52 matches
-
1905, istoricul literar face loc teoreticianului literaturii simboliste. Ideile de teoretician și critic literar, Ovid Densusianu le expune în paginile revistei „Viața nouă”, într-un articol Rătăciri literare. În acest articol de data asta, criticul Ovid Densusianu ia atitudine față de semănătorism: „Lăsați sumanul, în el sunteți grotești ...” Deasupra fondului împrumutat mai naiv, mai simplu, trebuie să se înalțe personalitatea de o alcătuire bogată, mai fină, mai complicată a artistului. Așa au înțeles artiștii mari inspirarea dim popor”. În continuare revendică dreptul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și tradiționalism, Poezia de la Gândirea, Constantele poeziei gîndiriste. Recunoscând și asumându-și impasul terminologic, autorul riscă să redeschidă controversa dintre modernism și tradiționalism (termeni folosiți uneori impropriu sau tendențios), id est orientarea europenizantă, lovinesciană și cea autohtonizantă (cu obârșia în semănătorism) care și-au disputat vreme de douăzeci de ani trofeele artistico-literare. Departe de a cultiva aceleași valori la mare preț în "Semănătorul", lunarul "Gândirea" este considerată totuși ca direcție ideologică, exponenta tradiționalismului. Sub aceeași zodie tradiționalistă se află, "gruparea atât
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
opera lui Alecsandri și a lui Creangă), apărată și ilustrată de Lovinescu și de cei câțiva discipoli (Zarifopol, Vianu, Pompilu Constantinescu etc.), a fost pururi primejduită, subminată și de-a dreptul fagocitată de felurile curente și ideologii naționalist-eticiste (de la poporanism, semănătorism, gândirism și tezism până la național-comunista doctrină ceaușistă). Autorul cărții nu uită să ne pună mereu în gardă asupra confuziei, uneori premeditate, dintre cultură și literatură ca artă, ficțiune, autonomie estetică, dintre scrierile militante religioase, moralicești sau memorialistice și nuvelă, roman
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
nemiloasa luciditate dusă până la cruzime sunt, după Eugenia Tudor-Anton, trăsăturile care o impun decisiv pe Hortensia Papadat-Bengescu în literatura momentului său, prin cultivarea lor prozatoarea integrân-du-se unui curent de înnoire mai larg. Fiind cum este "ea demolează prejudecățile și idilismele semănătorismului românesc", acțiune care în chip natural o solidarizează cu sincronismul lovinescian și o apropie, după război, de cercurile moderniste și de mișcarea de la "Sburătorul". Incitante sunt considerațiile Eugeniei Tudor-Anton referitoare la faptul că "mai toate romanele scriitoarei se petrec într-
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
rămîne Sadoveanu. Încarcerat pe viață și pe posteritate în formule critice generatoare de disconfort în ierarhizarea valorilor interbelice, Cezar Petrescu este nevoit să-și încadreze uriașa Cronică românească a secolului XX în grila strîmtă a rezistentelor etichetări: "întîrziat epigon al semănătorismului", "antimodernist", "emul sadovenian". Se apără, copilărește, cu scutul teoriilor lui O. Spengler pe care le deformează involuntar în propriile-i oglinzi de circ, purtate demonstrativ prin labirintul "orașului cosmopolit" cu oameni dezrădăcinați pe care metropola "îi atrage și îi suge
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
Iorga e numele colectiv al unui considerabil număr de monștri." Marele polihistor va reacționa la fel de nemulțumit cu ocazia discursului de recepție la Academie, al lui Blaga, în 1937, când Regele Carol II, în răspunsul său luase atitudine, printre altele, împotriva semănătorismului și-l felicitase călduros pe noul academician. Scena e descrisă pe larg de acesta. Să mai adaug că Simona Cioculescu publică și o lineară autobiografie și un memoriu de activitate, redactate de poet în anii comunismului. Reținem de aici mai
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
clasificare a poeților în Antologia poeților români din secolul al XX-lea, 1900-1940, înscriindu-i pe fiecare curentelor literare pe care le ilustrează: Precursorii (deosebind pentru simbolism pe: Macedonski, Iliu Săvescu, Ștefan Petica; pentru neoclasicism pe Duiliu Zamfirescu și pentru semănătorism pe G. Coșbuc și Al. Vlahută. Alte proecte de antologii clasează: Poeții Semănătorului și Luceafărului din Ardeal; Poeții simboliști; Poeții moderniști; Poeții Tradiției și Gândirii. Grupează apoi într-altfel poeții în vederea alcătuirii unei Antologii liricei române de după război , iar în
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
lozincă a antimonarhismului comunist. A doua mare temă a istoriei literaturii, problematizată simplist, maniheist, de Emil Boldan, pentru sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea este "o înverșunată luptă între realism și antirealism". Simbolismul, poporanismul și semănătorismul sunt considerate "curente literare antirealiste" și, mai grav, "diversioniste" (p. 109). În timp ce toată ideologia lor e diabolizată, considerată fie decadentă (simbolismul), fie reacționară (poporanismul), fie naționalistă (N. Iorga), unii dintre scriitori (Al. Macedonski, G. Bacovia, G. Ibrăileanu) sunt salvați prin
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
că le explică. Etnocentrismul produce întotdeauna celor care se contemplă în autohtonitate, mirajul confortabil că sunt mai buni, mai fericiți, mai plini de talent decât alții, de aproape sau de departe; că pot construi pe seama lui edificii trainice 7. De la semănătorism încoace, Creangă a trebuit să treacă printr-o lungă receptare identitară, care a obosit și s-a uzat în timp, prin suprasolicitare, dar care nu a putut explica frazarea cultă, densă în volute, „cărturărească” a paginii sale, cu sonorități adesea
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
indicarea pseudonimelor altora ( Cornel Barborică a scris și sub pseudonimul Andrei Severin), ca și la traducerile efectuate de unii dintre autori. Socotim a fi foarte bună inițiativa de a se prezenta succint și critic unele curente literare, de ex. gîndirismul, semănătorismul, simbolismul, literatura de avangardă. De asemenea trebuie spus un cuvînt de laudă pentru informația "la zi" a autorilor articolelor. Apărut în 2001, SRS conține titluri din ultimii doi ani, 1999 și 2000 ( la Eminescu, volumul Dulcea mea doamnă, 2000, sau
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
ea o anume suficientă, mai ales că avem încă de perseverat spre occidentalismul revendicat de unii (ardelenii) în dauna altora (regățenii)". Dimensiunea teoretică a cărții este dominată de contradicțiile fundamentale din istoria culturii române: tradiție și modernitate, forme și fond, semănătorism și Lovinescu, acceptarea sau neacceptarea Occidentului. Orientalismul, se situează printr-un soi de încăpățânata "logică himenală", cum ar spune Derrida, mereu la mijloc, mereu că un prag incert între contradicții: spiritul oriental pare "în termenii disocierilor lovinesciene (...), mai degrabă, un
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
Blaga, care reprezintă ,cea mai fericită sinteză de tradiție adevărată și spirit modern". Oricât de rezonabil și echilibrat (el combate ,jalnicele imitații sterile, fie ele Ťmodernisteť", fie ele Ťpseudo-tradiționalisteť, clișeele, falsul motiv patriotic ,tratat fără talent și versificat fără culoare", semănătorismul minor) Ion Pillat respinge prea categoric ,literatura de import", mai exact, avangardismul, care credea că reprezintă ,un pericol de desnaționalizare, de înstrăinare de pământ și de neam". Acesta ar fi fost îndepărtat de către grupul de la ,Gândirea", lupta ,fiind câștigată de
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
este "literatura mistico-religioasă, obscurantistă și naționalist-șovină, răspândită mai ales prin publicația cu caracter fascist "Gândirea" (p. 118). Interesantă (adică ciudată) este viziunea critică a lui Emil Boldan văzând repetarea unei simetrii la interval de câteva decenii: așa cum simbolismul, poporanismul și semănătorismul au bruiat și contrabalansat realismul critic afirmat de marii noștri clasici - avangardismul, modernismul și gândirismul se opun realismului susținut de Sadoveanu, Rebreanu și cei doi Petrești, Camil și Cezar. Fraza întortocheată a lui Emil Boldan, care imaginează aceste similitudini, merită
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
Contemporanul", factori de progres, sunt mai importanți decât Maiorescu și direcția revistei "Convorbiri literare", factori reacționari. Realismul critic va fi umbrit spre sfârșitul secolului al XIX-lea de antirealismul unor curente diversioniste, decadente, cum s-au dovedit simbolismul, poporanismul și semănătorismul. Va renaște însă, în confuzia ideologică a epocii interbelice, sub forma unui nou realism, susținut și exemplificat de Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil și Cezar Petrescu. Teza întregii istorii a literaturii române este enunțată de Emil Boldan cât se poate
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
pînă la reconstrucția vieții înseși în cheie ficțională. Pe această plajă enormă de materiale, suporturi, tehnici și medii, contemporaneitatea rămîne o problemă de atitudine, de înțelegere și de viziune; în mod paradoxal o gîndire conformistă și mimetică poate eșua în semănătorism chiar dacă se exercită pe cîmpii virtuale și lucrează cu instrumente electronice, după cum cărbunele, dalta sau lutul pot construi, împinse de o gîndire dinamică și de o înteligență suplă, forme exponențiale pentru cea mai vie contemporaneitate. în această perspectivă, cele trei
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
prin afirmarea specificului poeziei sale, și celălalt, la nivelul noutății pe care o propune Goga în istoria posteminesciană a poeziei românești. Pentru primul aspect, poemele se distribuie în poezie socială, cu puternice accente mesianice și militante, specifice, după istoricii literari, semănătorismului (Rugăciune, Clăcașii, Plugarii, Dascălul, Dăscălița, Casa noastră, Bătrâni), poezie de evocare a locurilor și atmosferei familiale (Oltul, Noi, Lăutarul, În codru, Ruga mamei), poezie de stare și meditație existențială (Departe, Sara, La stână, Așteptare). În toate aceste poezii tematice funcționează
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
junimismul, prin anii '90 ai secolului XIX, își face apariția o puternică tendință națională. Ultimii ani ai secolului și primii ai celui de după el abandonează clasicismul (în fond, un antiromantism), „logica" maioresciană în favoarea realismului, naturalismului și a unui neoromantism idealist. Semănătorismul și, în general, țărănismul idilic sunt la modă. În marginea tabloului, se află întâii scriitori premoderni, simboliștii, lirici, urbani și prooccidentali. După Marele Război, lucrurile vor sta exact pe dos. Rolul de lider de opinie literară îl va lua E.
„Centrul“ și „marginea“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6430_a_7755]
-
și tradiționalism", "Poezia de la Gândirea", "Constantele poeziei gîndiriste". Recunoscînd și asumându-și impasul terminologic, autorul riscă să redeschidă controversa dintre modernism și tradiționalism (termeni folosiți uneori impropriu sau tendențios), id est orientarea europenizantă, lovinesciană și cea autohtonizantă (cu obârșia în semănătorism) care și-au disputat vreme de douăzeci de ani trofeele artistico-literare. O primă concluzie a autorului ce ne scoate din hățișul terminologic ar fi următoarea: "poezia tradiționalistă nu se opune poeziei moderne cu care este consubstanțială, pe când tradiționalismul, ca atitudine
„Gândirea“, fără prejudecăți by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7648_a_8973]
-
pe axa realism-antirealism. Realismul socialist, în cel mai sănătos spirit revoluționar proletar, crește pe solul unei tradiții artificios amplificate a realismului critic. De cealaltă parte, antirealismul uneltește reacționar, diversionist, în spirit burghez, căpătând forme derutante și detestabile: simbolismul, poporanismul și semănătorismul la începutul secolului XX, iar în deceniile interbelice: avangardismul, modernismul, ortodoxismul. Apolitismul junimist și autonomia maioresciană a esteticului sunt expresii ale spiritului burghez, preluate la modul decadent de modernismul lovinescian, "ilustrând descompunerea artei și literaturii burgheze". Scriitorii exilați (Mircea Eliade
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
oprea și se întreba, ca și noi astăzi: „Când citea literatură, când mai și scria opera?” Apariția volumului Poeme cu îngeri în 1927 îi amplifică cota aprecierilor în lumea literară. V. Voiculescu, despre care se vorbea și scria că aparține semănătorismului, că oscilează între acest curent aflat la apusul manifestării sale și căutările poetului de „a se rupe” și a-și găsi vocea proprie, pe linia creației tradiționaliste. Devenise poetul despre care G. Călinescu sublinia că până acum, a scris o
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
poetică. Sincronismul și participarea lui îi umplu cu prisosință neantul zilelor. Atât numai că, în caligrafierea sincronică ori tardivă a ideilor, nu pune toată acuratețea așteptată de la d-sa. Nu întîlnim nicăieri în Evoluția poeziei lirice, alături de reproducerea criticei aduse semănătorismului, de a fi o pură decadență, sursa de unde e luată. S-o spunem noi. Această idee a unui decadentism, lipsă de inventivitate, aplicată la întemeietorii Semănătorului, o întîlnim pentru prima oară la d-l N. Davidescu (primul volum de Aspecte
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o apo logie lucid filială care întrece, fie-mi cu iertare, toate elogiile satului românesc. Îi aparține lui șerban Anghelescu și îl găsiți în cartea sa recentă Farmecul discret al etnologiei. Pe același ton, textul continuă cu cîteva fermecătoare dezvrăjiri : Semănătorismul și poporanismul au adîncit ceea ce discursul pașoptist lăsase în arena ideologică : sfințenia rurală, culpa intelectualilor care s-au separat de izvorul veșnic al autohtoniei. Din nou este vorba despre o unitate primordială pierdută. Instaurarea diferenței, despicarea neamu lui sînt privite
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
doar el, Bacovia, atinge cu adevărat umanul. Tonul pur, liric, se iscă tocmai din disperarea sa neagră și incurabilă. Mereu autentic, Bacovia ne marchează și ne rămîne pentru totdeauna foarte aproape". În atmosfera românească a debutului bacovian, una marcată de semănătorism și poporanism, apariția Plumbului ne racordează instant la Occident: "O apariție de un asemenea calibru pe piața literară reprezintă un fenomen, în special printr-un fapt capital ce ține de geografie: occidentalitatea la marginea Europei. Bacovia este un "occidental" la
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
construirii socialismului. (Ă). Viața țărănimii noastre a fost reflectată de literatura noastră prin viziunea unei oglinzi deformate. (Ă). Literatura noastră - cu excepția unor momente Însemnate din opera lui Caragiale, Coșbuc, Vlahuță - a reflectat În mod vicios acest raport de forțe. (Ă). „Semănătorismul” care exploatează În literatură tema țăranului, la Începutul veacului XX, după o scurtă perioadă de apostolat cultural În masele țărănești nu lipsit de caracter progresist, devine expresia literară a concepției de viață a burgheziei rurale, mici și mijlocii, În completă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ai romanului Desculț au Înțeles just deosebirea fundamentală dintre acesta și restul cărților inspirate, pînă acum, din viața satului românesc. Dar entuziasmul celor mai mulți față de noua operă s-a manifestat Într-un mod foarte străin de preciziunea și principialitatea criticii. «Poporanism», «semănătorism», deoparte, «realism», de alta, s-au amestecat deavalma cu epitete care de care mai umflate (evident, și mai seci) duse până la absurd, ca: «o operă sălbatică și stufoasă», după cronicarul Națiunii, sau «un filon de aur», «expresia formidabilă a hâdei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]