1,145 matches
-
peren și efemer. În luna octombrie a anului 1914, un artefact pe care mulți îl luară drept un cavou ambulant se opri, într-o după- amiază, în dreptul magazinului de pălării Fortuny, în Ronda de San Antonio. Din el ieși figura semeață, maiestuoasă și arogantă a lui don Ricardo Aldaya, încă de pe atunci unul dintre bărbații cei mai bogați nu numai din Barcelona, ci din toată Spania, al cărui imperiu de industrie textilă se întindea, în citadele și cartiere, de-a lungul
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
le-a-nsemnat alene/ Cu mîna lui buimacă de pofte dulci de geniu./ Și sînii ți-s cu piscul în nori cînd stai pe spate/ Întinsă în grădina din dosul casei vechi./ Picioare lungi, în carne de trandafir lucrate,/ Crăcești, semeață nimfă, pînă la șapte leghi!/ și-n pizda ta se-adună toți fluturii din lume,/ Bolnavi să-ți soarbă-n trompe nectarul ce-l secreți,/ ți-ompodobește roua, ți-o bate-n groase brume/ O toamnă-mbolnăvită de-albeață pe pereți./ Ci
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
trandafiri de asemeni din Franța 80 de trandafiri crîncen mistuiți de setea pustiului marocan în fine producția industrială a 35 de arome chimicale inspirat dozate ce îmbină într-un suflet noian de flori pe cît de răzlețe pe atît de semețe Natură moartă cu pește Radiofrafia unei lumînări: o coastă A unui sfeșnic: o catedrală de argint Pe porțelan zvîcnind în sînge un lob al ficatului Rănile date cu sare mistuind nisetrul Galbenul lămîiei, aroma coajei Lucirea albă a farfuriei. Strălucirea
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
la o bătaie sănătoasă, o trîntă fără urmări ireversibile. Cei doi crai își trag unul altuia "palme, pumni și picioare", ca doi argați. La începutul secolului al XVIII-lea, Cantemir observa faptul că în loc de duel românul preferă să "astupe gura semeață a potrivnicului cu ciomagul, cu bîta și cu pumnii". Mateiu Caragiale găsește explicația în coordonatele mentalitare ale locului: "sîntem la porțile Răsăritului", amintind astfel de motto-ul sub care a pus întregul roman, "Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
mai bune, atunci el gîndește că nimeni nu-l întrece și nu s-ar da în lături să se ia la harță chiar și cu Dumnezeu, dacă s-ar putea". Dar, conchide Cantemir, cu toate că "toți sînt mai cu seamă cutezători, semeți și foarte puși pe gîlceavă", moldovenii "se liniștesc lesne și se împacă iarăși cu potrivnicul". "țăranii trec rareori de la vorbe la arme, însă astupă gura semeață a potrivnicului cu ciomagul, cu bîta și cu pumnii. Asemenea fac și oștenii; foarte
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
dacă s-ar putea". Dar, conchide Cantemir, cu toate că "toți sînt mai cu seamă cutezători, semeți și foarte puși pe gîlceavă", moldovenii "se liniștesc lesne și se împacă iarăși cu potrivnicul". "țăranii trec rareori de la vorbe la arme, însă astupă gura semeață a potrivnicului cu ciomagul, cu bîta și cu pumnii. Asemenea fac și oștenii; foarte rar trec de la sfadă la sabie și dacă, totuși, acest lucru se întîmplă vreodată, ei trebuie să ispășească cu pedepsele cele mai strașnice". Dar ce l-
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
oamenii au plecat... Ia te uită, se dă un film cu Fred Astaire... Veronica nu lansa sugestia decît pentru plăcerea de a o tachina pe maică-sa. A, nu, nici vorbă! Pentru nimic în lume! exclamă Barbara cu un aer semeț, năpustindu-se să-și ia înapoi pila de unghii pe care tocmai o descoperise în mîinile fiicei sale. A, nu, nici vorbă! zise la rîndu-i fata, imitînd tonul mamei sale. Știi bine că manichiurista ți-a interzis să te mai
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
de naștere a lui Boicesco. Intru și la Bröhm, cumpăr un nou termometru pentru conac. Ajung apoi la Imperial, unde convenisem întâlnirea cu Cezar. Care întârzie - nu poți afla punctualitate nobilă la el, fiu de vechil. Altfel, știe să fie semeț, în cafenea face impresie, te-nvăluie cu digresiuni, cu citate, cu filozoficale. Dar în ce privește stilul, degeaba; ca și în ce privește eleganța - cu papionul lui bulinat sub bărbie, rămâne un fante grosolan, de Caracal. Când în sfârșit vine, comandăm prânzul, eu pește cu
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
au citit articolele respective, dar nu au priceput nimic. Oricum, tăcerea lor fudulă e semnificativă. Ca orice fudulie. Cu atât mai semnificativă cu cât edițiile apărute din 2004 până astăzi poartă, mai toate, amprentele acelorași vechi și criticate ignoranțe. Tot atât de semeață și de semnificativă mi se pare a fi și muțenia instituțiilor, uniunilor, asociațiilor și "organelor" (de exemplu Ministerul Educației și Cercetării, O.R.D.A. ș.a.) care s-ar fi cuvenit să ia atitudine publică împotriva alterării textelor de literatură clasică română
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
silențioase, robace, amestecate de-a valma cu melcii bătrîni, cu rîmele portocalii, cu șerpii, cu cîrtițele neprihănite și cu duhurile necurate. se deplasau spre țeluri dulci, definite de ouăle albe, cărate, datorită instinctelor țepene, spre protectori joviali. Iarba albăstruie unduia semeață, amețitoare, ușor amenințătoare, fiecare fir avea la oblînc cîte un bob strălucitor de rouă matinală, neexplodată, neevaporată încă, irizînd curcubeie vaste. de se crucea și Cărtărescu. Pînzele de painjeni organizaseră fatale capcane tremurătoare, împletite lax, în noduri înduioșate de amiază
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
celebra reconstrucția prin sonete trebuie să fi țîșnit din mintea unui progresist conservator. Versurile lui Cazimir exaltă "armatele proletare" pornite să lecuiască rănile lăsate de război: Prin truda lor, din zori și pînă-n seară, în sunet de metalică fanfară, Zidiri semețe suie către cer Și pe ruine-o lume nouă, dreaptă, Ce-ntreaga omenire o așteaptă, Se făurește din beton și fier. Cealaltă piesă în versuri, 1848-1948, era dedicată centenarului mișcării pașoptiste: Azi torța revoluției sclipește ca un soare Și nu
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
încerca o dată, poate trece, nu-s atenți, să publicăm articolul respins de cenzură. Medicii au fost ca și preoții sau călugării prezențe familiare la “Steaua”. O tradiție de familie. Dar Noica, silueta sa longilină, bascul care îi dădea un aer semeț? Calm, cu gesturi măsurate, de gentleman, sosit tot pe la opt, în redacție, unde-s singur deocamdată, redacție aflată pe atunci lângă Teatrul Național. Nu vă amintiți oare rubrica lui despre arhei, începută aici, un eseu dens despre cosmos, conversația simplă
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
carnaval (el travestindu-se când într-o antică almee, când într-o stranie iasmă "cu un bogat păr roșu", - ca și peruca, pe cât cred, a "arnoteanului" Claymoor!7). Drept pentru care și Mateiu, compensatoriu, îl proiectează într-un cadru mai "semeț", printre "frumoșii lorzi" ai altei sute și-ai unei Anglii vesele, aceștia, "ținând în mână trandafiri" (iar nu garoafe), roza fiind, cu precădere, floarea blazoanelor și stemelor ilustre. (De adăugat, în paranteză, că tot garoafa, între flori, fusese slăbiciunea lui
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
un mascul de panteră?", am repetat, și capul frumos al Fionei, coama ei de păr negru, privirea ascunsă profesoral în spatele ochelarilor s-au clătinat a ignoranță. Iar eu m-am simțit - nu mai mult de o clipă, totuși, cu acel semeț drept al scriitorului de a fi orice - învelit în blana neagră și lucioasă a sărmanei pantere. Care se ascunde, evită omul - dușman ancestral, dar și aflat în irealitatea imediată -, se strecoară la limita zonelor locuite, traversează autostrăzile și drumurile de
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
fi stins treptat în inerția omogenă a unor chipuri placide în inexpresivitatea lor. Rușinată parcă de slăbiciunea pe care mi-o dovedise lăsînd un zîmbet să-i lumineze fața, Mihaela și-a scuturat din nou părul și și-a repezit semeț bărbia în față, cu același gest instinctiv prin care orice femeie se străduiește să pună ordine într-o ținută ce i-a scăpat într-o clipă de neatenție, pentru ca apoi, cu lentoarea ritmică a unui robot, să pornească pe trotuar
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
și mister. Cheamă Domnu cu glas de alăută, Cu sunet blând prelins în trup de lut Ne aduce tainic priveliștea știută A unui ev ce a fost sau doar ni s-a părut. Vibrând în noi atunci cu tinerețe Pluteam semeți, idei în zbor de vulturi beți De-a clipelor noastre fluidă frumusețe, Pictând pe aripi doar albe dimineți. Azi trupu-n care ieri amiezile-au apus Între acum și apoi se îndoaie supus. Doar gândul mai cutează la culmile semețe, În
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Pluteam semeți, idei în zbor de vulturi beți De-a clipelor noastre fluidă frumusețe, Pictând pe aripi doar albe dimineți. Azi trupu-n care ieri amiezile-au apus Între acum și apoi se îndoaie supus. Doar gândul mai cutează la culmile semețe, În noi dorm columbi în lut de tristețe. Citește mai mult S-au mătuit de mult ferestrele știuteDin sufletul ce-și suie dorința către cerRăsună rugi prin temple vechi pierduteTălăzuind mirosuri de smirnă și mister.Cheamă Domnu cu glas de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
atunci cu tinerețePluteam semeți, idei în zbor de vulturi bețiDe-a clipelor noastre fluidă frumusețe,Pictând pe aripi doar albe dimineți.Azi trupu-n care ieri amiezile-au apusîntre acum și apoi se îndoaie supus.Doar gândul mai cutează la culmile semețe, În noi dorm columbi în lut de tristețe.... XXI. ACEEAȘI ZI, ACELAȘI MÂINE, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016. Te intrbi ce fac? Stau în planul sferic al unui gând cu fața întoarsă spre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
poate beneficia de toate scuzele fiindcă El este Totul. 1067. Te rog toamnă lasă-mi primăvară amintirii să-mi inunde ruginiul uitării tale. 1068. A fi înseamnă ați aminti. 1069. Care speranța în ruină nu a fost cândva un edificiu semeț? 1070. Orice întrecere cu natura deșertăciunii acestei lumi este o deșertăciune și mai mare. 1071. Numai somnul îți poate spune că mai există și vise reale. 1072. Rămâi în afara lumii și nu o lua în seamă dacă nu vrei să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
abandonat/ cîrjele în zăpadă și, rezemat/ de stînca înghețată,/ adoră un Christ încoronat cu nea și/ atîrnînd pe un crucifix răsărit/ în miezul unui pîlc de brazi/ ce închipuie, totuși,/ o biserică mai reală și mai la îndemînă/ decît catedrala semeață ce se profilează în valea/ cotropită de o ceață de marmoră" (Caspar David Friedrich: "Biserică în peisaj de iarnă"). Aceleași ape duale joacă și-n alte poeme. Proprie nu doar credinței febrile ce tinde a se detașa de trebuințele carnalității
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
poate beneficia de toate scuzele fiindcă El este Totul. 1067. Te rog toamnă lasă-mi primăvară amintirii să-mi inunde ruginiul uitării tale. 1068. A fi înseamnă ați aminti. 1069. Care speranța în ruină nu a fost cândva un edificiu semeț? 1070. Orice întrecere cu natura deșertăciunii acestei lumi este o deșertăciune și mai mare. 1071. Numai somnul îți poate spune că mai există și vise reale. 1072. Rămâi în afara lumii și nu o lua în seamă dacă nu vrei să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nouă... locuiau, pe lângă evrei, bulgari, greci, SOLO JUSTER NIMIC NOU Femeia naște de când e lumea lume de murit se moare tot de-atunci nimic nu-i nou sub soare URLĂ PIATRA luna așterne pe plai cărare de aur Să treacă semeață aia cu coasa și zâmbet ce-ngheață uraa uraaa urlă piatra cât o ține gura În rest: poezie Unul din cei mai reprezentativi poeți de limbă română din Israel, editor, jurnalist și promotor cultural, cu o biografie impresionantă, care impune
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
Pe lângă 10 noi pasageri („indieni“), giuvaeruri de aur, papagali, iepuri și curcani, la bordul celor două caravele, Ninő și Pinta, ducea acasă cartofi, tomate, tutun, ardei iuți, fructe exotice și... „indian corn” (grâu indian), care acolo creștea ca „Un flăcău semeț, cu straie/Galbene și verzi ca iarba,/Plete lungi și moi de aur/ Și-o podoabă împletită/Din frunziș, pe fruntea-naltă”. Acum știm că, de fapt, în dimineața zilei de 12 octombrie 1492, amiralul Cristofor Columb nu ajunsese în
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
într-o manieră ideală atracțiile apei cu activitățile montane, turiștii care ajung în zonele respective putând beneficia de plăcerile oferite de mare și munți deopotrivă. Nisipul fin al plajelor, mângâiat de valurile mării, „supravegheat“ îndeaproape de fortărețele care se ridică semețe de-a lungul acestor coaste, soarele care arde în fiecare zi a anului, dar nu atât de puternic pe cât s-ar putea crede, istoria acestei țări, toate „conspiră“ pentru ca turiștii să petreacă în Spania o vacanță de neuitat. Costa Brava
Agenda2004-30-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282698_a_284027]
-
se întinde în partea de sud a peninsulei Sorrento și este una dintre cele mai frumoase destinații de vară din regiunea Campania. Turistul se poate bucura de apă și soare, dar poate trăi și experiențele oferite de excursiile pe vârfurile semețe ale munților care parcă se înalță direct din mare. Nu în ultimul rând, are posibilitatea să deguste specialitățile culinare italiene oferite în cochetele restaurante de pe faleză, neapărat stropite cu „Lacrima Christi“, cunoscutul vin de aici, obținut din struguri culeși din
Agenda2004-31-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282725_a_284054]