minți urlă Tudora: — Stați!... Mulțimea se opri, de parcă un farmec se abătuse asupra ei. — Staaați, ajunge, ajunge sângele boierului celui tânăr! În șoaptă se întrebau cine-i fetișcana și răspunsul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]