63 matches
-
poate de potrivite și astăzi, că e cât se poate de actual. Or, acum articolele astea sunt redescoperite, sunt publicate în volume aparte și iată Eminescu gânditorul politic, Eminescu ideologul apare în prim plan. E o ideologie potrivită cu mișcarea semănătoristă și, în general, cu românismul epocii. E o ideologie națională, puternic marcată componenta națională, chiar cu ceea ce i s-a reproșat mai târziu, cu unele exagerări naționaliste, xenofobe și antisemite. Dezbaterea este că Eminescu nu știa atunci când a scris aceste
Este Mihai Eminescu românul absolut? Istoricul Lucian Boia la Interviurile Republica () [Corola-blog/BlogPost/338343_a_339672]
-
mare a fixat linia generală a originalității literare românești. Pe această linie scriitorii au putut înainta pe urmă fără teamă de rătăcire, având de altfel totdeauna la îndemână pe țăranul român, în caz de îndoieli. După Creangă și Coșbuc, mișcarea semănătoristă, împreună cu cele similare și adiacente, a putut enunța axiomatic că o literatură românească adevărată trebue să purceadă din realitatea românească, adică direct sau indirect din țărănimea care reprezintă ceea ce are mai original neamul nostru. De fapt semănătorismul n’a făcut
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
aparte, fapt ce reliefează acuta lipsa a unor baze axiologice de natură mistic-creștină. Un astfel de caz, bogat în semnificații și de o profunzime aparte, ne transpune, ce-i drept, într-o manieră parcimoniacă, autoarea gălățeancă Aurora Cristea, proaspătă debutantă semănătoristă. În microromanul intitulat ,, Povestea Danei”, scriitoarea reușește să-și transpună cititorul mod succesiv în câteva situații aparte, de la cea a fetei îndrăgostite și până la cea a decesului provocat de avort. Meritul autoarei constă în frumusețea descrierii unei biografii finalizate trist
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
risque de s'assombrir et de se banaliser. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1002 V. Ibid : " Încercările anterioare de traducere ale lui Faust au eșuat, printre altele, și fiindcă traducătorii au încercat să ocolească neologismul, introducând un grâi semănătorist în tălmăcirea unei opere de înaltă, supremă intelectualitate. " (" Leș tentatives antérieures de traduction de Faust ont échoué, parmi d'autres raisons, parce que leș traducteurs ont essayé d'éviter le néologisme, en introduisant un langage populaire dans la traduction d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dreptul fasciști. În anumite sensuri, ideile eugeniste au sprijinit răspândirea secularismului dincolo de cercurile intelectuale, căci populația țărănească nu a avut (și, din păcate, nici acum nu are) un rol activ În cultura publică. Aceasta le era livrată țăranilor În spirit semănătorist: idilic și pios. Legionarii au impus drept componentă identitară ortodoxismul. Fiindcă nici primarii, nici alte autorități civile nu valorau mare lucru ca importanță În comunitatea țărănească, eugeniștii au căutat alianțe Între preoți. Dar ortodoxia promova mai ales caritatea din milă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
literară a concepției de viață a burgheziei rurale, mici și mijlocii, În completă dependență de „monstruoasa coaliție” dependentă deci de clasele exploatatoareă (Ă). Însemnătatea deosebită a romanului Desculț constă În faptul că sparge acest clișeu Învechit și deformat al concepției semănătoriste despre viața țăranului, restituind literaturii această viață În realitatea ei istorică. (Ă). În această imagine de iad nu surprinde nici primitivismul moravurilor, nici superstițiile nenumărate, nici bestialitatea, pe alocuri a oamenilor (uciderea copilului nou născut de către Aposta a lui Cuclea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
morală deosebit de puternică pe care o generează ideea despărțirii de pământul avut din străbuni, a despărțirii, de fapt, de vechea cale trudnică dar bătătorită din strămoși a vieții izolate și chinuite pe peticul propriu de pământ. (Ă). Iată de ce literatura semănătoristă și poporanistă, ca și cea a fascismului de mai târziu, este expresia urii exploatatorilor Împotriva acestei tradiții. Iată de ce naturalismul ca metodă de creație a burgheziei, este nu numai un dușman al realismului socialist, dar și expresia disprețului și dușmăniei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ar fi nimic rău. Nu vârsta Înaintată o reproșăm personajelor, ci o anumită comportare bătrânească, o anumită lâncezeală, lipsă de vigoare, un anumit aer de resemnare și o sfătoșenie răsuflată, toate aceste Însușiri aparținând blajinilor, și săracilor cu duhul țărani semănătoriști. Adeseori, voind să-și „umanizeze” eroii, ca să nu fie simple discuri reproducătoare de discursuri, poeții le atribuie vreo apucătură din cele ale „bunicului” Delavrancea, ale „bunicului” și „bunicii” lui Șt. O. Iosif sau ale „dascălului” lui Goga. Un erou al
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
crime. Peisajul suferă că este tăiat salcâmul și-l denunță pe ucigaș (...). De aceea Salcâmul este de fapt un poem în proză dedicat sentimentelor simple dar adânc umane ale poporului. Creația lui Marin Preda nu are nici o contingență cu literatura semănătoristă de până atunci, care înfățișa satul în culori de ilustrată: țărani îmbrăcați în costume naționale imaculate, cu fețele radiind de fericire, pășind cu coase pe umăr, pe lângă tradiționalele troițe. Marin Preda a venit în literatură tocmai pentru că simțea nevoia să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o rugăciune veche, din vremea când munții și pădurile erau cetăți de apărare pentru oamenii fugiți din calea prădătorilor.” Ați văzut, stimați cititori, cât de bine a descris Pazi hăituiala, Încheind cu un splendid tablou natural, În stilul marilor prozatori semănătoriști. Cum aveau să se deruleze partea finală a arestării și, apoi, ancheta, vom arăta În numărul proxim al revistei. Însă, Înainte de a Încheia această parte, vom cita portretele sintetice ale celor douăsprezece colege de lot ale autoarei, reale modele ale
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
evidența că - până la începutul secolului XX - singurele universuri ce s-ar putea constitui oricând în repere estetice într-o eventuală istorie a genului, sunt acelea ale lui Eminescu și Macedonski. Pașoptiștii erau, în marea lor majoritate, retorici și teatrali; pentru semănătoriști și poporaniști poezia se rezuma la un simplu ritual formal, lipsit de profunzime și gravitate metafizică, reducându-și în fond rolul la vehicularea unor poncife ideologice, în timp ce primii simboliști se arătau seduși mai cu seamă de latura facilă și grațioasă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
e jocul arză-l-ar focul. (TITLUL) Pe de altă parte, în Georgicele lui Mircea Cărtărescu putem detecta cu ușurință și un alt tip de intenție „parodică”, vădit polemică de astă dată, orientată împotriva imaginii idilice a satului, impuse de semănătoriști și perpetuate cu bună știință de propaganda comunistă. Din acest punct de vedere, Georgicele cărtăresciene se situează, spuneam, pe același palier cu volumele lui Marin Sorescu din seria La Lilieci, cu Un potop de simpatii al lui Petre Stoica sau
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o oralitate atât de autentică, la începutul, ca și la sfârșitul povestirii; oamenii care îi dau de pomană, vorbele lor, priveliștea sunt mai din abundență, decât rustic-românești, numai că implicând infailibila știință a scriitorului de a evita orice ostentație neaoșist semănătoristă ori de alt gen. Motivația artistică a alternării planului ,,real’’ cu cel ,,fantastic’’ este concretizată pe o tranziție naturală ca și la Creangă, dacă nu chiar și mai ingenioasă. Ireproșabilul meșteșug compozițional al scriitorului este surprins mai cu seamă în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
al hotarului întreg”. Alți preopinenți le stabilesc originea în cadrul obștilor țărănești primitive, ceea ce pare mai verosimil. Unele controverse se datoresc și faptului că autorii și-au conceput și emis teoriile sub influența ideologiilor de moment, pre- și postpașoptistă, poporanistă și semănătoristă, socialistă și comunistă. Cea mai negativă, prin consecințe, a fost generată de ideologia furioasă din perioada colectivizării forțate a agriculturii, când se punea accentul pe teoria ascuțirii luptei de clasă, trăită și de autorul acestor rânduri. De notorietate devenise atunci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
La 22 februarie 1958 în Steagul roșu este publicată fotografia profesoarei Eugenia Tutoveanu, candidată în alegerile pentru Sfatul popular orășenesc Bârla d. După un an - doi, o încercare de comemorare a poetului G. Tutoveanu este amânată pentru că persoana avea ... poezie semănătoristă. La mormântul lui G. Tutoveanu de la Cimitirul Eternitatea din Bârlad pelerinajul populației, dar mai ales a prietenilor, a admiratorilor și a elevilor se ținea lanț... La 26 noiembrie 1958 ziarul Steagul roșu își încetează 185 activitatea. Ultimul număr, 951 din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
A. Diaconu stăruie în a individualiza gândirismul, dincolo de niște constante, descifrând, aprofundând și nuanțând prin comentarii proprii de mare rafinament sintagme precum "etnicismul estetizant al lui Blaga", "tradiționalismul decorativ al lui Pillat", "suprafața autohtonistă a lui Voiculescu", "ortodoxismul cu inflexiuni semănătoriste al lui Crainic", "bizantinismul estetizant al lui Maniu". În cazul lui Crainic, discipol al unei estetici poetice de tip bremondian, se aduce în discuție conceptul de artă ca substitut teandric ("Iisus în țara mea", "Sensul teologic al frumosului"); se oferă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
critic, organic, etapele dezagregării conservatorismului și constituirii liberalismului. Eminescu, Odobescu, Coșbuc, Caragiale au absorbit și transformat prin fondul național, elementele rafinate ale culturii europene (E. Lovinescu). Istoria literaturii române contemporane prezintă peste 200 de poeți, de la Goga la integraliști: lotul semănătorist (O. Goga) tradiționalismul (Nichifor Crainic, I. Pillat); "poezia de concepție" (P. Cerna), poezia de sentiment (Cincinat Pavelescu) ; simbolismul (Minulescu, Bacovia, Elena Farago) ; poezia modernistă (T. Arghezi); "oficiază cu misterele noului cult" (A. Maniu, D. Iacobescu, L. Blaga, Demostene Botez, Al.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
individualismului de artă în alt articol. „Artă pentru artă "criticul se declară adversarul artei cu tendință nu admite nici patriotismul" care se face simțit în multe opere, din opoca de la 1850 nici umanitarismul sub forma „socialistă" nici „Naționalismul” provocat de semănătoriști. După Ovid Densusianu „arta nu are rolul să se facă armă de campanie, să apere anumite cauze, anumite idei" ea, nu trebuie utilizata nici pentru pledoarie, nici pentru rechizitorii fiind sortită să stea deasupra agitațiunilor trecătoare, deasupra frământărilor unora și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
același sat, domnul Costăchel de la Herța, care trece, făcându-și cruce, alături de evreii care urmau să fie Împușcați și pe care astfel i-a salvat, sau prefectul de Moghilev care-i apăra pe deportați, cunoscut din alte mărturii ca poetul semănătorist Volbură Poiană Năsturaș, fost adept politic al lui N. Iorga. Oricât de rare ar fi asemenea episoade, care contrastează cu comportarea majorității, ele ne Îngăduie să trecem linia subțire care desparte memoria de istorie. Scriem aceste rânduri cu nădejdea că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era condusă alternativ de Iorga și de Vasile Pârvan. Școala era proprietatea statului român și a fost înființată în 1922. Aristide Blank a contribuit masiv la înființarea ei. Interiorul era decorat în stilul artei românești și cu fresce în tradiția semănătoristă. Casa avea o bibliotecă bogată. Studenții merituoși primeau burse de stat pe perioada sejurului lor. Celălalt centru românesc deschis de Iorga în 1930 își avea sediul la Veneția, un oraș îndrăgit de el. Casa Romena di Sua Eccelenza Iorga găzduia
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe hârtie: „port cu mine caietul acesta și scriu aceste note.” Metoda gidiană de a transcrie existența ta într- un caiet pare să-l atragă pe narator deși e clar că autorul nu face literatură memorialistică. Scriitorul renunță la evocările semănătorist pășuniste și, după cum remarca Iulian Băicuș în eseul Anton Holban sau casa ficțiunii cu o singură fereastră, bunica lui Sandu are rude îndepărtate, mai exact, o soră geamănă în literatura franceză, pe bunica lui Marcel. Și între eroi există
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
corbi,/ Să ntunece tot cerul pe ochii mei cei orbi”8). în lirica de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, prezența corbilor se îndesește. îi întîlnim la socialiști (D. Th. Neculuță, Ion Păun Pincio, Traian Demetrescu), la semănătoriști (Șt. O. Iosif, G.Tutoveanu, Ecaterina M. Sadoveanu), la simboliști (Ovid Densusianu, Cincinat Pavelescu, Oreste). După corbul sol al iernii își face loc corbul simbol al îndoielilor: „Despotică stăpînă e ’Ndoiala/ Pe o țară de dureri și grozăvii/ în care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
asta manifestările spritualo-literare”, scrie, pretențios, participantul metamorfozat în reporter. Spre ilustrare, el dă „cîteva mostre” de „quatrene epigramatice”, cinci în romînește și unul în franceză. Două din cele romînești sînt semnate Ap. , adică Gh. D. Apostol (1886-1971), poet de factură semănătoristă care debutase editorial în 1918. Primul e mai reușit: „D-l Carp, Consilierul,/E mai tare decît fierul,/ Căci cu cît îl ciocănește/ Tot mai mult se întărește”. Al doilea scîrțîie: „Nicăieri nu se lucrează/Mai sever și mai discret
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
onorurile timpului. Tot în același an, la 6 ianuarie este numit medic al Domeniilor Coroanei, funcție care îi prilejuiește alte avantaje, dar el rămâne omul care nu profită de surprizele vieții. În literatură continuă să fie cunoscut tot ca poet semănătorist, un tradiționalist, un autentic rural care îl continuă pe Coșbuc sau Vlahuță, departe de marii lirici, Blaga, Arghezi, Pillat sau Maniu... Apariția volumului „Pârgă” în 1921, ca și numirea ca subdirector al fundației Culturale „Principele Carol” sunt semne de urcuș
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
comentată de D. Murărașu, 1931, și M. Eminescu, Opere, vol. I-IV, 1939, alcătuite de Ion Crețu). Spiritul gazetăriei eminesciene (e vorba în continuare de receptarea ei) va fi preluat după aceea, simultan și cu entuziasm debordant, de tradiționalismul mișcării semănătoriste al cărei mentor era Iorga și de naționalismul radical orchestrat de A.C. Cuza, între altele și unul dintre editorii operei eminesciene (v. Opere complecte, Iași, 1914). Curentul iorghist era interesat, cum observa Pompiliu Constantinescu, de refacerea portretului moral al poetului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]