422 matches
-
a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului Mircea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Necula vătaf și cu fiii săi, câți Îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ciucelul două seliști de casă, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Miloșoae și de la Cârstea, cu 2750 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Ciucelul o seliște de casă de la Crăciun și de la Lupul, cu 350 aspri. Și iar a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
câți Îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ciucelul două seliști de casă, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Miloșoae și de la Cârstea, cu 2750 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Ciucelul o seliște de casă de la Crăciun și de la Lupul, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă de la Stan și de la Lăudat, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă de la Pătru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cumpărat Necula vătaf de la Miloșoae și de la Cârstea, cu 2750 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Ciucelul o seliște de casă de la Crăciun și de la Lupul, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă de la Stan și de la Lăudat, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă de la Pătru și de la Dan, cu 350 aspri. Și iar sa-i fie lui Necula vătaf cu fiii săi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ocină la Ciucelul o seliște de casă de la Crăciun și de la Lupul, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă de la Stan și de la Lăudat, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă de la Pătru și de la Dan, cu 350 aspri. Și iar sa-i fie lui Necula vătaf cu fiii săi o moară pe apa Motrului, pentru că a cumpărat-o de la Lupul și de la Crăciun, cu 1650 aspri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de la Rădoae, cu 70 aspri. Și iar să-i fie lui Necula vătaf două vii În dealul Comăneștilor, pentru că le-a cumpărat de la Prodan și de la Frățilă, cu 800 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Ciucelul, o seliște de casă, de la Crăciun, cu 100 aspri. Și iar să fie lui Necula vătaf o seliște și o vie la Ciucelul, de la Stănilă, pentru că o plătit Necula vătaf pe Stănilă de bir pe patru ani, de toate dajdiile, pentru acea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dealul Comăneștilor, pentru că le-a cumpărat de la Prodan și de la Frățilă, cu 800 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Ciucelul, o seliște de casă, de la Crăciun, cu 100 aspri. Și iar să fie lui Necula vătaf o seliște și o vie la Ciucelul, de la Stănilă, pentru că o plătit Necula vătaf pe Stănilă de bir pe patru ani, de toate dajdiile, pentru acea seliște și vie. Și iar să fie lui Necula vătaf ocină la Glogova și la Mănăstire
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de casă, de la Crăciun, cu 100 aspri. Și iar să fie lui Necula vătaf o seliște și o vie la Ciucelul, de la Stănilă, pentru că o plătit Necula vătaf pe Stănilă de bir pe patru ani, de toate dajdiile, pentru acea seliște și vie. Și iar să fie lui Necula vătaf ocină la Glogova și la Mănăstire din partea lui Vălcul, fiul lui Dragomir, jumătate, de peste tot hotarul și din apă și din câmp și din munte, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lui Tepeiu și a lui Stănilă toată, pentru că a cumpărat-o cu o dulumă prețuită la 600 aspri și cu un inel, prețul lui 50 aspri și cu 200 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă la Clășă ă >nești o seliște de casă și cu casă, de la Danciul, cu 120 aspri și 3 ogoare, cu 100 aspri. Și de la Boița a cumpărat Mihăilă o crivină, cu 40 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o crivină la Ermonești, de la Oprea, cu 60
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu 120 aspri și 3 ogoare, cu 100 aspri. Și de la Boița a cumpărat Mihăilă o crivină, cu 40 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o crivină la Ermonești, de la Oprea, cu 60 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o seliște la Clășă ă >nești, de la Preda, cu 60 aspri. Și au vândut de a lor bunăvoie și cu știrea tuturor megiașilor și dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat și domnia mea lui Necula vătaf, ca să-i fie ocină și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Încă din 1410, documentele istorice consemnează existența a șase sate așezate între Cașin și Oituz, vechea vatră a actualului sat numindu-se în secolul al XV-lea Stănești. Într-un hrisov de la Ștefan Voievod, din 20 iulie 1443, se pomenește « seliștea de la Cașin «. Important este faptul că același act de întărire are menționat și Stan Cașin, nume care stă legătură cu toponimul în discuție. La 15 februarie 1643, într-un act de vânzarecumpărare este menționată, între altele, și « jumătate din partea de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Munții Sibiului, Balta Brăilei - Insula Mare a Brăilei, Ostrovul Mare - Porțile de Fier II, Depresiunea Bîrsei - Țara Bîrsei etc. Numele de locuri „omonime“ (cel puțin ca sorginte) se scriu și ele de multe ori în mod diferit: Stejăriș - Stejeriș, Săliște - Seliște - Siliște, Părău - Părîu, Petroasa - Pietroasa, Petriș - Pietriș, Mănăstirea - Mînăstirea, Răcaș - Recaș etc. Fenomenul dublei denumiri se întîlnește, de fapt, chiar mai frecvent, și la exonime: Auschwitz (Oświęcim), Skopie (Skopje), Belucistan (Belugistan), Botswana (Botsvana), Cambodgia (Kampucha), Capadochia (Cappadochia), Ceilon (Ceylon), Chomolungma
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
GRIGORE DRĂGAN n. 1951 Născut sat Seliște, raion Nisporeni Republica Moldova, studii: Facultatea de Filologie a Universității de Stat Moldova, Profesie: bibliograf epigramist, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova a publicat 7 volume proprii de umor și este cuprins cu aforisme maxime, epigrame în 19 culegeri / antologii
GRIGORE DR?GAN by GRIGORE DR?GAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83932_a_85257]
-
și altele. Actul respectiv fiind de întărire rezultă că așezarea a existat anterior anului 1436. Celelalte așezări sunt atestate documentar după cum urmează: -2 iulie 1439Jigăreni (Jigoreni) -12 aprilie 1457Găurești (Găureni) -12 aprilie 1457 Mirești -8 octombrie 1462Țibănești -9 februarie 1469„Seliștea căscioarelor pe valea fânațelor" -14 august 1483Căscoești (de la un Casco) -1469 o prisacă a lui Oană Păș cau aproape de Veja și cu vad de moară în Ș acovăț din gios de gura Vejei” -23 septembrie 1483Ivănești (de pe Șacovăț) -9 februarie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Petrea și fraților săi Oană și Duma stăpânirea peste satele lor de baștină : a) Brudureștii unde este casa lor (Dagâța) b) Jumătate din Tungujei c) un loc de moară pe Sacovăț d) Poiana de sus tot pe Sacovăț e) o seliște pe Racovăț unde a fost moșul lor “Oană Giuratul“ f) “seliștea căsciorelor pe valea Fânațelor“ M. Costăchescu arată că există un ipisoc din 7016 (1508) de la Bogdan Vodă “adus pentru moșia Ivănești a agăi Ioan Carp“. Totuși, în 1585 martie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de baștină : a) Brudureștii unde este casa lor (Dagâța) b) Jumătate din Tungujei c) un loc de moară pe Sacovăț d) Poiana de sus tot pe Sacovăț e) o seliște pe Racovăț unde a fost moșul lor “Oană Giuratul“ f) “seliștea căsciorelor pe valea Fânațelor“ M. Costăchescu arată că există un ipisoc din 7016 (1508) de la Bogdan Vodă “adus pentru moșia Ivănești a agăi Ioan Carp“. Totuși, în 1585 martie 25 găsim satul Ivănești cu moară pe Șacovăț întărit de Petru
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
străine, de " scârba și de urgia lui Gheorghe Ghica v.v. satul Ivănești din țin. Vaslui cu o prisacă pe care i la luat Gh.Ghica v.v.” (scrie Andrei Mihul). Pentru a întregi demonstrația, M.Costăchescu afimă: Cred că jumătate de seliște de care e vorba, a aparținut moșiei Ivăneș ti, care azi e în trupul moșiei Țibănești, din jud.Vaslui, pomenit deseori la trecut (1483, 1662), și din care a rămas probabil numele pârâului Ivănesca (azi și Durăceasa). Din istoria locurilor
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
inventar al acestor sepulturi. O altă categorie de morminte sunt cele plane, în număr de 38 în clasificarea propusă de V.I. Grosu, cele mai mari fiind cele de la Cuconeștii Vechi II (49 de morminte), Cuconeștii Vechi I (33), Petrești (40), Seliște (26) și Bocani (20). Dimensiunile gropilor variază, iar forma lor este uneori rotunjită, predominând totuși tipurile rectangulare. La Petrești au fost localizate, în interiorul necropolei plane, și câteva construcții de pământ atipice, mărginite de șanțuri și având forme dreptunghiulare, cu laturi
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
respectivă, ci mai curând al unei abandonări parțiale a acestei practici, pe măsura depărtării elementelor etnice purtătoare de aria răsăriteană inițială. Câteva situații atipice sunt reprezentate de înmormântările cu fața în jos de la Dubăsari și Roșcani și de mormintele de la Seliște, Tocmagiu, Burlănești și Văratic, care conțineau câte două schelete. Alte elemente care pot contribui la elucidarea ritului funerar al sarmaților din interfluviul pruto-nistrean sunt reprezentate de prezența în unele cazuri a rămășițelor de sicrie, atestate în mod cert în cinci
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
cărora le provoacă mari pierderi, uneori de legiuni întregi, cum este cazul în anii 89-92, episod amintit de Cassius Dio. Orizonturi mai târzii, databile spre sfârșitul secolului I d.Hr. și începutul secolului al II-lea d.Hr., caracterizează necropolele de la Seliște, Bocani, Cuconeștii Vechi I și II, Taraclia II ș.a., etapă care corespunde anihilării ultimelor enclave scitice târzii de către noi afluxuri sarmatice estice, care împing elementele vestice înspre Pannonia. Apariția unei grupe de monumente, incluzând piese de harnașament sofisticate, cu catarame
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
corp bitronconic, buza evazată, gâtul larg și scurt, fundul plat, toarta prinsă la un capăt de partea superioară a umărului, iar celălalt sub buză, dimensiunile fiind de 16,5 cm - înălțimea, 6,7 - diametrul fundului și 6 cm -diametrul gurii. SELIȘTE (centrul raional Orhei, R. Moldova) În Seliște, în malul abrupt al unui râu s-a descoperit un mormânt sarmatic nr.39 parțial distrus, datând de la sfârșitul sec. I și începutul sec. II d.Hr. Groapa mormântului de formă ovală alungită
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
scurt, fundul plat, toarta prinsă la un capăt de partea superioară a umărului, iar celălalt sub buză, dimensiunile fiind de 16,5 cm - înălțimea, 6,7 - diametrul fundului și 6 cm -diametrul gurii. SELIȘTE (centrul raional Orhei, R. Moldova) În Seliște, în malul abrupt al unui râu s-a descoperit un mormânt sarmatic nr.39 parțial distrus, datând de la sfârșitul sec. I și începutul sec. II d.Hr. Groapa mormântului de formă ovală alungită, era orientată pe direcția NNE-SSV, dimensiunile fiind
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
umplutura gropii au fost descoperite fragmente din lemn putrezit care proveneau de la scândurile ce acopereau groapa. Scheletul defunctului păstrat parțial era întins pe spate cu capul spre NNE, mâinile întinse pe lângă corp și picioarele drepte. Mormântul nr. 39 de la Seliște cuprinde obiecte de inventar funerar specifice sarmaților: mărgele mărunte din sticlă din care unele sunt de formă cilindrică, circulară, și bitronconică, iar altele îngemănate, de culoare albastră, verde, roșie sau albă, unele fiind ornamentate; fusaiolă bitronconică; scarabeu din faianță egipteană
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
cu capetele libere și distanțate una de alta; o brățară de bronz de formă inelară, realizată dintr-o bară de bronz descoperită în pământul de umplutură a gropii, cu capetele libere în formă de conuri distanțate una de alta. În Seliște, în sectorul sudic al unui promontoriu a fost descoperit mormântul sarmatic nr. 65, la adâncimea de 0,40 m de suprafață, datând din a doua jumătate sau sfârșitul sec. I și începutul sec. II d.Hr. Groapa mormântului de formă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
cu colțurile rotunjite avea dimensiunile de 1,64 m - lungimea, 0,64 m - lățimea și 0,40 m adâncimea. Scheletul defunctului era întins pe spate cu capul spre N, mâinile întinse pe lângă corp și picioarele drepte. Mormântul nr. 65 de la Seliște cuprinde obiecte de inventar funerar sarmatic: fragment dintr-o fibulă fragmentară din fier, din care se mai păstrează o parte din arc și piciorul, arcul fiind lamelar și portagrafa dreptunghiulară, extremitatea piciorului ridicată în sus și răsucită în formă de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
elevi, frate și soră, Gabriela și Gabriel Vretenar, o exemplificare a dialectului istro-român după câteva cuvinte în proză. „Cire fost-a Andrei Glavina. Elu s-a născut la 30 mărtișniacu 1881 la Sușniewitza. Când ie fost-a feciorici în se seliște verit-a câteva vote un mare profesor rumanez de la Universitatea din Iași, lu cui lumele fost-a Theodor Burada. Cesta profesoru fost-a un mare patriotu și ămnat-o printru tate locurile (irva biveit-a) de Rumanez așa riveit-a și ăr Istria.” Gabriela
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]