55 matches
-
mai mare decât cea a originalului hasdeian, voi începe cu el. 3.3.2. Preocupat de stabilirea locului semasiologiei printre științele filologice, Lazăr Șăineanu pornește, așadar, de la clasificarea făcută de Hașdeu: "Trebuie dar determinat, înainte de toate, locul ce-l ocupă semasiologia în sfera linguisticei. Domnul Hașdeu, expunând un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative, a supus unei analize pătrunzătoare diferitele clasificațiuni linguistice, propunând o nouă ramificațiune, cea mai vastă din cele existente, care satisface toate exigențele, la câri au
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lexiologia, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în sine sau etimologia, sub care înțelege și fonologia precum și teoria despre formarea cuvintelor [etimologia este termenul utilizat în trecut și pentru a desemna morfologia, n.m. C.M.]; 2. Doctrina funcțiunii cuvintelor în sine sau semasiologia, care cercetează semnificațiunea formelor lexicale ale limbei [prin funcțiune, ca și la Schleicher, trebuie să înțelegem aici 'semnificație', n.m. C.M.]. ÎI. Doctrina despre cuvânt ca membru al propozițiunii sau, pe scurt, sintaxa, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în propozițiune sau
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
intermediar între studiul cuvântului izolat și al cuvântului în propozițiune și formează că o punte de trecere de la quadrivium fizico-psihic la trivium psihico-fizic al domnului Hașdeu" (ibid., p. 9). 3.3.3. În studiul despre cartea lui Șăineanu, Încercare asupra semasiologiei limbei române, Rudolf Windisch se oprește puțin asupra clasificării hasdeiene pe care a descoperit-o, după cum am văzut deja, la începutul lucrării cercetate în amănunt. Lingvistului german nu i se pare ca Șăineanu ar fi făcut o alegere prea fericită
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ar fi făcut o alegere prea fericită, considerând că o atare opțiune era motivată de un factor (mai mult sau mai putin) extra-științific: "Respectul față de autoritatea lui Hașdeu explică de ce Șăineanu a adoptat rapid clasificarea disciplinelor gramaticale și stabilirea locului semasiologiei, așa cum fuseseră propuse de Hașdeu, cu convingerea nestrămutata de a prezenta cel mai nou stadiu al cunoașterii în domeniu (cf. Șăineanu, 1887, p. 5)" (Windisch, 1991/2006, p. 229). Tot după Șăineanu, Windisch prezintă apoi quadrivium-ul și trivium-ul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
trebuit să o corecteze sau chiar să o ignore: " Desigur, autorul ține să ne arate aici pregătirea scolastica, dar el ar fi putut renunța să facă trimitere la Hașdeu, cu atat mai mult cu cât influență acestuia în materie de semasiologie s-a exercitat tocmai prin intermediul lui Șăineanu. În schimb, referirea la studiul lui M. Bréal apărut în același an [?!] (Mélanges..., 1877) ni se pare mult mai importantă, deoarece demonstrează că autorul era la curent cu dezbaterile contemporane din domeniu. Șăineanu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
contextul sintactic (cf. ibidem: 4), reluate apoi prin prisma metaforicii stilistice, ținând deci mai degrabă tot de analiză sintactica decât de cercetarea sensurilor particulare ale cuvintelor sau de etimologia lor. De aici rezultă la Șăineanu și prima delimitare a obiectului semasiologiei în "cuvânt izolat" și "cuvânt în propozițiune"" (ibid., p. 230). Aici se impune o îndreptare: referirea la studiul lui M. Bréal, cel despre reprezentările/ideile latențe, nu-i aparține lui Șăineanu, ci lui Hașdeu (vezi supra, 3.3.2.): face
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
accepție privind atât știință, cât și obiectul respectivei științe înregistrată și de Littré, care adaugă, totuși, mențiunea "peu usité en ce sens")39. Ideea rezultă și din modul ascendent/ordonat în care Hașdeu prezintă faptele de limbă corespunzând foneticii, morfologiei, semasiologiei, sintaxei [propoziției] și, deci, firesc, [științei rezervate] fraseologiei [= sintaxei frazei]. Pesemne că și situația oarecum contradictorie a frazeologismului, ca unitate lingvistică (comparabilă cu cea a ornitorincului în zoologie), a produs o anumita deruta printre lingviștii vremii, care vor fi ezitat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în-8. § 4. FISIO-GLOTICA ȘI PSICO-GLOTICA Schleicher împarte Glotica în patru doctrine 14: 10. Fonologia sau doctrina sonurilor; 20. Morfologia sau doctrina formelor gramaticale; 30. O doctrină a semnificațiunilor sau după el "a funcțiunii cuvintelor", numită generalmente ideologie, mai bine însă semasiologie; 40. În fine, doctrina proposițiunii sau sintaxa. Însuși Schleicher s-a ocupat totd'auna, ca și Bopp, numai cu primele două, scusându-se că cele două din urmă nu pot fi prelucrate d'ocamdată într-un mod științific 15. Pentru Hovelacque
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
40. În fine, doctrina proposițiunii sau sintaxa. Însuși Schleicher s-a ocupat totd'auna, ca și Bopp, numai cu primele două, scusându-se că cele două din urmă nu pot fi prelucrate d'ocamdată într-un mod științific 15. Pentru Hovelacque, semasiologia și chiar sintaxa nici nu există măcar. El zice: "La linguistique peut être définie: l'étude des éléments constitutifs du langage articulé et des formes diverses qu'affectent ou peuvent affecter ces éléments. En d'autres termes, si l'on
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
prea mult ori ne dă prea puțin, una din două. Însuși Schleicher ne spune că în producțiunea limbei șanț trei factori esențiali: son, forma și sens18. Ar trebui dara să fie nu mai multe decât trei doctrine: fonologia, morfologia și semasiologia. Schleicher adaugă că sintaxa este a patra parte a Gloticei "intru cât cercetarea noastră se întinde peste cuvânt, considerând pe acesta ca un membru al proposițiunii"19. Dacă din studiul proposițiunii iese sintaxa, apoi cum de nu iese nemic din
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
după cum că ceva întreg se privește în sintaxa proposițiunea. Dar nici chiar împărțirea în cinci nu e completă. Graiul este un mijloc de înțelegere mutuala. O înțelegere mutuala se opera însă nu numai prin sensul cel expres care constituie obiectul semasiologiei, ci mai mult încă printr-un sens ascuns, lăsat fără expresiune, subînțeles, care se manifestă mai cu deosebire în sintaxa. Din data ce după morfologie sau după lexiologie noi punem doctrina separată a semnificațiunii, care resultă d'a-dreptul din
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
etc. Totalitatea Gloticei, astfel înțeleasă, s-ar putea represinta prin următoarea figură: După cum o formă gramaticala nu este decât o construcțiune sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideii latențe. Noematologia se rapoartă la semasiologie întocmai că sintaxa la morfologie. Ideea latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principie primitive psichice oarecum fluide, al cărora contact cu sonul, ca materie sau element solid, a închegat o porțiune din ele în sens expres și în formă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
polisintetice sau incorporative din America, în câri o proposițiune, fie cât de lungă, ne apare că o singură vorba; dar tocmai aceasta dovedește și mai bine identitatea cea originală [= originară; n.ed.] între morfologia și sintaxa pe de o parte, între semasiologia și noematologia pe de alta. Închegarea cea parțială fiind odată realisată pe o scară mai mult sau mai putin vastă, grămădindu-se adecă vocabularul unui grâi, mai rămâne o porțiune ne-nchegată: sintaxa și noematologia, câri conserva o continuă acțiune din afara
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
al proposițiunii [11]. Plecând, împreună cu Schleicher, de la triada: son formă sens, noi am văzut că ultimii doi termeni se deduplică fiecare în câte un aspect condensat și un aspect fluid, de unde patru doctrine în loc de două: morfologia și sintaxa pentru forma, semasiologia și noematologia pentru sens. Primul membru al triadei, sonul, se deduplică și el în realitate, anume în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar, dintre câri cel de'ntâi, condensându-se în parte
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
limbei, pe când cuvântul nu este decât o resultantă. E nu mai puțin adevărat însă, ca lexiologia și onomatologia, provenite din deduplicarea cuvântului, închipuiesc două câmpuri de studiu deosebite cu același drept că morfologia și sintaxa, deduplicate din formă, sau ca semasiologia și noematologia, deduplicate din sens. Glotica dara se împarte nu în patru că la Schleicher, ci în șapte doctrine, câri se asociază între ele în două grupuri: un quadrivium fisico-psichic, compus din fonologie, morfologie, lexiologie și onomatologie, unde elementul fișic
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Schleicher, ci în șapte doctrine, câri se asociază între ele în două grupuri: un quadrivium fisico-psichic, compus din fonologie, morfologie, lexiologie și onomatologie, unde elementul fișic s-ar putea pretinde că predomnește asupra celui psichic; și un trivium psichico-fisic, anume semasiologia, sintaxa și noematologia, unde elementul psichic se emancipează și se ridică din ce in ce mai pe sus de cel fișic. Ultimul membru din fiecare grup este totodată un termen de transițiune cătră o altă ramură a Științei limbei. Prin onomatologie, unde studiul numilor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cuatro pară lo "físico-psíquico" del lenguaje (fonología, morfología, lexiología [sic] y onomatología) y tres pară lo "psíquico-físico" (semasiología, sintaxis y noematología). La "noematología" sería la disciplina correspondiente a las "ideas latentes" de Bréal. Cf. la obra de Șăineanu [Încercare asupra semasiologiei limbei române, 1887, C.M.'s note] que se cita más adelante, pág. 5" (Coseriu 2000a: 27). 4.2. May Coseriu not have known to what Bréal's "latent ideas" referred? On the contrary! Summarizing some of the contributions of the
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Dana Ligia Ilin și Mihaela Leat, Editura Polirom, Iași, 2003. Sebeok 1981/2002 = Thomas A. Sebeok, Jocul cu fantasme. Semiotica și antropologie [1981], Traducere și postfața de Mariana Net, Editura All, București, 2002. Șăineanu 1887/1999 = Lazăr Șăineanu, Încercare asupra semasiologiei limbei române. Studii istorice despre tranzițiunea sensurilor [1887], Ediție îngrijita, studiu introductiv și indice de Livia Vasiluță, Editura de Vest, Timișoara, 1999. Urițescu 1988 = Dorin Urițescu, Contemporani etatea lui Hașdeu în teoria lingvistică, în "Orizont", nr. 12, 25 martie, 1988
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în capitolul respectiv H. Frisch nu face nicio referire la studiul hasdeian Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative (1882), desi îl consemnează în bibliografia generală a volumului (op. cît., p. 263). Cercetând însă cu atenție secțiunea rezervată Semasiologiei lui L. Șăineanu, am descoperit că, într-adevăr, studiul lui Hașdeu este invocat cu privire la "ideile latențe" ale lui Bréal și, mai cu seamă, în legătură cu încadrarea semasiologiei în tabloul lingvisticii, al filologiei sau al gramaticii (vezi H. Frisch, op. cît., pp.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
bibliografia generală a volumului (op. cît., p. 263). Cercetând însă cu atenție secțiunea rezervată Semasiologiei lui L. Șăineanu, am descoperit că, într-adevăr, studiul lui Hașdeu este invocat cu privire la "ideile latențe" ale lui Bréal și, mai cu seamă, în legătură cu încadrarea semasiologiei în tabloul lingvisticii, al filologiei sau al gramaticii (vezi H. Frisch, op. cît., pp. 175-177). Frisch precizează că Steinthal localizase semasiologia în filozofia limbii, Heerdegen și Hey în filologie, iar Schleicher și Hașdeu în Glotica (adică în lingvistică/gramatică comparativa
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
într-adevăr, studiul lui Hașdeu este invocat cu privire la "ideile latențe" ale lui Bréal și, mai cu seamă, în legătură cu încadrarea semasiologiei în tabloul lingvisticii, al filologiei sau al gramaticii (vezi H. Frisch, op. cît., pp. 175-177). Frisch precizează că Steinthal localizase semasiologia în filozofia limbii, Heerdegen și Hey în filologie, iar Schleicher și Hașdeu în Glotica (adică în lingvistică/gramatică comparativa), cu mențiunea că Schleicher folosea termenul de Funktionslehre ("știință despre funcții") în locul celui de semasiologie. În acest punct, lingvistul german prezintă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
175-177). Frisch precizează că Steinthal localizase semasiologia în filozofia limbii, Heerdegen și Hey în filologie, iar Schleicher și Hașdeu în Glotica (adică în lingvistică/gramatică comparativa), cu mențiunea că Schleicher folosea termenul de Funktionslehre ("știință despre funcții") în locul celui de semasiologie. În acest punct, lingvistul german prezintă și deosebirile radicale, de concepție, dintre Schleicher și Hașdeu (și Șăineanu). Pentru Schleicher, lingvistică și domeniile ei (fonologia, morfologia etc.) nu reprezintă o disciplină istorică, ci una de "istorie naturală", iar o trecere dinspre
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și germ. Apfelbaum (compus), adică exact tipul de fapte care i-au permis lui Coșeriu să distingă între compunerea prolexematică (care cuprinde și unele derivate "tradiționale") și compunerea lexematica. 23 La fel, într-un articol dedicat contribuțiilor lui Șăineanu cu privire la semasiologie, Rudolf Windisch menționează (tot "la a doua mâna", după Șăineanu) clasificarea disciplinelor lingvistice făcută de Hașdeu, apreciind că Șăineanu ar fi putut renunța la respectiva taxonomie (care, după părerea lui Windisch, ar fi trebuit corectata). Interesant mi se pare faptul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Hașdeu, trimiterea bibliografica se făcea în subsol, la ediția din 1877 a cărții lui Bréal. Ediția la care Șăineanu face referire (într-o altă manieră, prescurtând titlul) este una din 1887 cel puțin așa apare consemnat în secțiunea rezervată "literaturii semasiologiei" (vezi Șăineanu, op. cît.: 11; deși ar putea fi o greșeală de notare datând încă de la ediția princeps a Semasiologiei), unde autorul precizează, în plus: "Două din aceste monografii interesează pe semasiolog: De la forme et de la fonction des mots și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
referire (într-o altă manieră, prescurtând titlul) este una din 1887 cel puțin așa apare consemnat în secțiunea rezervată "literaturii semasiologiei" (vezi Șăineanu, op. cît.: 11; deși ar putea fi o greșeală de notare datând încă de la ediția princeps a Semasiologiei), unde autorul precizează, în plus: "Două din aceste monografii interesează pe semasiolog: De la forme et de la fonction des mots și Leș idées latentes du langage"). 34 Este și cazul citatelor din Hașdeu (discutate de Windisch) și din Schleicher (vezi Șăineanu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]