52,615 matches
-
din titlul volumului 4/2001 al colecției "Plural" (Editura Fundației Culturale Române) sînt, cele mai multe, scriitoare și/sau personaje literare alese, cum explică editorii, mai ales din zona "clasicizată" a literaturii române, adică "așezată valoric", pentru a evita riscurile inerente unei selecții/evaluări în cadrul producției literare contemporane. Astfel că singura autoare-personaj de ultimă generație care și-a găsit locul în paginile acestei cărți este Simona Popescu, desigur cu fragmente din Exuvii - o carte într-adevăr fără riscuri, în sensul că orice contestatar
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
Fundației Culturale Române de popularizare a valorilor artistice, științifice, filosofice etc. românești, traducînd în engleză și publicînd texte reprezentative pentru mediul cultural de aici, care să ofere cititorului străin o imagine a prezentului și un rezumat al istoriei acestui mediu. Selecția personajelor literare (dintre care unele au autor, altele autoare) este cu adevărat cuprinzătoare. Voluntarele "pe stil vechi" Vitoria Lipan, Doamna Chiajna, Mara se întîlnesc între cele două frumoase coperte cu "misterioasele" Adela sau Doamna T., cu "fetița" lui Holban (probabil
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
din final, semnate de Margareta Sterian, Cecilia Cuțescu-Storck, Magdalena Rădulescu, contribuie la impresia de fast și eleganță cu care ne-a obișnuit, de ceva vreme, colecția "Plural". Într-adevăr, o carte "de arătat" prietenilor din străinătate, frumoasă și cu o selecție a textelor literare (dacă nu și a "discursurilor de escortă") reușită și interesantă. The Veil Is Lifted. Thirteen Heroines. Editura Fundației Culturale Române, colecția "Plural", București, 2001
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
succesiune de avize, culminînd cu avizul comisiei pentru artă monumentală a Ministerului Culturii, comisie constituită din oameni de artă și care se pronunță asupre proiectului din punct de vedere estetic. Pentru realizarea unei astfel de lucrări există trei modalități de selecție, la fel de valide din punct de vedere legal și profesional: prima dintre ele este concursul deschis, a doua o constituie concursul cu invitați, cel pe care Buculei l-a cîștigat, iar cea de-a treia privește atribuirea directă, în cazul în
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
teoreticieni, conceptul de termen poetic e util pentru lingvistică și pentru stilistica literară: tocmai pentru că reflectă uzuri fixate, deci cu consecințe asupra evoluțiilor semantice și asupra fundalului care dă nota specifică unor epoci și curente literare. Ca rezultat al unor selecții tematice (noțiuni fundamentale - timp, spațiu, natură, sentimente), de registru stilistic (cuvinte arhaizante, populare) sau de formă (calități eufonice, sonoritate), anumite cuvinte s-au impus, în diferite perioade, ca termeni marcați de apartenența la un registru "poetic", înalt. Acesta e de
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
păreri. Cînd halucinația noastră se întîmplă să coincidă cu halucinațiile celorlalți și ni se pare folositoare pentru a ne călăuzi prin viață, spunem că avem de-a face cu o percepție autentică. Prin perindarea atîtor veacuri s-a făcut o selecție între halucinații, fiind eliminate cele inutile sau dăunătoare și cele care nu s-au generalizat și n-au dovedit că sînt potrivite pentru toată lumea, dar numai Dumnezeu știe dacă nu cumva cele care s-au atrofiat nu se vor întoarce
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
XVIII - XIX și avangardele sec. XX. Ca și primul volum, cel închinat picturii italiene și ca și cel care i-a urmat, cel rezervat barocului, Pictura modernă este tipărită în Italia, în condiții tehnice ireproșabile, în asociație cu Editura Electa. Selecția iconografică și textele aparțin cercetătorilor italieni Stefano Zuffi și Francesca Castria, iar traducerea în limba română este realizată de scriitorul și italienistul Mircea Vasilescu. Cu un text minimal cantitativ și riguros aplicat la imagine, Pictura modernă este, în primul rînd
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
cu "Scaunele" lui Eugen Ionescu (jucat în ritm electrizant de doi foarte tineri actori francezi), din "in" am avut prilejul să văd peste jumătate din program (și am constatat, în paranteză fie spus, cît de modeste erau unele propuneri ale selecției, față de cîteva posibile oferte românești, de cît succes s-ar fi bucurat acolo spectacolele unui Dan Puric, de exemplu; teatrul românesc a fost complet absent din "in", prilej de a remarca, din nou, cît de lamentabil se prezintă România în
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
în paranteză și numărul paginii după o virgulă, urmat imediat de alt poet, într-un unic șir amețitor, care începe cu Eminescu și se încheie cu Irina Matei (?). Nu ai cum să găsești un nume căutat decît răsfoind toată antologia. Selecția este dispusă la compromisuri nepermise. Las deoparte cazuri de tip Mihai Beniuc sau Adrian Păunescu întrucît ele pot fi interesante ca istorie literară. Dar mă întreb pe cine mai interesează astăzi să citească în germană încercările poetice ale lui Dragoș
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
Corneliu Vadim Tudor, alături de poeți ca Paul Celan sau Gellu Naum cred că afirmația mea despre compromisuri nepermise pare blîndă. Nu este locul să discut calitatea traducerilor care, de asemenea, include bune realizări alături de ceea ce nemții numesc Pfuscherei și o selecție adesea neinspirată a textelor. Dar dacă vrei să știi cine a tradus un text ai mari dificultăți, pentru că traducătorii nu sînt menționați decît la cuprinsul deja descris. După o căutare migăloasă, constat că poemele lui C.V. Tudor sînt traduse din
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
Marius Chivu Binevenită ideea de a însoți ciclul inedit de poeme Cealaltă obișnuință al regretatului Iustin Panța cu o selecție din celelalte volume publicate antum. Singura remarcă este aceea că selecția se oprește doar la primele trei volume lăsînd pe dinafară Banchetul - echilibrul stabil și Manual de gînduri care liniștesc..., cărți de care acest ciclu inedit se apropie foarte mult
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
Marius Chivu Binevenită ideea de a însoți ciclul inedit de poeme Cealaltă obișnuință al regretatului Iustin Panța cu o selecție din celelalte volume publicate antum. Singura remarcă este aceea că selecția se oprește doar la primele trei volume lăsînd pe dinafară Banchetul - echilibrul stabil și Manual de gînduri care liniștesc..., cărți de care acest ciclu inedit se apropie foarte mult. Încă de la debutul din 1991 cu Obiecte mișcate, criticii au remarcat
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
chiar, pentru practica și teoria psihanalitică. Unele dintre ele, precum cea de sexualitate infantilă, vor provoca virulente rezistențe în validarea descoperirilor noii științe și îi vor aduce acesteia acuzația nedreaptă, dar comodă (și, după cum s-a dovedit, durabilă) de pansexualism. Selecția pentru acest volum are, prin deschiderea ei cronologică, meritul de a trasa evoluția gândirii lui Freud în ceea ce privește tema bazală a sexualității. Este sesizabilă astfel deplasarea treptată a explicațiilor din zona fiziologiei în cea a psihicului, corespunzătoare unei tendințe mai generale
Freud, reeditat by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15289_a_16614]
-
mostre ușor demontabile de ineficacitate a încercărilor de a cuprinde în limitele unui discurs o întreagă istorie a unor aspecte esențiale pentru cultura occidentală. Cele trei sute de pagini pe care Boorstin desfășoară, cronologic, aventura Căutătorilor îl obligă inevitabil la o selecție, interesantă în primul rînd prin ceea ce omite. Se oprește asupra antichității grecești, dar trece în grabă, așa cum făceau romanticii, asupra celei romane. Din literatura secolului XX îl reține doar pe Malraux, pentru meritul de a fi fost "unul dintre cei
O istorie a căutării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15291_a_16616]
-
literatura secolului XX îl reține doar pe Malraux, pentru meritul de a fi fost "unul dintre cei mai versatili și mai elocvenți căutători moderni". Lista omisiunilor poate lua forma unui dicționar. Boorstin ridică de fapt la rangul de criteriu de selecție ceea ce toți autorii de astfel de istorii încearcă să evite - subiectivitatea: "...i-am ales pe acei Căutători care constituie, pentru mine, o pildă elocventă și ale căror căi spre sensul vieții și al istoriei continuă să ne îmbie la căutări
O istorie a căutării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15291_a_16616]
-
în drept, posesori ai unui psihic de oțel, se aruncă de pe acoperișul casei doar pentru a dovedi rezistența la presiune a justiției? Toate aceste grozăvii s-au petrecut în intervalul unei singure săptămâni. Și nu e vorba decât de o selecție aleatorie, pentru că altminteri presa geme de atrocități, bestialități și înspăimântoare manifestări ale sălbăticiei. Societatea românească, perfect secționată în două, a devenit fie paradisul opulenței desfrânate (pentru cam jumătate de procent din populație), fie comuna primitivă, pentru restul. Partea ciudată e
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
reviste Meșterul Manole. Volum intitulat după altă nuvelă de atunci, Ucigașul Teofil, în ideea publicării lui într-o editură din Argentina, Cartea pribegiei a editorului inimos, Grigore Manoilescu. Certitudinea asupra acestor date permite lui Nicolae Florescu subliniatul spirit critic față de selecția operată de Mircea Popa pentru sumarul antologiei Moartea morții mele (Editura Dacia, 1999). Studiu al mecanismului social-politic care a generat atîta deznădejde omului Vintilă Horia și atîta stare sufletească pentru poezia exilului, Cuvîntul înainte vine să completeze cu demonstrații abrupte
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
Ionescu în țara tatălui, merge în continuarea cercetărilor în filosofia, literatura și atitudinea politică a intelectualilor din perioada interbelică, a numelor sonore care au devenit apoi celebrități mondiale. A doua, Falanga, e o retrospectivă a volumelor ei de poezie, o selecție strînsă din cărțile apărute între 1981 și 1997, plus un grupaj nedatat, probabil inedit. Un profil deci, care, ținînd cont și de lipsa de pudibonderie care se întrevede în poeme, aduce bine, mutatis mutandis, cu profilul unei celebre scriitoare-profesoare de
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
Dan Petrila După ce timp de 21 de ani Festivalul de film de la Berlin s-a aflat sub conducerea autoritară a "belgianului" Moritz de Hadeln, care, similar lui Gilles Jacob pentru Cannes, și-a asumat integral răspunderea pentru selecția filmelor din competiție și a reușit să asigure un prestigiu și un profil distinct Berlinalei, nou-numitul director Dieter Kosslick a preferat un stil de conducere colegial, invitînd practic la o masă rotundă pe responsabilii celorlaltor secțiuni ale Festivalului și într-
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
Palla din Siena (cursa medievală de cai care se ține anual), dar a trebuit să constate că secvența respectivă a fost înlocuită cu simularea pe elicopter de care am amintit și o nuntă într-un sătuc din Toscana. Surpriza din selecția germană a venit de la "Halbe Treppe", distins cu Marele Premiu al Juriului, prezidat de Mira Nair, proaspăta laureată de la Veneția pentru "Monsoon Wedding". Pornind de la un concept nu mai mare de 7 pagini, filmat cu o cameră digitală și bazîndu-se
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
două cupluri din Frankfurt pe Oder, care epuizate pe plan matrimonial își caută fericirea și, culmea, o găsesc! Un film meritoriu despre potențialul neexplorat al fiecărui om așa-zis "obișnuit", care s-a putut remarca și prin comparație cu restul selecției. Berlinala are de mult renumele de a fi festivalul cu cea mai înaltă încărcătură socio-politică, renume confirmat și acum prin Marele Premiu, Ursul de Aur, acordat peliculei anglo-irlandeze "Bloody Sunday", care recreează halucinant de real evenimentele din 30 ianuarie 1972
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
de pildă, cele cîteva fraze în care cronicarii și alți oameni de cultură din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea se refereau la originea romană a românilor, la originea latină a limbii, la unitatea locuitorilor din cele trei țări. Selecția pozitivă a funcționat coerent, reasamblînd fragmente importante pentru istoria formării unei conștiințe a identității naționale. Totuși, pentru o istorie alternativă - a conflictelor și a diferențelor -, pot deveni semnificative tocmai pasajele sistematic omise de comentatori. Stolnicul Constantin Cantacuzino (mă refer de
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
deveni semnificative tocmai pasajele sistematic omise de comentatori. Stolnicul Constantin Cantacuzino (mă refer de fapt la Istoria Țării Rumânești, fără a ține cont de mai vechile sau mai noile controverse în atribuirea paternității ei) n-a intrat decît marginal în selecția "estetică" a istoriilor literare: pe drept cuvânt, în măsura în care stilul său e destul de arid și oferă puține insule de subiectivitate și de expresivitate (voluntară sau involuntară). Pe de altă parte, ocolirea sa se explică și printr-o opțiune mai generală a
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
nimic nou, nimic care să nu fie o banalitate pentru specialiștii în istoria literaturii vechi; mi se pare totuși că merită observate tocmai preferințele culturale: textele sînt de mult în circulație publică, dar nu toate pasajele lor au intrat în "selecția oficială". De fapt, în spiritul opțiunilor previzibil patriotice ale comentatorilor, e înregistrată în istoriile literare cel mult ironia îndreptată împotriva grecilor ("hulesc pe alții, căce fiind ei scăzuți den toate și lipsiți, și supărați sînt foarte"; citez după ediția Cronicari
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
blagorodni și mai de folos neamuri, unii sînt den sîrbi, alții den greci, alții den arbănași, alții den frînci, alții dintr-alte limbi. Că și domnii încă mai mulți den streini au stătut". Se mai poate adăuga un pasaj (tot selecție fiind și aceasta, desigur): "că nice unul nu e, mi să pare, din câți mai nainte să văd astăzi și la curte că sînt, a cărora au tată-său, au moșu-său, au stremoșu-său, au tatăl stremoșu-său, au cevași mai
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]